Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 6/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 6/2008
Ședința publică de la 16 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Eugenia Florescu
JUDECĂTOR 2: Gilica Popescu
JUDECĂTOR 3: Ioan Cibu
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de creditoarea împotriva Încheierii nr. 254/F din 17 octombrie 2007 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Alba în Dosar nr- (nr. în format vechi 109/2004).
La apelul nominal făcut în cauză părțile lipsesc.
Procedura de citare este îndeplinită.
Se constată că Tribunalul Albaa înaintat toate volumele dosarului - vizând societatea SA AIa stfel cum s-a dispus prin încheiere la termenul anterior.
Se mai constată depuse la dosar din partea recurentei creditoare precizări cu privire la motivele de recurs, solicitând și judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, văzând și cererea recurentei creditoare de judecare în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față reține;
Prin Încheierea nr. 254/17 octombrie 2007, judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Albaa admis cererea lichidatorului Casa de Insolvență Transilvania prin pentru A I și a dispus radierea creanței chirografare de 93.749 deținută de în pasivul debitoarei și înscrisă în tabelul definitiv al acesteia, cu refacerea raportului și a planului de distribuire nr. 3.
Pentru a hotărî în acest mod, judecătorul sindic a reținut în esență că prin Sentința nr. 859/2005 Tribunalul Albaa obligat societatea A I să emită decizie de acordare a sumei de 930.788.825 lei ca măsură reparatorie pe numele reclamantei, ca echivalent a valorii imobilului înscris în CF nr. 2517 cu nr. top 691/2. 692/2 în suprafață de 2046 mp, drept de proprietate reconstituit conform Legii nr. 10/2001.
Judecătorul sindic a mai reținut că lichidatorul a emis Decizia nr. 1/11 octombrie 2005 conform art. 1 alin. 2 și 3 și art. 24 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 modificată cu Legea nr. 247/2005 și respins cererea de restituire în natură a imobilului și a propus acordarea de despăgubiri în sumă de 93.078,88 lei. S-a mai reținut că această decizie nu a fost contestată de astfel că lichidatorul a înaintat Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor B conform art. 16 alin. 2 din Legea nr. 247/2005.
Împotriva sentinței a declarat recurs creditoarea proprietară susținând în esență că terenul proprietatea acesteia a fost însușit abuziv de A, iar prin încheierea pronunțată judecătorul sindic a lipsit-o și de dreptul de a încasa creanța cu titlu de despăgubire pentru imobilul proprietatea sa.
Recursul este fondat pentru considerentele ce urmează.
Dreptul la restituirea bunului în mâinile proprietarului în temeiul Legii nr. 10/2001 și al prevederilor art. 2 din CEDO a redevenit actual la data deschiderii procedurii executării siluite concursuale împotriva societății
Sub acest aspect, prevederile legale precitate au preeminență și reflectă garanția protejării efective a dreptului de proprietate al oricărei persoane.
În respectarea dreptului arătat, art. 9 din Legea nr. 10/2001 a instituit principiul restituirii în natură a imobilului, indiferent în posesia cui se află.
Excepțiile de la restituirea în natură sunt reglementate punctual prin lege nefiind permisă crearea prin interpretare, de noi excepții.
Așadar, prin hotărârea judecătorească irevocabilă, recurentei i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului, iar societatea comercială A, care deținea bunul în patrimoniu, preluat de la stat, ca efect al privatizării, a fost obligată la plata unor despăgubiri bănești.
Această hotărâre judecătorească nu s-a pus în executare întrucât, societatea comercială a fost declarată în încetare de plăți, supusă dizolvării și lichidării patrimoniale totale.
În condițiile arătate, este necesar să se facă distincția între statutul societății comerciale în funcționare normală, vizat de Legea nr. 10/2001 și statutul acestei entități căreia, de la data deschiderii procedurii executării silite concursuale, legea nu-i mai recunoaște calitatea de subiect de drept decât pentru operațiuni de lichidare.
În cadrul procedurii lichidării judiciare totale, prevăzute atât de Legea nr. 64/1995 cât și de Legea nr. 85/2006, calitatea de reprezentant legal este înlocuită cu cea de administrator sau lichidator judiciar.
Numai în cazul unei societăți comerciale care funcționează normal, administratorul cu puteri de reprezentare are, conform Legii nr. 31/1990 obligația de a efectua operațiunile impuse de diminuarea capitalului social real, corespunzător nivelului despăgubirii stabilite pentru imobil, la reducerea capitalului social nominal în același cuantum și la recalcularea patrimoniului.
Cu alte cuvinte, aceste atribuții la care se referă expres și art. 47 din Legea nr. 10/2001, modificată cu Legea nr. 247/2005, sunt specifice pentru o societate comercială ale cărei organe interne se află în funcțiune și nu se confundă cu cele stabilite de Legea nr. 64/1995 (sau Legii nr. 85/2006) în sarcina lichidatorului judiciar.
Mai exact, nici o dispoziție legală nu conferă competența judecătorului sindic de a dispune și lichidatorului judiciar atribuția, de a emite, decizii prin care proprietarul unui bun ce a făcut obiect al Legii nr. 10/2001 să fie lipsit pentru a ori de dreptul său de proprietate.
Prin urmare, calea utilizată de lichidatorul judiciar și confirmată de judecătorul sindic nu are suport în lege și reflectă o spoliere a recurentei de bunul său în condițiile în care deschiderea procedurii lichidării judiciare totale, obliga lichidatorul să respecte prevederile Legii nr. 64/1995, să constate că la inventariere bunul nu mai este în patrimoniul debitoarei și că aceasta nu a respectat înlăuntrul termenului prevăzut de Legea nr. 10/2001, fazele de acordare a despăgubirilor. Bazat pe aceste constatări, lichidatorul era dator să restituie terenul reclamantei care și-a dovedit cu prisosință dreptul de proprietate asupra acestuia.
Prin reținerea bunului de către lichidator și totodată radierea creanței reclamantei din tabelul definitiv al creditorilor recurenta a fost pusă în situația de a pierde atât bunul în natură cât și suma de bani cu titlu de compensație a bunului.
Cum nu este de conceput ca proprietarul să fie lipsit de dreptul său în favoarea unor terți care nu justifică nici un drept față de acel bun, recursul va fi admis, încheierea se va modifica în sensul admiterii cererii reclamantei și a obligării lichidatorului să predea acesteia terenul înscris în Cartea Funciară nr. 2517 cu nr. top 691/2, 692/2 și să îndeplinească toate formalitățile pentru restabilirea în CF ca titular al dreptului de proprietate pe numele reclamantei.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursul creditoarei-proprietare împotriva Încheierii nr. 254/17 oct 2007 pronunțată de judecătorul-sindic desemnat în procedura lichidării patrimoniale a debitoarei
Modifică încheierea atacată în sensul că obligă lichidatorul judiciar să restituie reclamantei-creditoare terenul proprietatea acesteia și să îndeplinească formalitățile legale referitoare la restabilirea titularului dreptului în CF.
Înlătură celelalte dispoziții din încheierea atacată.
Irevocabilă.
Pronunțată azi 16 ian 2008 în ședință publică.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Cu opinie separată
în sensul respingerii recursului
formulat de către creditoarea
GREFIER
- -
Red.
Tehnored
Ex.2/12.03.2008
Jud fond
MOTIVAREA OPINIEI SEPARATE
pentru respingerea recursului declarat de către creditoarea și păstrarea ca legală și temeinică a sentinței atacate din următoarele motive.
Restituirea în natură a imobilului transcris în CF 2517 nr. top. 691/2, 692/2 în suprafață de 2046 mp nici nu este motiv de recurs și nu a constituit nici un capăt de cerere la judecata în fond, astfel că instanța de recurs s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut.
Obiectul cererii reclamantei a fost ca pe lângă faptul că i s-au acordat despăgubiri pentru imobil în baza sentinței civile 859/2005 a Tribunalului Alba și a fost emisă Decizia nr. 1/11.10.2005 de către lichidator, - dorește să fie înscrisă cu despăgubirile și în tabelul definitiv consolidat al creanțelor.
În mod corect prima instanță a reținut că această creditoare nu poate beneficia de o dublă despăgubire atâta timp cât sub nr. 10077/11.10.2005 lichidatorul judiciar a înaintat prin nota de la fila489 decizie motivată în baza Legii 10/2001 către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor B, spre competentă soluționare conform art. 16 alin. 2 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.
Prin dispunerea restituirii în natură a imobilului de către instanța de recurs s-a încălcat și competența materială, în baza Legii 10/2001, un astfel de litigiu având o procedură prealabilă și contencioasă care revenea Secției civile a Tribunalului în primă instanță.
Or, în mod corect Tribunalul Alba Secția civilă s-a pronunțat prin decizia irevocabilă nr. 859/2005, pentru acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent.
În concluzie, fiind încălcată competența materială în baza Legii 10/2001 și cele dispuse în recurs nefiind nici solicitate la fond și nici nu au constituit motiv de recurs, și cu motivarea că în mod corect prima instanță a observat tendința recurentei de a dobândi dublă despăgubire, pentru respingerea recursului.
JUDECĂTOR
- -
Președinte:Eugenia FlorescuJudecători:Eugenia Florescu, Gilica Popescu, Ioan Cibu
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 84/2010. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 319/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
