Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 45/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 45/2008
Ședința publică de la 06 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Hârceagă
JUDECĂTOR 2: Eugenia Florescu
JUDECĂTOR 3: Gilica Popescu
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI L împotriva Sentinței nr. 195/F din 12 iulie 2007 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Hunedoara în Dosar nr- (nr. vechi 8309/2005).
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă avocat, cu împuternicire avocațială la dosar pentru intimatul pârât, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
Instanța pune în discuție excepția tardivității declarării recursului.
Reprezentantul intimatului pârât solicită respingerea recursului ca tardiv și învederează că L nu își justifică interesul de a formula acest recurs. Depune la dosar extras de pe site-ul Ministerului Justiției privind recursurile formulate de AVAS B și SC Grup SA împotriva Sentinței 195/F/2007 și contestația în anulare formulată de
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față reține;
Prin sentința comercială nr.195 din 12 iulie 2007 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr- al Tribunalului Hunedoara privind procedura falimentului debitoarei SC Grup SA s-a dispus închiderea procedurii falimentului declanșat împotriva debitoarei, radierea societății debitoare de la ORC și respins cererea formulată de creditoarea SC Lukoil SA P împotriva pârâților și pentru plata pasivului rămas neacoperit.
Pentru a hotărî în acest mod, referindu-se la dispozițiile legale incidente și probele administrate în dosarul de faliment judecătorul sindic a reținut și motivat în esență că raportul final întocmit de lichidatorul judiciar a fost întocmit și afișat la ușa instanței la data de 24 mai 2006 și notificat cu părțile astfel că sunt îndeplinite cerințele prev. de art.130, 131 din Legea nr.64/1995 pentru închiderea procedurii falimentului declanșat în procedura societății debitoare.
Referindu-se la cererea de antrenare a răspunderii formulată de creditoarea SC Lukoil SA împotriva pârâților și foști administratori sociali ai societății debitoare, judecătorul sindic a reținut și motivat că susnumita creditoare nu a dovedit că pârâții ar fi ținut o contabilitate fictivă sau că au făcut să dispară actele contabile ale debitoarei.
Împotriva soluției dată de judecătorul sindic a declarat recurs G șeful Administrația Finanțelor Publice a Mun.L solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul atragerii răspunderii pârâților cu plata pasivului rămas neacoperit la societatea debitoare.
In dezvoltarea motivelor de recurs susține în esență că organele de conducere a societății debitoare nu au achitat obligațiile către bugetul de stat deși au reținut sumele de la salariații societății cu titlu de CAS și ajutor de șomaj astfel că se fac răspunzători de săvârșirea faptelor prev. de art.138 lit.c și f din Legea insolvenței.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu în raport de disp.art. 304, 306 cod pr.civilă se constată că hotărârea atacată este temeinică și legală. Prealabil analizării criticilor aduse pe fondul pricinii se constată că a mun. L nu are capacitate de exercițiu cerută de art.42 și 43 cod pr.civilă deoarece, lipsindu-i patrimoniul propriu nu este persoană juridică și deci nu poate avea calitatea de subiect de drept. Din acest punct de vedere se constată că pentru a dobândi calitatea de persoană juridică legea pretinde o organizare de sine stătătoare, un scop licit și un patrimoniu propriu, iar recurentei îi lipsește unul din aceste elemente, respectiv, patrimoniul propriu.
În temeiul art.42 cod pr.civilă, persoanele care nu au exercițiul drepturilor nu pot sta în judecată decât dacă sunt reprezentate, asistate sau autorizate în chipul arătat de legile sau statutele care rânduise capacitatea sau organizarea lor, iar conform art.43, lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale poate fi invocată în orice stare a pricinii.
Sub aspectul arătat, calitatea de organ fiscal nu conferă recurentei capacitatea de exercițiu a drepturilor procesuale, iar dispozițiile arr.17 alin.1, 3 și 5 din OG nr.92/2003 precum și cele referitoare la organizarea și structura organizatorică teritorială a organelor fiscale, recunosc numai Direcției Generale a Finanțelor Publice calitatea de subiect de drept în raportul juridic de drept fiscal.
Separat de aceasta este a se reține că susnumita recurentă în dosarul de faliment nu are formulată cerere vizând antrenarea răspunderii patrimoniale în condițiile art.137 din 64/1995 pentru plata pasivului rămas neacoperit.
Excepția reținută, face de prisos analizarea criticilor aduse pe fond soluției atacate.
În raport de cele ce preced în baza art.312 cod pr.civilă recursul declarat în cauză urmează a fi respins.
Pentru aceste motive.
In numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de șeful L împotriva sentinței nr.195/12 iulie 2007 pronunțată de judecătorul sindic desemnat în
procedura executării silite concursuale debitoarea Grup SA jud.
Irevocabilă.
Pronunțată azi 6 februarie 2008, în ședința publică.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Dact. ex.2
Jud.fond:
Președinte:Doina HârceagăJudecători:Doina Hârceagă, Eugenia Florescu, Gilica Popescu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
