Contestatie faliment - procedura insolventei. Decizia 1051/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA -.1051
Ședința publică din data de 15 iulie 2009
PREȘEDINTE: Tănăsică Elena
JUDECĂTORI: Tănăsică Elena, Nițu Teodor Tudose Ana
- - -
Grefier -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de debitoarea - -, prin administrator special -, cu sediul în P,-, județul P, împotriva sentinței nr. 775 din data de 3 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul, cu sediul în B,-, -.4, sector 3 - în calitate de lichidator al debitoarei - - - și pârâta - MP SRL, cu sediul în P,-, județul
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 8 iulie 2009, care face parte integrantă din prezenta, când, pentru a da posibilitatea debitoarei - -, prin administrator -, să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea la 15 iulie 2009, dată la care a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, la data de 15.02.2008, administratorul judiciar și Asociații al debitoarei, în contradictoriu cu pârâta MP și debitoarea, prin administratorul special, au solicitat anularea contractului de vânzare-cumpărare nr.982/08.03.2005, încheiat de pârâte și repunerea părților în situația anterioară.
În motivarea cererii, s-a arătat că prețul de vânzare este situat cu mult sub prețul pieței de la data perfectării contractului, contractul a fost încheiat în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, în dauna creditorilor, reprezentând una dintr-o serie mai mare de vânzări efectuate în aceeași perioadă, prin care debitorul și-a deturnat o parte din activ; Legea nr. 85/2006 instituie o serie de instrumente utile administratorului judiciar în vederea consolidării masei activelor și a evitării fraudelor, la care sunt tentați a recurge debitorii aflați în pragul falimentului, unul dintre aceste instrumente fiind posibilitatea practicianului de a cere instanței anularea unor acte juridice încheiate în perioada suspectă, acte asupra cărora planează suspiciunea încheierii lor în frauda creditorilor.
S-a mai arătat că, prin contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 982/08.03.2005 de, debitoarea i-a vândut pârâtei MP terenul situat în Mun. P,-, județul P, fiind evidentă discrepanța dintre prețul practicat pe piață la momentul vânzării și prețul specificat în acest contract; vânzarea nu a avut o cauză licită, ea intervenind într-o perioadă în care debitoarea se afla deja în pragul insolvenței, vânzarea s-a efectuat fie în vederea procurării de lichidități, folosind mijloace ruinătoare cu efecte grave asupra patrimoniului societății și, implicit, asupra creditorilor acesteia, fie a fost făcută în vederea deturnării acestor bunuri de la urmărirea lor de către creditorii de bună-credință, iar, oricare ar fi fost cauza ascunsă a acestui act juridic, frauda este evidentă, dacă raportăm prețul de vânzare al imobilului la prețul pieței practicat în aceeași perioadă și că o expertiză poate fi clarificatoare în această privință.
De asemenea, s-a mai arătat că, așa cum rezultă din analiza - diagnostic făcută cu ocazia întocmirii raportului privind cauzele instalării insolvenței și depusă în dosarul de insolvență al debitoarei, această societate era în stare de insolvență de facto, cu mult timp înainte de declanșarea procedurii de către noua conducere, aceasta putând fi și explicația pentru încheierea actului juridic atacat.
Pârâta MP Laf ormulat la data de 14.03.2008 întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, întrucât au fost respectate toate condițiile de validitate ale contractului de vânzare-cumpărare, prețul stabilit și achitat reprezentând valoarea reală a terenului.
Prin sentința nr.775 din 3 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, s- respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de lichidatorul judiciar al debitoarei A,
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.982/8.03.2005 de, debitoarea i-a vândut pârâtei MP Lop arte din terenul situat în intravilanul Mun.P,-, în suprafață de 2170. din totalul de 7714.construcția situată pe teren neformând obiectul vânzării și fiind proprietatea cumpărătorului, pentru prețul de 10.850 euro, echivalentul a 392.553.000 lei la cursul oficial, fără TVA, ce urma a fi plătit în întregime la data de 9.03.2005.
În cuprinsul expertizei efectuată în cauză, s-a arătat de către expertul că, la data încheierii contractului, terenul nu era liber, suprafața de 1561 mp. teren fiind ocupată de construcțiile proprietatea pârâtei MP L, restul de teren fiind necesar pentru buna folosință a construcțiilor; în aceste condiții nu puteau fi aplicate prețurile de circulație, deoarece în afara proprietarului construcțiilor, terenul nu mai putea fi cumpărat de alte persoane. Expertul a indicat, astfel, ca preț real al terenului stabilit prin HG 834/1991, evidențiat în anexa la certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria - -.2314, și anume 267.693.565 lei ROL pentru suprafața de 7714 mp. 1 mp. de teren fiind de 34.702 lei ROL. Totodată, expertul a precizat că în speță nu se aplică metodele comparației sau bonității, acestea ducând la diferențe semnificative, în funcție de modul de aplicare a coeficienților de fiecare expert.
Tribunalul a reținut că, potrivit disp.art.79 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, administratorul judiciar sau lichidatorul poate introduce acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii, iar, potrivit disp.art.80 alin.1 lit.b din lege, lichidatorul poate introduce acțiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terți și pentru restituirea de către aceștia a bunurilor transmise și a valorii altor prestații executate, realizate de debitor prin operațiuni comerciale în care prestația debitorului depășește vădit pe cea primită, efectuate în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii.
Împotriva sentinței a declarat recurs debitoarea - -, prin administrator -, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea administrării unei noi expertize, cu respectarea cerințelor procedurale.
În motivarea recursului, se arată că expertul nu a argumentat criteriile și metodele de lucru, pe baza cărora și-a fundamentat concluziile, nu a respectat obiectivul de expertiză, în sensul că s-a raportat la evaluările făcute cu mai mult de cinci ani anterior încheierii contractului, iar instanța a argumentat tot prin raportare la evaluările făcute anterior emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate, deși s-a solicitat și acceptat că data de referință trebuia să fie 08.03.2005.
Un alt motiv de recurs este acela, potrivit căruia s-a răstălmăcit noțiunea de sarcină asupra unui bun, respectiv terenul în speță, dându-se eficiență apărărilor pârâtei - MP SRL, în sensul că terenul aferent construcției, proprietatea cumpărătorului, ar fi fost grevat în mod real de o sarcină, în această eventualitate, pentru eludarea obligațiilor fiscale și a intereselor potențialilor creditori, orice comerciant și-ar putea vinde imobilul în rate începând cu construcția, pentru a avea motive ca, ulterior, să considere terenul ca fiind grevat de sarcina impusă de construcția care a făcut obiectul tranzacției anterioare.
recurenta că nu s-a apreciat asupra inexistenței oricărui impediment legal de a se vinde și terenul odată cu contrucția, urmârindu-se ca exercitarea dreptului de dispoziție să fie făcută ulterior încetării calității de acționar la - -.
La data de 11 iunie 2009, intimata - MP SRL a formulat întâmpinare, pe calea căreia a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, menținerea sentinței instanței de fond, ca fiind temeinică și legală.
Pe cale de excepție, pârâta a invocat inadmisibilitatea recursului, întrucât la data de 3 aprilie 2009, la acordarea cuvântului pe fondul cauzei, administratorul societății debitoare a lăsat la aprecierea instanței modalitatea de soluționare a cauzei, ceea ce echivalează cu achiesarea la sentința pronunțată și nu mai era îndreptățit să promoveze calea de atac.
Pe fondul cauzei, se arată că, în cauză, au fost respectate toate condițiile de validitate ale contractului de vânzare-cumpărare, iar prețul stabilit și achitat reprezintă valoarea reală a terenului, cum corect a reținut instanța de fond, care a constatat că nici debitoarea, nici creditorii acesteia nu au fost prejudiciați prin încheierea contractului. Mai mult decât atât, la termenul din 4 martie 2009 reclamantul, prin avocat a învederat că nu formulează obiecțiuni la raportul de expertiză, iar față de împrejurarea că administratorul debitoarei nu a formulat întâmpinare, cerere reconvențională și nici nu a achiesat la acțiunea reclamantului, în calitatea sa de pârât nu putea formula obiecțiuni la raportul de expertiză, întrucât este reprezentantul societății vânzătoare, prin declararea prezentului recurs, urmărindu-se doar o tergiversare nejustificată a cauzei.
La termenul de judecată din 8 iulie 2009, Curtea, potrivit art. 137.pr.civilă, a supus dezbaterii părții prezente excepția lipsei de interes a recurentei, invocată din oficiu, având în vedere dispozițiile art. 85 alin.6 din Legea nr.85/2006, care prevăd că, în acțiunile în anulare prevăzute la art. 79 și 80, are calitate procesuală pasivă debitorul, prin administratorul special, în cauza de față recurenta a avut calitatea de pârâtă și acțiunea în anulare a fost respinsă; în temeiul textului de lege citat și potrivit căruia instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de fond sau de procedură care fac inutilă, în tot sau în parte, cercetarea fondului, Curtea a rămas în pronunțare asupra excepției invocată din oficiu.
Examinând recursul de față, prin prisma excepției invocată, raportat la textele de lege incidente în cauză, dar și la actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Potrivit art.79 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul sindic acțiuni pentru anularea actelor frauduloase, încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii. Potrivit art.85 alin.5 din același act normativ, legitimarea procesuală activă, în cazul acestei categorii de anulare, aparține administratorului judiciar și, respectiv, lichidatorului, iar calitatea procesuală pasivă aparține debitorului și, după caz, cocontractantului său. Alineatul 6 al art. 85 prevede în mod expres că debitorul va fi citat în calitate de pârât prin administratorul special.
În cauza de față, prin cererea introductivă, administratorul judiciar al debitoarei - -, a solicitat anularea contractului de vânzare-cumpărare nr.982/8.03.2005, încheiat de către debitoare cu o altă societate comercială și repunerea părților în situația anterioară. În lumina textelor de lege citate anterior, este indubitabil faptul că, în cadrul procesual astfel stabilit, debitoarea - - nu putea avea în fața instanței de fond decât calitatea de pârât, fiind citată prin administratorul său special, -.
Pe de altă parte, pentru ca o persoană, care a avut calitatea de parte în prima instanță, să poată exercita calea de atac a recursului, aceasta trebuie să justifice interesul de a ataca sentința, respectiv interesul de a obține o reformare a acesteia, în sensul nemulțumirilor ce fac obiectul criticilor pe care se întemeiază calea de atac. Doctrina de specialitate este constantă în a aprecia că poate avea un asemenea interes numai partea care a căzut în pretenții sau moștenitorii acesteia, adică partea care a pierdut procesul în fața primei instanțe (,Drept procesual civil, vol.II, Ed. Universul juridic, B 2005, p. 30).
Așa cum rezultă din conținutul sentinței recurate, prima instanță a respins acțiunea formulată de lichidatorul judiciar, în principal în considerarea faptului că drepturile creditorilor nu au fost prejudiciate prin încheierea contractului încheiat de pârâți, care nu constituie un act fraudulos în ipoteza prevăzută de normele legale invocate. Este neîndoielnic faptul că o hotărâre de respingere a pretențiilor reclamantului determină o situație favorabilă pentru pârât, acesta fiind partea care a câștigat procesul în fața primei instanțe.
În considerarea acestor argumente, întrucât recursul de față a fost promovat de către debitoarea-pârâtă, respectiv - -, care a câștigat procesul în primul grad de jurisdicție, în condițiile arătate anterior, această parte nu justifică interesul procesual în promovarea acestei căi de atac. Ca atare, Curtea va admite excepția lipsei de interes, invocată din oficiu, și va respinge prezentul recurs ca fiind promovat de o persoană care nu justifică interesul în promovarea căii de atac; pe de altă parte, fiind vorba despre o excepție peremptorie, de fond și absolută, instanța de recurs nu va mai cerceta fondul cererii.
În temeiul art. 274 pr.civilă, recurenta, ca parte care a pierdut procesul, va fi obligată la plata către intimata - MP SRL Pac heltuielilor de judecată în cuantum de 1500 lei, ce reprezintă onorariu de apărător.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite excepția lipsei de interes, invocată din oficiu.
Respinge recursul formulat de debitoarea- -prin - administrator special -, cu sediul în P,-, jud. P, împotriva sentinței nr. 775 din data de 3 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul, cu sediul în B,-, -.4, sector 3 - în calitate de lichidator al debitoarei - -- și pârâta - MP SRL, cu sediul în P,-, jud. P, ca fiind promovat de o persoană lipsită de interes.
Obligă recurenta - - la plata către intimata - MP SRL a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1500 lei, ce reprezintă onorariu de avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 iulie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Tănăsică Elena, Nițu Teodor Tudose Ana
- - - - - -
Grefier,
Fiind plecată în concediu de odihnă,
se semnează de către
primul grefier.
Red.
Tenored.
2 ex./16.07.2009
f- - Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal,
Notificare nr.3120
Președinte:Tănăsică ElenaJudecători:Tănăsică Elena, Nițu Teodor Tudose Ana
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
