Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 16/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 16/2010
Ședința publică de la 08 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mircea Noșlăcan
JUDECĂTOR 2: Nicolae Durbacă
JUDECĂTOR 3: Marius Irimie
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta SC PRODU- împotriva sentinței comerciale nr.702/F/2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal s-a prezentat consilier juridic - pentru lichidatorul judiciar Consult al debitoarei SC SA, lipsă fiind recurenta.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, reprezentanta lichidatorului depune la dosar întâmpinare și invocă excepția netimbrării recursului.
În situația în care, după dezbaterea cauzei, se va depune la dosar taxele judiciare, solicită respingerea recursului pentru motivele arătate în întâmpinare.
Instanța, constată că deși recurenta a fost legal citată cu mențiunea să achite taxa judiciară de timbru în sumă de 19, 50 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, aceasta nu s-a conformat dispoziției legale, astfel că lasă cauza în pronunțare pe excepția netimbrării recursului.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Constată că prin sentința nr.702/F/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr.11797/2004 a fost admisă cererea lichidatorului judiciar al debitoarei SC SA H, în contradictoriu cu SC PRODU-, s-a dispus anularea transferurilor de bunuri mobile și imobile dintre debitoare și pârâta SC PRODU- H, iar în cazul în care bunurile nu se mai află în proprietatea pârâtei la plata contravalorii lor de la data transferului.
Pentru a pronunța această sentință judecătorul sindic a reținut următoarele:
Acțiunea în anulare la care se referă art.79 și 80 din Legea nr.85/2006 (fost 60 din Legea nr.64/1995) nu își are temeiul în încălcarea condițiilor de valabilitate sau de opozabilitate ale actului juridic în sine, ci exclusiv în starea de insolvență în care se află debitoarea, stare care este ulterioară încheierii actului.
Ceea ce caracterizează în mod specific această acțiune este neobișnuitul actului debitoarei, ieșirea acesteia din tiparele sale normale, depășirea limitelor activităților curente ale debitoarei, depășirea care exteriorizează starea psihologică anormală a debitoarei de dinaintea deschiderii procedurii.
Astfel, în condiții normale debitoarea din cauză nu și-ar fi înstrăinat bunurile mobile și imobile care îi foloseau la desfășurarea activității, cu consecințe asupra situației ruinătoare a societății și nu și-ar defavoriza creditorii în beneficiul său.
Ori, la data vânzării foștii administratori ai societății SC SA cunoșteau că împotriva societății se formulase o cerere de deschidere a procedurii prevăzute de Legea nr.643/1995 și mai mult cunoșteau de existența creanțelor bugetare deținute de Consiliul Local H, cu privire la care exista încheiată cu societatea o convenție de eșalonare.
Dovada fraudei reiese și din împrejurarea că la înstrăinare administratorul societății SA era d-nul care avea și calitatea de administrator și asociat al societății cumpărătoare SC PRODU-.
Ori, este evident că prin aceste înstrăinări s-a încercat scoaterea bunurilor din patrimoniul SC SA pentru a nu fi valorificate de lichidatorul judiciar și trecerea în patrimoniul celeilalte societăți comerciale SC PRODU- conduse de același.
Așa fiind, în baza art.60, 61 alin.1 lit.c și art.64 din Legea nr.64/1995 în vigoare la data formulării acțiunii și art.79 și 80 din Legea nr.85/2006 s-a admis acțiunea lichidatorului judiciar al SC SA H în contradictoriu cu SC PRODU- și în consecință s-a dispus anularea transferurilor de bunuri mobile și imobile realizate de către SC SA H către pârâta SC PRODU-
In baza art.274 Cod pr.civilă a fost obligată pârâta SC PRODU- la plata sumei de 1670 lei, drept cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert către lichidatorul judiciar.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC PRODU- solicitând casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare judecătorului sindic.
În motivarea recursului susține că debitoarea SC SA a vândut mijloace fixe la o valoare de 4 ori mai mare decât valoarea din contabilitate iar contravaloarea facturilor s-a achitat în totalitate, iar vânzările au fost determinate de faptul că debitoarea avea nevoie de lichidități pentru plata datoriilor.
Examinând recursul declarat de pârâtă, curtea de apel reține următoarele:
Potrivit art.11 alin.1 coroborat cu art.3 lit.b din Legea nr.146/1997, recurenta a fost legal citată pentru termenul de judecată din data de 8.01.2010 cu mențiunea de a face dovada achitării unei taxe de timbru în cuantum de 19,50 lei și timbru judiciar în sumă de 0,15 lei, datorat potrivit art.3 alin.1 din OG nr.32/1995, cu modificările și completările ulterioare ( fila 8 din dosar).
Art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru prevede că " neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii"
Întrucât recurenta nu s-a conformat dispozițiilor instanței referitoare la timbraj, nefăcând dovada achitării taxei de timbru, urmează ca, în baza art.20 alin.3, să fie anulat ca netimbrat recursul promovat de aceasta.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâta SC PRODU- împotriva sentinței comerciale nr.702/F/2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr- al Tribunalului Hunedoara.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 8.01.2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Dact.4 ex./21.01.2010
Jud.fond
Președinte:Mircea NoșlăcanJudecători:Mircea Noșlăcan, Nicolae Durbacă, Marius Irimie
← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
---|