Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1024/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 1024
Ședința publică din data de 25 iunie 2009
PREȘEDINTE: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 2: Valentin Niță
JUDECĂTOR 3: Maria Pohoață
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de debitoareaSC Class SRL,cu sediul social în,-(OB.175) județul P, prin administrator special, împotriva sentinței nr. 583 din 20 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu lichidatorul judiciar, cu sediul în P,-.37 B. 2 județul P, creditorii SC SA, cu sediul în B,-, - B, 2,. 3,. 8;Bank,cu sediul în B,--25 sectorul 1; SC S SA - com. 1, nr. 59 județul A;Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în P, str. - -, nr. 22 județul P;BRD- Generale SA B- Sucursala, cu sediul în P,- județul P.
Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în valoare de 20,00 lei, potrivit chitanței nr. - și timbru judiciar de 0,15 lei, care au fost anulate și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurenta-debitoare SC Class SRL, prin administrator special ,asistat de avocat din cadrul Baroului P, lichidatorul judiciar, reprezentat de asociat coordonator, intimatele-creditoare Bank, reprezentată de avocat din Baroul București în substituirea avocatului din cadrul aceluiași barou, SC S SA, reprezentată de avocat din cadrul Baroului B, BRD Generale- Sucursala P, reprezentată de consilier juridic, lipsind intimatele - creditoare SC SA și .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Părțile, având cuvântul prin apărătorii lor, menționează că nu au cereri de formulat, iar Curtea, luând act de această situație și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurenta-debitoare, critică sentința recurată, susținând că aceasta este nelegală.
Un prim motiv de recurs privește incompatibilitatea judecătorului sindic în pronunțarea celei de-a doua hotărâri de intrare a societății debitoare în faliment. Dispozițiile art.24 alin. 1 Cod procedură civilă nu sunt aplicabile judecătorului sindic, deoarece, așa cum acesta recunoaște că sentința de trecere la faliment a fost casată prin decizia nr. 97 din 22.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, rejudecarea cauzei nu mai putea fi făcută de același judecător sindic, conform disp.art. 12 alin. 2 din Legea 85/2006.
O a doua critică adusă sentinței constă în aceea că judecătorul sindic nu a ținut seama de îndrumările date de instanța de control judiciar prin decizia de casare, în sensul de a i se lăsa debitoarei timpul necesar pentru completarea surselor de finanțare, prin acordarea unui termen de prelungire a Planului de reorganizare.
Față de decizia de casare, societatea debitoare a propus o prelungire a Planului de reorganizare și vânzare de active eșalonat, pe durata unui an, în patru trimestre, însă judecătorul sindic nu menționează nimic în legătură cu prelungirea planului de reorganizare, iar din punctul său de vedere, sub acest aspect, hotărârea este nemotivată.
O altă critică reprezintă împrejurarea că societatea debitoare formulase contestație împotriva creanței DGFP P, iar deschiderea procedurii s-a făcut fără să se cunoască cuantumul cert al creanței.
Solicită admiterea recursului,modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii cererii de intrare în faliment a societății debitoare.
Reprezentatul lichidatorului judiciar, asociat coordonator, susține că judecătorul sindic a pronunțat sentința nr. 1199/24.10.2008 ca urmare a hotărârii Adunării creditorilor din data de 16.10.2008, care au aprobat intrarea în faliment a debitoarei, întrucât aceasta nu a respectat programul de plăți cuprins în planul de reorganizare confirmat, iar sentința nr. 583/2009, urmare a hotărârii Adunării creditorilor din data de 18.03.2009 care a aprobat propunerea de intrare în faliment în procedura generală, nefiind de acord cu prelungirea planului de reorganizare pe o perioadă de încă un an. Judecătorul sindic nu s-a pronunțat cu privire la aceeași cauză, nefiind rejudecată prima propunere de intrare în faliment, ci a fost convocată o nouă Adunare creditorilor care a avut o altă ordine de zi.
Judecătorul sindic a aprobat raportul de activitate întocmit de administratorul judiciar și a admis cererea de deschidere a procedurii falimentului, conform Adunării creditorilor din 18.03.2008 care au aprobat propunerea de intrare în faliment în procedura generală, nefiind de acord cu prelungirea planului de reorganizare pe o perioadă de încă un an. Propunerea de prelungire a planului de reorganizare cu o perioadă de un an nu a fost aprobată de 2/3 din creditori,iar judecătorul sindic era obligat să ia act de hotărârea Adunării creditorilor
Cu privire la cuantumul creanței DGFP P, arată că aceasta a fost de acord cu prelungirea planului de reorganizare cu încă un an.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-creditoare SC S SA, solicită respingerea recursului, conform susținerilor formulate prin întâmpinarea depusă la dosar.
Cu privire la incompatibilitatea judecătorului sindic în pronunțarea celei de-a doua hotărâri de intrare a societății debitoare în faliment arată că este vorba de un caz special care fost luat în considerare și de care, prin Hotărârea nr.
38/15.01.2009 a modificat art. 99 alin. 6 din, în sensul că cauzele trimise spre rejudecare după desființare/casare revin la completul investit inițial.Art. 12 alin. 2 din Legea 85/2006, invocat de recurentă, prevede o excepție de la dispozițiile generale ale Codului d e procedură civilă în materia cazurilor de incompatibilitate.
Din punctul său de vedere, nu este vorba de niciun caz de incompatibilitate.
Avcat, având cuvântul pentru intimata- creditoare Bank, susține că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 12 alin.2 din legea 82/2006.În cauză, incompatibilitatea ar fi operat numai în situația în care prin decizia 97/2009 a Curții de APEL PLOIEȘTI, s-ar fi casat sentința iar cauza ar fi fost trimisă spre rejudecare, însă decizia instanței de control judiciar modifică în tot sentința nr. 1199/2009 și nu o casează.
Nefiind vorba de o casare cu trimitere spre rejudecare, instanța de control judiciar nu a dat îndrumări judecătorului sindic, așa încât acesta nu a avut de ce să țină seama.
Votul creditorilor, exprimat în ședința Adunării creditorilor din 18.03.2009 a fost împotriva prelungirii planului de reorganizare, iar judecătorul sindic a trebuit să dispună trecerea la faliment.
Referitor la împrejurarea că, la momentul trecerii la faliment, se afla în curs de soluționare contestația formulată de societatea debitoare împotriva creanței DGFP, se susține că existența unei contestații asupra cuantumului unei creanțe nu are niciun fel de relevanță în ceea ce privește trecerea în faliment a debitoarei de vreme ce creditorii au votat impotriva prelungirii planului. În plus, Paf ost unicul creditor care s-a declarat de acord cu prelungirea planului de reorganizare.
Consilier juridic, având cuvântul pentru intimata-creditoare BRD Generale- Sucursala P, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca temeinică și legală.
În esență, arată că în cauză nu sunt aplicabile disp.art. 12 alin. 2 din legea 85/2006, deoarece judecătorul sindic nu a judecat de două ori aceeași situație, că motivarea judecătorului sindic este dată cu analizarea tuturor dovezilor dosarului și că, și la acest moment debitoarea se află în imposibilitatea de a plăti (situație recunoscută chiar de ea), această imposibilitate fiind constatată și de ceilalți creditori.
CURTEA
Prin sentința nr. 583/20.03.2009, judecătorul sindic de la Tribunalul
P a admis cererea administratorului judiciar, a aprobat raportul administratorului judiciar, dispunând intrarea în procedura falimentului a debitorului SC SRL și a confirmat, în calitate de lichidator judiciar, pe .
Pronunțând aceasta sentință,instanța de fond a reținut că în cauza sunt incidente dispozițiile art. 107 lit. din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței in sensul ca debitoarea nu si-a îndeplinit obligațiile de plata si celelalte obligații asumate prin planul de reorganizare confirmat situație ce impune trecerea acesteia in procedura de faliment.
Împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond a declarat recurs debitoarea criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie solicitând modificarea in tot a acesteia si pe fond respingerea cererii depusa de administratorul judiciar cu privire la trecerea sa in procedura falimentului.
Un prim motiv de recurs invocat de recurenta vizează incompatibilitatea judecătorului care a pronunțat sentința recurată.
Arata recurenta ca potrivit art. 12 alin 2 din Legea 85/2006 dispozițiile art. 24 alin 1 din Pr.Civ nu sunt aplicabile judecătorului sindic,dar cu excepția cazului rejudecării după casarea hotărârii în recurs.
In cauza susține recurenta,prin sentința nr. 583/2009 s-a dispus trecerea societății debitoare in faliment,sentința insa a fost casata prin decizia nr 97 /22.01.2009 a Curții de APEL PLOIEȘTI și ca atare în aceeași chestiune,același judecător sindic nu se mai putea pronunța -fiind incompatibil.
Pentru aceste considerente recurenta apreciază ca se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
O alta critica consta in faptul ca la luarea măsurii de trecerea debitoarei in faliment,judecătorul sindic nu a ținut seama de îndrumările date prin decizia Curții de Apel nr. 97/2009 de a-i lăsa timpul necesar pentru completarea sumelor de finanțare,prin acordarea unui termen de prelungire a planului de reorganizare, ceea ce s-a si propus,cerere insa care nu a fost analizata si asupra căreia nu s-a pronunțat.
Mai invoca recurenta ca instanța de fond a procedat greșit la trecerea societății in faliment în situație in care pe rolul acestei instanțe exista înregistrată o contestație cu privire la creanța declarata de creditoarea DGFP P, nesoluționată.
In aceasta situație trecerea la procedura falimentului s-a făcut fără să se cunoască exact cuantumul creanțelor ce le datorează.
Curtea, analizând sentința pronunțată de instanța de fond prin prisma criticilor formulate de recurenta debitoare, având in vedere actele dosarului si dispozițiile legale in materie constata ca recursul este nefondat urmând a fi respins pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 12 din Legea 85/2006 - hotărârile judecătorului-sindic sunt definitive și executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs. (2) Dispozițiile art. 24 alin. 1 din Codul d e procedură civilă privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecătorului-sindic care pronunță succesiv hotărâri în același dosar, cu excepția situației rejudecării, după casarea hotărârii în recurs.
Art. 24.Pr.Civ la rândul sau arata ca judecătorul care a pronunțat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecata aceleiași pricini în apel sau în recurs și nici în caz de rejudecare după casare.
In speța insa nu sunt aplicabile dispozițiile art. 12 alin 2 teza II deoarece prin Decizia nr 97/22.01.2009 invocata de recurenta în susținerea primului motiv de recurs Curtea de Apel nu a casat sentința nr. 583/2009 a Tribunalului Prahova ci a admis recursul debitoarei,a modificat în tot sentința si a respins cererea administratorului judiciar de trecere in procedura falimentului.
In aceasta situație nu se regăsește cazul invocat de recurenta cu privire la incompatibilitatea acestuia în a soluționa cererea ce a făcut obiectul sentinței recurată.
Nici a doua critica nu este întemeiata deoarece in prezent nu mai poate fi analizata si avuta in vedere hotărârea adunării creditorilor din data de 18.04.2008.
Sentința analizată în prezenta cauza nr. 583/2009 a fost pronunțată în baza celor hotărâte de adunarea creditorilor din data de 18.03.2009 prin care s-a respins propunerea administratorului special de a se prelungii planul de reorganizare cu o perioada de un an pentru efectuarea plăților aferente ultimei transe din planul de reorganizare confirmat.
In aceasta situație propunerea administratorului judiciar privind începerea procedurii de faliment de debitoare,corect a fost admisă de judecătorul sindic,in cauza fiind îndeplinite condițiile impuse de art 107 lit.c din Legea 85/2006, in sensul ca debitoarea nu si-a respectat obligațiile de plata asumate prin planul de reorganizare confirmat de judecătorul sindic.
Nici ultima critica nu este întemeiata,deoarece art. 108 alin 3 din Legea 85/2006 obliga lichidatorul la verificarea creanțelor a căror cuantum au fost modificate după deschiderea procedurii de faliment.
Ca atare existenta pe rolul instanței a unei contestații la creanța DGFP P nu împiedică desfășurarea normala a procedurii de faliment, de dispozițiile art. 107 enunțate mai sus.
de toate motivele expuse in considerentele prezentei decizii,Curtea in raport cu art 312 alin 1.Pr.Civ va respinge recursul debitoarei ca nefondat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de debitoarea SC Class SRL, cu sediul social în,-(OB.175) județul P, prin administrator special, împotriva sentinței nr. 583 din 20 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu lichidatorul judiciar, cu sediul
în P,-.37 B. 2 județul P, creditoriiSC SA, cu sediul în B,-, - B, 2,. 3,. 8;Bank,cu sediul în B,--25 sectorul 1;SC S SA- com. 1, nr. 59 județul A; Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în P, str. - -, nr. 22 județul P;BRD- Generale SA B- Sucursala, cu sediul în P,- județul P, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - -
Fiind în concediu de odihnă Fiind în concediu de odihnă
Se va semna de către Se va semna de către
Președintele instanței Președintele instanței
GREFIER,
- -
Fiind în concediu de odihnă
Se va semna de către
Primul grefier
red AU
dact MC/AU/ 2 ex/ 15.07.2009
Dosar nr- Trib. prahova
jud. sindic
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Președinte:Alexandrina UrlețeanuJudecători:Alexandrina Urlețeanu, Valentin Niță, Maria Pohoață
| ← Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 916/2009.... | Contestatie faliment - procedura insolventei. Decizia 1051/2009.... → |
|---|
