Contestatie faliment - procedura insolventei. Decizia 232/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ Nr. 232
Ședința publică de la 14 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasilică Pintea
JUDECĂTOR 2: Violeta Chiriac
JUDECĂTOR 3: Mona Gabriela
Grefier șef secție comercială
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi a venit pe rol judecarea recursului formulat de recurenta- lichidator CONT P N, împotriva sentinței civile nr.2043/F/24.10.2007, pronunțată de Tribunalul neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru recurentă practician în insolvență, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Instanța constată recursul declarat și motivat în termen, scutit de plata taxelor de timbru și nesemnat la acest termen.
Reprezentantul recurentei arată că are calitatea de asociat în cadrul societății și poate îndeplini această cerință. În temeiul art.133 Cod procedură civilă procedează la semnarea recursului și depune delegație la dosar, arătând că nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul recurentei, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, declarat împotriva sentinței prin care s-au admis obiecțiunile formulate de și Administrația Finanțelor Publice
Cu privire la obiecțiunile formulate de AVAS arată că, atât prin întâmpinare cât și din studiu acestui dosar rezultă că raportul este depus din anul 2003. Deși judecătorul sindic arată în motivare că aceste obiecțiuni sunt neîntemeiate, în dispozitiv le admite, fiind evidentă contradictorialitatea.
Cu privire la obiecțiunile formulate de R, judecătorul sindic reține ca fiind întemeiate doar obiecțiunile referitoare la recuperarea debitelor, deși se solicita atragerea răspunderii patrimoniale a fostei conduceri.
Solicită ca instanța să constate că pe parcursul celor 3 ani s-au depus la dosar înscrisuri de unde rezultă că s-au achitat debitele, în spatele raportului existând acte contabile, documente justificative. Instanța de fond nu a avut în vedere toate actele depuse la dosar, respectiv raportul privind fondurile financiare realizate și plăți efectuate (filele 326-328 și 338-339 dosarul fond), acest fapt ducând în eroare instanța.
Raportul 1506/14.07.2006 a fost depus la dosar și nu a fost contestat, creditorul care avea dubii, putând formula contestație, ceea ce nu s-a întâmplat.
În concluzie, apreciază că obiecțiunile formulate nu pot fi considerate decât tardive, impunându-se admiterea recursului așa cum a fost formulat.
S-au declarat dezbaterile închise, cauza rămânând în pronunțare.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului de față;
Examinând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
1. Prin cererea formulată la 04 ianuarie 2007 în cauza ce face obiectul dosarului - creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului -, a formulat obiecțiuni împotriva Raportului final al lichidatorului CONT L solicitând refacerea și comunicarea acestuia.
Se susține de către creditoare că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 129 din Legea 85/2006. Se arată că Raportul final fiind ultimul act del procedurii trebuie să cuprindă o sinteză a întregii proceduri de la deschiderea și până la întocmirea raportului. Că acesta nu cuprinde cauzele care au determinat starea de insolvență, persoanele responsabile și că nici în dosarul cauzei nu s-a depus un raport amănunțit al acestor aspecte.
Că raportul final nu conține analiză a întregii activități comerciale a debitoarei finalizată cu concluziile lichidatorului, elementele noi identificate în timpul procedurii, că un raport sumar despre cauze și persoanele responsabile ar reprezenta un precedent periculos, creditorii fiind puși în imposibilitatea recuperării creanțelor chiar dacă administratorii debitoarei ar fi săvârșit faptele prevăzute de art. 138 din Legea 85/2006, că în condițiile în care lichidatorul nu a indicat persoanele responsabile sau să formuleze acțiune, judecătorul sindic poate autoriza creditorii să promoveze o astfel de acțiune.
Solicită refacerea raportului și autorizarea formulării cererii de angajare a răspunderii.
2. Prin cererea formulată la 20 decembrie 2006 în dosarul - creditoarea Administrația Finanțelor Publice a municipiului R formulat obiecțiuni la raportul final întocmit de lichidator și solicită ca lichidatorul să comunice dacă a dus la îndeplinire obiectivele adunării creditorilor prin care s-au întocmit raportul 1430/23 octombrie 2003 privind cauzele și împrejurările care au dus la încetarea de plăți, raportul 472/04 martie 2004 cu privire la situația debitorilor și raportul 476/05 martie 2004 privind minusurile din gestiune.
Se arată că din raportul 1430/2003 rezultă că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. a, c, d și din Legea 85/2006, că sumele constatate prescrise prin raportul 472/2004 urmau a fi recuperate de la fosta conducere, că nu s-a înscris în creditorilor la doi debitori intrați în procedura insolvenței din 1996 și 2000 iar lichidatorul trebuie să precizeze dacă la creanța generală s-a adăugat și suma de 115.883 lei prescrisă.
În ceea ce privește raportul 476/2004 prin acesta s-a constatat minusuri la inventar și persoanele vinovate și dacă această sumă este adăugată la creanța generală.
Solicită de asemenea ca lichidatorul să formuleze toate cererile pentru angajarea răspunderii persoanelor din fosta conducere, temeiurilor acțiunilor regăsindu-se în cele trei rapoarte menționate.
3. Prin întâmpinare lichidatorul arată că raportul final este o sinteză activității de lichidare iar această lichidare fost prezentată la termenele procedurale, că raportul solicitat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a fost depus la dosarul cauzei încă din 2003 iar nedepunerea acestuia nu ar modifica datele existente, că din raportul privind cauzele insolvenței nu rezultă întrunirea condițiilor prevăzute de art. 138 din Legea 85/2006, că cereri de angajare a răspunderii au fost formulate de creditori și au fost respinse de instanță, că înscrisurile la inventar au fost reținute persoanelor responsabile din sumele ce le aveau de încasat, vânzarea restaurantului s-a realizat la valoarea sa, fără a se ține seama de deteriorări, că debitori în insolvență aveau și calitatea de creditori, iar penalitățile solicitate nu erau prevăzute în contract. Arată că cererea de angajare a răspunderii în temeiul art. 138 din Legea 185/2006 contravine dispozițiilor art. 163 din Codul d e procedură civilă.
Prin sentința civilă 2043/F/24 octombrie 2007 s-au admis obiecțiunile formulate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și Administrația Finanțelor Publice a municipiului R, dispunându-se continuarea procedurii.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătorul sindic a reținut următoarele:
Llichidatorul a întocmit la data de 04.03.2004 un raport cu privire la situația debitorilor, raport aprobat de Adunarea creditorilor din data de 17.03.2004.---:-■ ■■..
Ulterior, deși prin încheierea de ședință din data de 09.12.2004 instanța a admis cererea formulată de lichidator privind angajarea unui consilier juridic, cu un salariu lunar brut de 4000 lei, pentru recuperarea debitelor, din actele dosarului nu rezultă cine a fost consilierul respectiv, ce demersuri a întreprins în acest sens, care sunt dovezile privind măsurile luate de acesta.
După data de 09.12.2004, menționată mai sus, nu s-a depus la dosar decât două rapoarte cu privire la situația debitelor (din data de 15.05.2006 și 17.07.2006) care nu au fost prezentate creditorilor și care nu sunt susținute de documente justificative (hotărâri judecătorești, cereri de înregistrare a creanțelor, planuri de distribuire, titluri de creanță prescrise, dovezi de achitare a unor debite, procese verbale de executare și proces verbal de compensare ).
Celelalte motive invocate de creditoare în obiecțiunile formulate nu sunt întemeiate.
Astfel, raportul cu privire la cauzele și împrejurările care au condus societatea la starea de insolvență a fost întocmit de lichidatorul judiciar, din conținutul acestuia rezultă că nu există persoane care se fac vinovate de starea de insolvență a societății, fapt reținut și de judecătorul sindic în sentința civilă nr. 831/F/l5.11.2005, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 446/2006 a Curții de APEL BACĂU.
Prin urmare problema atragerii răspunderii patrimoniale în temeiul art. 138 din Legea nr. 86/2006 nu mai poate fi reluată, lichidatorul exprimându-și punctul de vedere în acest sens. De asemenea, și instanța de judecată s-a pronunțat cu privire la răspunderea delictuală pentru prejudiciul adus societății, chiar dacă cererile au fost formulate de alți creditori.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs lichidatorul care arată că deși judecătorul sindic a reținut ca nefiind întemeiate obiecțiunile formulate de privind raportul final și angajarea răspunderii, a admis obiecțiunile formulate de acest creditor.
În ceea ce privește obiecțiunile Administrației Finanțelor Publice a municipiului R s-a reținut doar modalitatea de recuperare a debitelor iar acestea au fost menționate în rapoartele asupra activității de lichidare. În acest sens s-a întocmit raportul 986/12 mai 2006 în care s-a prezentat situația recuperării debitelor și împotriva cărora nu s-a formulat obiecțiuni, raportul 1506/14 iulie 2006 privind situația debitorilor C a prezentat măsurile luate. Se susține că admiterea obiecțiunilor cu depășirea termenului de 5 zile de la depunere, încalcă dispozițiile art. 25 al. 3 din Legea 64/1995, acestea fiind tardive.
Curtea verificând sentința recurată sub aspectul motivelor invocate și ținând seama de dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, constată recursul fondat pentru următoarele considerente.
Așa cum rezultă din obiecțiunile formulate de acest creditor critică raportul final al lichidatorului sub aspectul că acesta nu ar conține cauzele și împrejurările intrării în insolvență a debitorului și persoanelor responsabile precum și faptul că acesta nu ar avea conținutul prevăzut de lege.
Raportul final a fost întocmit de lichidator la 20 septembrie 2006 în condițiile aplicării dispozițiilor Legii 85/2006.
Potrivit art. 129 al. l din Legea 85/2006, după ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecătorului sindic un raport final însoțit de situațiile financiare finale, raport ce va fi comunicat creditorilor și afișat la ușa tribunalului, creditorii putând formula obiecțiuni cu cel puțin 5 zile înainte de data convocării.
Legea nu stabilește, sub aspect formal, conținutul raportului final și solicitarea S ca acesta să conțină, în sinteză, toate rapoartele întocmite de administrator/lichidator în cursul procedurii nu are suport legal. Cu atât mai puțin nu are suport legal susținerea că în raportul final trebuie precizate cauzele și persoanele vinovate care au dus la încetarea de plăți, acestea, potrivit legii (art. 59 din Legea 85/2006, 56 din Legea 64/1995 (R) făcând obiectul unui raport care se întocmește de practicianul în insolvență, în maximum 60 de zile de la desemnarea sa, or în cauză lichidatorul a fost numit în data de 16 septembrie 2003 iar raportul fiind întocmit la 23 octombrie 2003 și putea fi contestat de orice creditor interesat.
Și în ceea ce privește rapoartele ulterioare, cuprinderea acestora chiar în sinteză în raportul final nu este prevăzută de lege, acestea după data depunerii putând fi contestat în 5 zile de asemenea de orice creditor (art. 25, 28 din legea 64/1995, art. 21, 24 din Legea 85/2006).
Pasivitatea creditorilor cu privire la rapoartele lichidatorului au ca efect validarea rapoartelor întocmite și asupra acestora, în condițiile în care nu s-au formulat obiecțiunile în termenul legal, nu se poate reveni nici pe calea ocolită prin contestarea unui raport final care le-ar conține integral sau în sinteză. Așa fiind, nici sub acest aspect nu se justifică susținerea creditorului prin obiecțiunilor formulate.
În ceea ce privește angajarea răspunderii organelor de conducere, solicitare formulată de ambii creditori, judecătorul sindic a reținut o situație de fapt corectă și a făcut o corectă aplicare a legii.
Cu toate acestea, deși a reținut netemeinicia obiecțiunilor creditorului S, judecătorul sindic a admis cererea acestuia, hotărârea fiind sub acest aspect nelegală.
Referitor la obiecțiunile formulate de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI R, cele menționate la pct. 1 și lit. b se referă la angajarea răspunderii persoanelor vinovate de intrarea în încetare de plăți, sub acest aspect sunt incidente considerentele reținute mai sus.
Prin obiecțiunile de la pct. A creditorul solicita doar ca lichidatorul să precizeze dacă în creanța generală a debitorului sunt incluse și creanțele constatate ca prescrise prin raportul 472/04 martie 2004 și cele reprezentând minusuri la inventar constatate prin raportul 476/2004. Judecătorul sindic a analizat însă aspectele privind activitatea desfășurată de persoana angajată de lichidator și situația debitelor din rapoartele lichidatorului din 2006 aspecte cu care nu a fost investit de creditori, încălcând astfel dispozițiile art. 129 alin. 6 din Codul d e procedură civilă, potrivit cărora judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
Cu privire la obiecțiunile de la pct. A situația debitorilor C a făcut obiectul rapoartelor 986/12 mai 2006 și 1506/14 iulie 2006, ambele necontestate de creditori în prezenta cauză, acestea putând fi analizate doar în condițiile prevăzute de art. 21 din Legea 85/2006.
Față de considerentele ce preced, instanța constată incidența dispozițiilor art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă și în consecință va admite recursul, va modifica în tot sentința recurată în sensul că va respinge ca nefondate obiecțiunile formulate de cei doi creditori.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul promovat de recurenta - lichidatorCONT LPN,cu sediul în B-dul - -. 4, județul N, împotriva sentinței civile nr. 2043/F/24.10.2007, pronunțată de Tribunalul neamț în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata - debitoare C cu sediul în R, str. - de țevi, nr. 2județul N și intimatele - creditoareDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N, ROMTELECOM P N, SC SA B, SC ROMANIA SA B, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B, CN R SA REGIONALA I, SC RA(fostă C A), SC A, REGIA AUTONOMĂ JUDEȚEANĂ CANAL I, MUNICIPIUL R, C R, C C, JUDEȚUL B, C 65 RL, JUDEȚUL B, BANCA ROMÂNĂ PENTRU DEZVOLTARE APN, C SRL - prin lichidator judiciar, PRIMĂRIA COMUNEI, JUDEȚUL
Modifică în tot sentința recurată în sensul că respinge obiecțiunile formulate de și P
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la14 Martie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier șef secție comercială, | ||
Red. Red. Tehnored. 3 ex. 04/04 aprilie 2008 |
Judecători:Vasilică Pintea, Violeta Chiriac, Mona Gabriela
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
