Contestatie faliment - procedura insolventei. Decizia 1701/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 1701
Ședința publică din data de 2 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Nițu Teodor
JUDECĂTORI: Nițu Teodor, Stan Aida Liliana Urlețeanu
- -
Grefier -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor declarate de creditoarea BRD SA - Generale - sucursala P, cu sediul în P,-, jud. P și sediu procesual ales la & Asociații, în B, nr. 223,.3, sector 3 și debitoarea SC SA, cu sediul în P,-, jud. P, cod de identificare fiscală -, număr de ordine în registrul comerțului J-, prin lichidator Insolvency Specialists, cu sediul în B, sector 3,-, -. 4 împotriva sentinței nr. 1179 din data de 5 iunie 2009 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu creditorii, și Asociații, cu sediul în B,-,.3,.8, sector 3, B, cu sediul în B, sector 1, str. -. av.., nr. 50, Banca Comercială Română, cu sediul B, sector 3,-, Consiliul Local P - Serviciul Public Finante Locale, cu sediul în P,-, jud. P, cu sediul în P,-, jud. P, C, domiciliată în P, str. -, nr. 10, jud. P, domiciliată în P,-,. 67,. 44, jud. P, P, cu sediul în P,-, jud. P, domiciliat în P,-,. 15 A,. A,. 27, jud. P, Leasing SA, cu sediul în B, sector 5, - Calea 13, III, nr. 90, SC Grup SA, cu sediu procesual ales la avocat în B, sector 2,-, parter,. 1, SC SRL, cu sediul în P,-, jud. P, SC SA, cu sediul în P,-, jud. P, SC SRL, cu sediul în P,-,. 7,. A,. 6, jud. P, SC &, cu sediul în P,-, jud. P, SC SRL, cu sediul în B, sector 1,-, -. 1,., SC si Protectie SRL, cu sediul în B, sector 1, Intrarea, nr. 8, SC SRL, cu sediul în Ramnicu V,-, jud. V, SC Com SRL, cu sediul în P,-, jud. P, SC P SRL, cu sediul în P,--3,. 4. jud. P, SC SA, cu sediul în P, str. -. -, nr. 37-39,. 45,. F1-F2, jud. P, SC Leasing, cu sediul în B, sector 1,--22,. 4, SC SRL, cu sediul în P,-, jud. P, SC S SRL, cu sediul în B,-,. 33,. A,. 4, jud. B și B, T, nr. 6, jud. B, SC P SA,
cu sediul în P,--4, jud. P, SC SRL, cu sediul în P,-, jud. P, SC Cons SRL, prin administrator judiciar, cu sediul în P,-,. 37 B,. B,. 2, jud. P, SC SRL, cu sediul în B,-, jud. B, SC SA, cu sediul în B, sector 1, Calea, nr. 239, SC SA, cu sediul în P, str. -, nr. 32, jud. P, SC SRL, cu sediul în P,-, jud. P, SC Oc SRL, cu sediul în B, sector 2,-, SC Com SRL, cu sediul în M,-, jud. I, SC SRL, cu sediul în P,--188, jud. P și P,-,. 132 B2,. 33, jud. P, cu domiciliu ales la cabinet avocat în P,-, jud.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 24 noiembrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu dispozițiile art. 260 alin.1 Cod pr.civilă a amânat succesiv pronunțarea la datele de 26 noiembrie 2009, respectiv 2 decembrie 2009, dată la care a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor de față, reține următoarele:
Prin sentința nr. 1179 din data de 5 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în cadrul dosarului de insolvență nr- privind pe debitoarea SC SA, au fost admise contestațiile formulate de creditorii Serviciul Public Finanțe Locale P, SC Sud SA în prezent SC România SA la tabelul suplimentar al creanțelor debitoarei SC SA, s-a dispus înscrierea creanțelor contestatorilor în tabelul creanțelor, după cum urmează: 196.495 lei creanța Serviciului Public Finanțe Locale P și 16.810,93 lei creanța SC România SA, au fost respinse excepțiile inopozabilității și nulității contractului de asistență juridică nr. 49/24.09.2007 invocate de lichidator; au fost admise contestațiile formulate de creditorii, și SC Cons SRL, precum și creanțele pretinse, respectiv: 4.659 lei - creanța contestatoarei, 1.347 lei - creanța creditorului și 5.915.948,09 lei - creanța SC Cons SRL, în mod provizoriu la masa credală, urmând a fi depuse precizări de către lichidator, detaliat, privind sumele cu titlu de drepturi salariale înscrise la masa credală.
Prin aceeași sentință a fost admisă contestația creditoarei Societatea Civilă de " & " cu sediul în P,- A, jud. P, dispunându-se înscrierea creanței contestatoarei în tabelul creanțelor cu suma totală de 2.030.466 lei.
Pentru a hotărî astfel, cu privire la cea din urmă contestație, JUDECĂTOR 2: Stan Aida Liliana Urlețeanu l-sindic a constatat că la data de 24.04.2009 Societatea Civilă de " & " a formulat, de asemenea, contestație la tabelul suplimentar rectificat cuprinzând creanțele înregistrate împotriva averii debitoarei prin care i s-a admis
numai în parte creanța solicitată. Contestatoarea a solicitat înscrierea sa în tabelul suplimentar rectificat cu suma de 2.030.466 lei reprezentând onorariu de avocat.
În motivarea contestației s-a arătat că a încheiat cu debitoarea contractul de asistență juridică nr.49/24.09.2007 care a completat și modificat clauzele contractului nr.28/21.05.2007, contracte prin care societatea civilă de avocați a preluat întreaga problematică juridică a debitoarei în condiții speciale, deoarece debitoarea nu avea lichiditățile necesare pentru a plăti la scadență onorariile cuvenite, portofoliul de spețe era deosebit de complex, varietatea și complexitatea problemelor juridice necesitând o abordare specializată, cu o arie largă de răspândire a instanțelor competente. S-a mai arătat că numărul litigiilor "neatractive" prin lor era suficient de mare, iar avocatul coordonator al societății de avocați avea și calitatea de acționar al debitoarei, abordarea problematicii clientului impunând în mod obiectiv diminuarea șanselor ca avocații asociați și colaboratori să trateze cu potențiali clienți încheierea altor contracte de asistență juridică.
S-a precizat că dimensionarea onorariului de avocat respectă disp.art.132 din statutul profesiei, onorariul solicitat corespunzând în ansamblu unui procent de 5 % din valoarea cauzelor încredințate, fără a lua în calcul prestațiile juridice neevidențiate în specificația la factură. Încetarea contractului prin renunțarea unilaterală a clientului nu-l exonerează pe acesta de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate și de acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul clientului, însă contestatoarea nu a facturat astfel de cheltuieli. Inainte de desființarea contractului de asistență juridică de către lichidatorul judiciar contestatoarea a propus mai multe oferte de colaborare, precizând, totodată, că între cauzele cele mai importante încredințate de debitoare erau cele având ca obiect imobilele revendicate de foștii proprietari, în baza dispozițiilor Legii nr.10/2001 ori c/valoarea acestora, în baza Legii nr.99/1999.
În art.2 al contractului nr.49/2007 încheiat ulterior depunerii cererii de deschidere a procedurii generale a insolvenței a fost conturat contextul semnării acestui contract, a cărui perioadă de derulare a fost estimată la 3 ani, cu intenția propunerii reorganizării; atât societatea de avocați, cât și ca persoană fizică, au creditat efectiv debitoarea cu suma de 450.000 lei, în că obținerea unui credit de 5 milioane lei ar fi rezolvat problema lichidităților societății. Anterior încheierii contractelor de asistență juridică serviciile juridice ale societății erau asigurate de 2 consilieri juridici și de diverși avocați, separat de salariile lor fiind achitate cheltuieli de transport, lucrări de secretariat ale AGA și consiliului de administrație și era asigurată redactarea și multiplicarea documentelor necesare. Ulterior denunțării contractului și intrării în faliment contestatoarea nu s-a prevalat de disp. art.2 pct.2.5 din contractul nr.49/2007 pentru a solicita întreaga sumă, solicitând numai ceea ce a fost facturat și acceptat la data de 30.09.2008, lichidatorul având probabil în vedere numai cuantumul sumei, omițând numărul avocaților asociați și colaboratori care au avut prestații efective pentru debitoare; creanța pretinsă corespunde unei medii de aprox. 10.000 lei /lună/avocat, cu includerea taxelor și impozitelor, a cheltuielilor de deplasare, redactare, multiplicare, secretariat. Contestatoarea a apreciat că lichidatorul judiciar a făcut confuzie între suma cu care contestatoarea s-a înscris în tabelul preliminar și suma reprezentând creditarea, nefiind corect, pe de altă parte, să se impute faptul că litigiile debitoarei nu
au fost soluționate irevocabil. Valorificarea drepturilor cu titlu de onorarii sub plafonul permis de contract constituie exclusiv exprimarea principiului disponibilității în materie civilă.
Cu privire la contestația formulată de creditoarea Societatea Civilă de " & ", în baza disp.art.137 Cod pr.civilă judecătorul sindic a examinat mai întâi excepțiile inopozabilității și nulității contractului de asistență juridică nr. 49/24.09.2007 invocate de lichidator.
Sub acest aspect, s-a reținut că între contestatoare și debitoarea SC SA a fost încheiat contractul de consultanță, asistență și reprezentare juridică nr.28/21.05.2007, având ca obiect consultanța, asistența și reprezentarea juridică și activitățile prevăzute de Legea nr.51/1995 pe perioada 15.05.2007 - 15.05.2008, cu posibilitatea prelungirii cu acordul părților prin act adițional. Onorariul fixat în cuantum minimal a fost de 66.000 lei + TVA, plătit în două tranșe, cheltuielile aferente activității urmând a fi suportate de client separat de plata onorariului.
La data de 24.09.2007 părțile au încheiat contractul nr.49, de asemenea având ca obiect consultanța, asistența și reprezentarea juridică a debitoarei și activitățile prevăzute de Legea nr.51/1995, prin care au stabilit următoarele onorarii: pentru ora de consultanță juridică - 75 - 100 euro în echivalent în lei, pentru litigii evaluabile în bani - 10 % din valoarea obiectului litigios, pentru litigiile neevaluabile în bani - prin convenție separată ori prin calcularea numărului de ore necesare prestației, inclusiv deplasarea. Totodată, s-a convenit un onorariu de succes de 1.500.000 lei din care urmau a fi deduse toate onorariile achitate în avans, începând cu data semnării contractului, plata onorariilor urmând a fi efectuată pe baza facturii fiscale în funcție de posibilitățile financiare, în termen de 10 zile de la emiterea facturii.
Conform art.5 pct.1 din contract, rezilierea contractului din cauza ori la inițiativa clientului s-a convenit să atragă obligația acestuia la plata integrală a onorariilor stabilite conform disp.art.2 din contract.
Referitor la acest al doilea contract, apare o mențiune pe primul contract de asistență, și anume în finalul contractului nr.28/2007 există mențiunea adăugată după semnăturile părților în sensul că "onorariul minimal prevăzut la art.2 se menține și se completează corespunzător clauzelor cuprinse în contractul nr.49/24.09.2007", mențiune care poartă data de 24.09.2007, conținând semnăturile avocatului și reprezentantului clientului. Acest al doilea contract a fost ulterior notat în cartea funciară privind imobilele debitoarei, conform extraselor de carte funciară, prin încheierile date în dosarele înregistrate la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară, depuse la dosar de contestatoare.
Lichidatorul judiciar a invocat inopozabilitatea acestui contract, motivat de lipsa autorizării administratorului judiciar la data încheierii contractului. Sub acest aspect, judecătorul sindic a constatat că, raportat la data deschiderii procedurii insolvenței - 12.10.2007 - la momentul încheierii contractului debitoarea era legal reprezentată de administratorul unic, conform disp. art. 143 ind. 2 din Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale și extrasului emis de P nr. 63949/10.09.2007 (fila 349.I). În aceste condiții, societatea debitoare asumându-și obligații și exercitându-și drepturile prin organele sale de conducere,
deschiderea ulterioară a procedurii insolvenței nu este de natură să ducă la inopozabilitatea contractului față de administratorul judiciar și ulterior lichidatorul judiciar desemnat, ce o reprezintă pe debitoare.
Susținerea lichidatorului în sensul neînsușirii mențiunii olografe din finalul primului contract de asistență juridică, motivat de lipsa ștampilei societății, nu a fost reținută de judecătorul sindic, cât timp contractul de asistență juridică conține semnătura părții, la client, mențiunea fiind efectuată la aceeași dată cu încheierea celui de-al doilea contract - 24.09.2007, în acest al doilea contract existând indicate atât numele reprezentantului legal al clientului, cât și semnătura acestuia, și, de asemenea, fiind aplicată ștampila debitoarei; din interpretarea celor două contracte reiese că mențiunea olografă este efectuată în aceeași zi cu întocmirea celui de al doilea contract, însă cronologic ulterior. Totodată, lichidatorul nu a invocat falsul cu privire la dată și semnătură, supoziția acestuia privind semnarea mențiunii de către o altă persoană decât reprezentantul debitoarei nefiind dovedită.
Pe de altă parte, potrivit disp.art.127 alin.2 din Statutul profesiei de avocat, lipsa atestării identității clientului sau a reprezentantului acestuia atrage nevalabilitatea contractului de asistență juridică numai dacă s-a produs o vătămare ce nu poate fi altfel remediată, vătămare care trebuie dovedită de cel ce o invocă.
În ceea ce privește excepția nulității aceluiași contract, judecătorul sindic a reținut că acest contract nu este subsecvent mențiunii olografe, ci este anterior mențiunii care face referire la contract, astfel că nu este aplicabil principiulresoluto jure dantis resolvitur jus accipientis.
Pe de altă parte, contractul nefiind încheiat ulterior deschiderii procedurii insolvenței, nu sunt aplicabile nici dispozițiile art.46 rap.la art.49 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței. De asemenea, caracterul excesiv de oneros al contractului apare ca nedovedit de lichidator, simpla afirmație în acest sens a acestuia neputând fi reținută, ținând seama și de faptul că onorariul nu a fost stabilit în mod arbitrar de părți, ci având în vedere criteriile prevăzute de art. 132 și 133 din Statutul profesiei de avocat, ceea ce a determinat respingerea și a excepției nulității celuia de-al doilea contract invocată de lichidator ca neîntemeiată.
Pe fondul contestației creditoarei s-a reținut că, indiferent de forma adoptată, prin al doilea contract de asistență juridică părțile au înțeles să modifice conținutul obligațiilor și drepturilor reciproce determinate în primul contract, onorariul convenit stabilindu-se în mod liber, fiind format din combinarea unui onorariu orar, fix și de succes, conform art.134 din Statutul profesiei de avocat.
Posibilitatea modificării contractului de asistență juridică este prevăzută în mod expres de Legea nr.51/1995 și de art.128 privind Statutul profesiei de avocat, trebuind îndeplinite condițiile cerute de lege pentru încheierea valabilă a unei convenții și forma scrisă ad probationem, cerințe respectate în cauză. Constituind, așadar, legea părților conform art.969 Cod civil, iar în speță încetarea contractului producându-se prin renunțarea unilaterală a clientului, respectiv prin denunțarea acestuia de către lichidator, în condițiile art. 86 din Legea nr.85/2006, contestatoarea este îndreptățită să obțină plata onorariului convenit pentru serviciile de asistență juridică și reprezentare. Neacceptarea facturii emise de contestatoare nu afectează dreptul acesteia la plata sumelor mai sus indicate, din înscrisurile depuse la dosar judecătorul-sindic reținând că onorariul pentru care a fost emisă factura nu depășește
onorariul convenit de părți, contestatoarea uzând de dreptul său de dispoziție în privința cuantumului, mai mic, pretins.
Împotriva sentinței pronunțate de judecătorul-sindic au declarat recurs creditoarea BRD SA - Generale și debitoarea SC SA, prin lichidator Insolvency Specialists, ambele criticând modalitatea de soluționare a contestației formulate de creditoarea SC &.
Astfel, creditoarea BRD SA - Generale a invocat faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra apărărilor acesteia, atât susținerile orale ale apărătorului, cât și concluziile scrise depuse la dosar, cu privire la contestația formulată de SC &, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 261 pct.3 și 5 Cod pr.civilă, ceea ce atrage incidența motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 5 și 7 Cod pr.civilă.
Cu privire la fondul contestației formulate de SC & se arată că în mod greșit aceasta a fost admisă de către judecătorul-sindic. -se situația de fapt, se arată că potrivit contractului de asistență juridică perfectat inițial (28/21.05.2007), la art. 2 se prevedea un norariu de 66.000 lei +A plătibil în 12 tranșe lunare, respectiv câte 5.500 lei +A/lună.
Recurenta apreciază că acest contract nu a fost în mod legal modificat niciodată, neexistând un act adițional modificator valabil încheiat, cu toate că prin declarația de creanță contestatoarea a afirmat că prin contractul nr. 49 a fost completat și modificat contractul inițial. În opinia recurentei, contractul nr. 49 are același obiect cu cel inițial, onorariile fiind însă modificate radical, fără însă ca acesta să facă vreo referire în sensul modificării sau revocării contractului inițial. În mod vădit nelegal, la finalul contractului încheiat la data de 21.05.2007 se face o mențiune olografă în sensul completării onorariului corespunzător cu clauzele cuprinse în contractul încheiat la data de 24.09.2007, această ajustare olografă a contractului nefiind însă însușită de clientul SC SA.
O altă critică adusă hotărârii instanței de fond vizează nedovedirea îndeplinirii condiției pentru scadența onorariilor, respectiv încasarea sumelor de către SC SA de la debitorii cu care s-a aflat în litigii.
Astfel, factura ce a stat la baza declarației de creanță a fost întocmită în mod greșit, existând o singură factură pentru toate litigiile ce au fost încredințate contestatoare. Întrucât contestatoarea a afirmat că în unele litigii au fost soluționate în favoarea debitoarei anumite etape procesuale (fără a fi prezentate dovezi în acest sens), recurenta apreciază că ar fi trebuit deja ca pentru aceste litigii să fie solicitate/obținute cheltuieli de judecată.
Debitoarea SC SA, prin lichidator Insolvency Specialists, a criticat soluția pronunțată de judecătorul-sindic, invocând aceleași aspecte referitoare la nepronunțarea asupra apărărilor invocate de către creditoarea BRD SA și solicitând casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea analizării și a acestor apărări. Cu privire la contestația formulată de SC & se arată că aceasta a fost admisă în mod greșit. Contestatoare a înțeles să își întemeieze atât declarația de creanță cât și contestația pe ambele contracte de asistență juridică, deși cele 2 contracte au același obiect, singura deosebire fiind onorariul stabilit în cel de al doilea, un onorariu excesiv de oneros.
Întrucât cel de al doilea contract nu l-a revocat în mod expres pe primul, ci a venit în completarea dispozițiilor primului contract, s-a ajuns în situația în care există 2 contracte de asistență juridică având același obiect, dar având unele dispoziții contradictorii. Judecătorul-sindic a ignorat clauza prevăzută în art. 5.1. din contractul inițial, porivit căreia singurul caz în care onorariile stabilite pot fi majorate este acela în care SC SA avea de recuperat sume de bani de la debitori. De asemenea, scadența acestor onorarii era condiționată de încasarea efectivă a sumelor menționate, însă contestatoarea nu a făcut dovada îndeplinirii acestei condiții pentru scadența onorariilor.
Un alt aspect criticat de societatea debitoare, prin lichidator, este și cel referitor la factura emisă de contestatoare la data de 20.09.2009, recurenta invocând prevederile art. 2.4 din cel de al doilea contract, potrivit cărora plata onorariilor trebuia făcută în baza unei facturi fiscale într-un cuantum acceptat de client, în funcție de posibilitățile financiare, în termen de 10 de zile de la emiterea facturii. Întrucât societatea debitoare se află în procedură de insolvență, plata facturii anterior menționate trebuia să fie autorizată de administratorul judiciar, după convocarea comitetului creditorilor. În aceste condiții, nu se poate aprecia în mod corect că factura emisă de contestatoare a fost acceptată de către societatea recurentă.
Mai mult, factura a fost emisă în mod greșit, pentru toate litigiile ce i+au fost încredințate, iar în ceea ce privește modalitatea de stabilire a onorariului, și anume de 10% din valoarea obiectului litigios, această sumă nu reprezintă în niciun caz o creanță lichidă, ea nefiind nici măcar determinabile, deoarece, astfel cum s-a arătat și în notificarea transmisă contestatoarei, evaluarea imobilelor în litigiu nu este cunoscută recurentei. În mod similar, nu este datorat nici onorariul de succes în valoarea de 1.500.000 Euro, atâta vreme cât niciunul dintre litigiile pentru care a fost solicitat nu a fost soluționat irevocabil.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a temeiurilor prevăzute de art.304 Cod pr.civilă, precum și sub toate aspectele potrivit art.3041Cod pr.civilă, Curtea reține că recursurile sunt fondate, potrivit considerentelor ce urmează:
Recursurile având motive asămănătoare, urmează ca instanța să le motiveze prin aceleași considerente; Curtea constată că acestea sunt întemeiate numai în ceea ce privește faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat pe apărările formulate de către creditoarea Banca Română pentru Dezvoltare SA - Generale cu privire la contestația formulată de celălalt intimat-creditor &, împotriva tabelului suplimentar rectificat al creanțelor debitoarei SC SA Trebuie observat că, fiind vorba de un contract de asistență juridică, respectiv două contracte de asistență juridică încheiate succesiv, instanța de fond nu a soluționat prin probe concludente și pertinente existența întinderii creanței contestatoare-intimate în raport cu clauzele contractuale, în special clauza onorariului de succes.
În acest sens trebuia să se dovedească, cel puțin până la denunțarea ultimului contract de asistență juridică de către lichidatorul judiciar, dacă s-au realizat clauzele contractuale în privința incidenței onorariului de succes, în raport cu procesele ce s-au desfășurat și unde parte a fost debitorul SC SA, în asistența și consultarea juridică a contestatoarei-intimate.
Ca atare este necesară și utilă proba cu expertiză financiar-contabilă care, în raport cu evidențele contabile ale ambelor societăți, precum și numărul cauzelor care s-au desfășurat cu participarea procesuală a debitoarei și în care firma de avocatură a acordat asistență juridică.
Curtea constată că în cuprinsul sentinței atacate nu se face nicio referire la apărările invocate de către creditoarea Banca Română pentru Dezvoltare SA- Generale, astfel că în cauză sunt incidente prevederile art.261 pct.5 Cod pr. civilă, conform cărora hotărârea trebuia să cuprindă "motive de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat", iar prin nerespectarea acestor prevederi legale se atrage nelegalitate hotărârii, care trebuie desființată.
Nu se poate reține critica referitoare la faptul că instanța de fond nu a consemnat în practica potrivit art.263 pct.3 Cod procedură civilă, susținerile pe scurt ale părților, întrucât susținerile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 29 mai 2009.
Se reține totodată că, judecătorul-sindic în cadrul motivării a omis a se pronunțat asupra concluziilor scrise depuse de către părți, fiind încălcate normele imperative prevăzute de art. 261 pct. 3 și 5 Cod pr. civilă, deoarece sentința atacată nu cuprinde motivele de fapt și de drept pentru care s-au înlăturat apărările subscrisei.
În doctrină s-a considerat în mod constant că motivarea este un element esențial al unei hotărâri judecătorești, iar lipsa acesteia atrage casarea ei; considerentele sau motivele de fapt și de drept reprezintă un element necesar oricărei sentințe, constituind o puternică garanție a imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție.
Întrucât proba cu expertiză financiar-contabilă nu se poate administra în recurs și având în vedere faptul că instanța de fond a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, pentru cele arătate mai sus urmează ca în baza art. 304 pct.4 cu aplicarea art. 312 alin. 5 Cod pr. civilă, urmează a fi admise cele două recursuri, a se casa sentința atacată și a se dispune trimiterea cauzei spre rejudecare pe fond la aceeași instanță, pentru administrarea probei amintite.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursurile declarate de creditoarea BRD SA - Generale - sucursala P, cu sediul în P,-, jud. P și sediu procesual ales la & Asociații, în B, nr. 223,.3, sector 3 și debitoarea SC SA, cu sediul în P,-, jud. P, cod de identificare fiscală -, număr de ordine în registrul comerțului J-, prin lichidator Insolvency Specialists, cu sediul în B, sector 3,-, -. 4 împotriva sentinței nr. 1179 din data de 5 iunie 2009 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu creditorii, și Asociații, cu sediul în B,-,.3,.8, sector 3, B, cu sediul în B, sector 1, str. -. av.., nr. 50, Banca Comercială Română, cu sediul B, sector 3,-, Consiliul Local P - Serviciul
Public Finante Locale, cu sediul în P,-, jud. P, cu sediul în P,-, jud. P, C, domiciliată în P, str. -, nr. 10, jud. P, domiciliată în P,-,. 67,. 44, jud. P, P, cu sediul în P,-, jud. P, domiciliat în P,-,. 15 A,. A,. 27, jud. P, Leasing SA, cu sediul în B, sector 5, - Calea 13, III, nr. 90, SC Grup SA, cu sediu procesual ales la avocat în B, sector 2,-, parter,. 1, SC SRL, cu sediul în P,-, jud. P, SC SA, cu sediul în P,-, jud. P, SC SRL, cu sediul în P,-,. 7,. A,. 6, jud. P, SC &, cu sediul în P,-, jud. P, SC SRL, cu sediul în B, sector 1,-, -. 1,., SC si Protectie SRL, cu sediul în B, sector 1, Intrarea, nr. 8, SC SRL, cu sediul în Ramnicu V,-, jud. V, SC Com SRL, cu sediul în P,-, jud. P, SC P SRL, cu sediul în P,--3,. 4. jud. P, SC SA, cu sediul în P, str. -. -, nr. 37-39,. 45,. F1-F2, jud. P, SC Leasing, cu sediul în B, sector 1,--22,. 4, SC SRL, cu sediul în P,-, jud. P, SC S SRL, cu sediul în B,-,. 33,. A,. 4, jud. B și B, T, nr. 6, jud. B, SC P SA, cu sediul în P,--4, jud. P, SC SRL, cu sediul în P,-, jud. P, SC Cons SRL, prin administrator judiciar, cu sediul în P,-,. 37 B,. B,. 2, jud. P, SC SRL, cu sediul în B,-, jud. B, SC SA, cu sediul în B, sector 1, Calea, nr. 239, SC SA, cu sediul în P, str. -, nr. 32, jud. P, SC SRL, cu sediul în P,-, jud. P, SC Oc SRL, cu sediul în B, sector 2,-, SC Com SRL, cu sediul în M,-, jud. I, SC SRL, cu sediul în P,--188, jud. P și P,-,. 132 B2,. 33, jud. P, cu domiciliu ales la cabinet avocat în P,-, jud.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 decembrie 2009.
Președinte Judecători
- - - - - -
Grefier
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. / - 42ex./ 17.12.2009
Dosar fond -- Tribunalul Prahova
Jud. fond -
Președinte:Nițu TeodorJudecători:Nițu Teodor, Stan Aida Liliana Urlețeanu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
