Practica judiciara insolventa. Decizia 1040/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIE Nr. 1040

Ședința publică de la 09 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Anca Ghideanu

JUDECĂTOR 2: Claudia Susanu

JUDECĂTOR 3: Liliana Palihovici

Grefier: - -

S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de " " Bârlad împotriva sentinței civile nr. 275/F din 01.07.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui - Judecător Sindic.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că, dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 18 mai 2009, susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea cauzei la data de 25 mai 2009, apoi la data de 01 iunie 2009 și la data de astăzi, când:

CURTEA DE APEL

Asupra recursului comercial d e față, reține următoarele:

Prin sentința nr. 275 din 1 iulie 2008 Tribunalul Vaslui - judecător sindic a respins excepțiile tardivității și autorității lucrului judecat și a admis cererea formulată de LD Expert Grup Judecătorul sindic a anulat transferul patrimonial ce face obiectul contractului de vânzare -cumpărare nr. 2/23.03.2004, încheiat între SC "" SA Bârlad și SC " " SRL Bârlad și a dispus revenirea la situația anterioară încheierii actului. S-a dispus ca imobilul ce a făcut obiectul vânzării, din Bârlad,-..2 parter, reintră în patrimoniul vânzătoarei.

Pentru a se pronunța astfel, judecătorul sindic a reținut că prin încheierea civilă nr. 171/F/16.08.2006 a Tribunalului Vasluia fost admisă cererea formulată de debitoare, în condițiile art.32 din Legea nr.85/2006 și s-a dispus deschiderea procedurii de faliment, în procedură simplificată, fiind desemnat și lichidatorul judiciar.

Ulterior numirii sale, lichidatorul judiciar LD Expert Grup H, potrivit atribuțiilor sale, a procedat la identificarea patrimoniului societății. Din verificări a rezultat că - anterior intrării în procedura de insolvență - debitoarea a avut în proprietate mai multe spații comerciale, pe raza municipiului Bârlad, printre care și imobilul care face obiectul acțiunii în anularea transferurilor de drepturi patrimoniale. Aceste imobile au fost vândute cu puțin timp înainte de intrarea în faliment, deci în perioada de 3 ani anterioară deschiderii procedurii de faliment.

Judecătorul sindic a reținut că spațiul comercial situat în Bârlad,-.2,parter, în suprafață de 106,47 mp, a fost vândut către SC SRL Bârlad la data de 23.08.2004, printr-un înscris sub semnătură privată, ce conține doar informații succinte referitoare al identitatea părților semnatare, la obiectul și prețul vânzării, fără a fi precizate clauze referitoare la termenul de plată, obligațiile părților, rezultate din semnarea respectivului înscris, clauze de rezoluțiune ori alte clauze, iar actul nu întrunește niciuna dintre condițiile de formă și de fond cerute de Codul civil, modalitatea în care s-a realizat vânzarea dovedind că transferul a fost făcut cu intenția vădită de a scoate imobilul din patrimoniul debitoarei, în scopul fraudării creditorilor, prin punerea acestora în imposibilitatea recuperării creanțelor pe calea executării silite, societatea având la acel moment datorii mari, o parte din bunurile sale, printre care și cel în cauză, fiind puse sub sechestru de Bârlad.

Deși prețul vânzării a fost stabilit la suma de 17.194,10 lei, acesta a fost un preț subevaluat față de valoarea reală - de piață - a spațiului situat pe principala arteră a orașului Bârlad, deci într-o zonă în care prețurile de comercializare ale unor astfel de active erau mult mai mari. S-a observat că prestația vânzătorului este cu mult mai mare decât prestația cumpărătorului, dezavantajându-l pe primul, sancțiunea fiind anularea transferului și repunerea părților în situația anterioară,potrivit art.80 alin. 1 lit.

Pe de altă parte, în conformitate cu prevederile art.146 din Legea nr.31/1990 administratorul societății comerciale poate înstrăina bunuri aflate în patrimoniul societății numai cu aprobarea Adunării generale extraordinare a acționarilor, dispozițiile legale având caracter de ordine publică, nefiind admisibilă vreo derogare statutară de la această regulă.

In cazul de față se poate observa că vânzarea a fost efectuată fără aprobarea Adunării generale extraordinare a acționarilor, ci doar în baza unui înscris sub semnătură privată, deși la acea dată părțile puteau încheia direct un contract de vânzare cumpărare autentic, modalitatea în care s-au desfășurat lucrurile dovedind graba cu care părțile implicate au încercat să scoată imobilul din patrimoniul societății, cu intenția evidentă de a-l sustrage urmăririi sale de către creditori.

Judecătorul sindic a constatat că SC SA Bârlad era la acea dată societate comercială cu capital majoritar de stat, fiind obligatorie respectarea dispozițiilor Legii 137/2002, privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării și ale nr.HG 577/2000 privind Normele metodologice de aplicare a nr.OUG 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, referitoare la valorificarea activelor societăților comerciale și la vânzarea de active, dispoziții cu caracter de ordine publică, prin care se stipulează că vânzarea având ca obiect activele societății comerciale se aprobă de adunarea generală a acționarilor, pe baza mandatului acordat de instituția publică implicat, potrivit art. 15 pct.4 din Legea 137/2002, cât și dispozițiile imperative ale art. 105 din HG nr.577/2002 potrivit cărora societățile comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar pot vinde active, cu aprobarea adunării generale a acționarilor sau a consiliului de administrație și cu avizul prealabil al instituției publice implicate, care constă în mandatul special, acordat reprezentantului în adunarea generală a acționarilor sau în consiliul de administrație, după caz. Conform aceluiași act normativ vânzarea activelor urmează să se facă prin licitație deschisă cu strigare, cu adjudecare la cel mai mare preț obținut pe piață.

In situația de față, pârâta SC SRL Bârlad nu a cumpărat prin licitație publică cu strigare, ci printr-un înscris sub semnătură privată, denumit contract de vânzare-cumpărare, care nu îndeplinește condițiile formei autentice, prevăzute de lege ca o condiție de validitate a actului.

Chiar dacă ulterior - prin sentința civilă nr.1223/02.05.2006, pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul civil nr.5879/2005, definitivă și irevocabilă - s-a constatat că pârâta a devenit proprietara spațiului situat în Bârlad,-,.2, parter, înscrisul sub semnătură privată dedus judecății era un act nul absolut, prin nerespectarea prevederilor legale referitoare la vânzarea bunurilor societăților comerciale cu capital majoritar de stat, reglementate de Legea 31/1991-art.146, art.15 al Legii 137/2002 și art.105-109 ale nr.HG577/2000 excepția de autoritate de lucru judecat invocată de pârâtă neputând fi primită, în speță neexistând elemente privind identitate de obiect, cauză și părți.

Deoarece într-o perioadă scurtă de timp societatea - prin reprezentanții săi de la acel moment - a vândut toate spațiile comerciale aparținând patrimoniului său, determinând prin aceasta imposibilitatea desfășurării obiectului de activitate și grăbind - astfel - intrarea societății în faliment, s-a constatat caracterul fraudulos al transferului intervenit între SC SA Bârlad și SC SRL Bârlad și - în temeiul art. 80 alin. 1 lit. b și c din Legea nr.85/2006 - s-a dispus anularea vânzării intervenite între cele două părți, precum și repunerea părților în situația anterioară încheierii actului de bază, 23.08.2004.

Mai mult, instanța fără a se limita strict la acest transfer, analizând și celelalte documente anexate cauzei, a constatat, încă o dată, că în perioada respectivă societatea pârâtă a înstrăinat - în aceeași manieră - mai multe imobile la diferite persoane, dovedindu-se reală intenția a administratorului de a lichida - în interes personal - întregul patrimoniu al societății, în detrimentul creditorilor săi.

În drept, tribunalul a aplicat dispozițiile art. 80 alineat 1 literele și c din Legea nr. 85/2006.

Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta " " SRL Bârlad, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului, pârâta arată că este pe deplin întemeiată excepția tardivității cererii de anulare a transferurilor patrimoniale, raportat la dispozițiile articolului 81 din Legea nr. 85/2006.

" " SRL învederează că în cauză operează și autoritatea de lucru judecat, față de acțiunea care a făcut obiectul dosarului nr. 5879/2005 al Judecătoriei Bârlad, în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 1223 din 2 mai 2006, irevocabilă.

Recurenta susține că - pe fondul cauzei - este greșită stabilirea de judecătorul sindic a relei credințe a cumpărătoarei, constatarea fiind contrazisă atât de înscrisurile depuse la dosar cât și de argumentele invocate în apărare.

Lichidatorul judiciar al debitoarei "" SA Bârlad a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului. El arată că art. 25 din Legea 85/2006 precizează că lichidatorul judiciar are - printre alte atribuții - și pe aceea de examinare a activității debitorului aflat în procedură simplificată de faliment, în raport cu situația de fapt, și întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvență (cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă) și a existenței premiselor angajării răspunderii acestora, în condițiile art. 138, termenul prevăzut de lege - în care lichidatorul judiciar trebuie să formuleze o acțiune în anulare - începând să curgă de la data depunerii raportului cauzal la dosarul cauzei.

Așa cum expres prevede legea, lichidatorul judiciar trebuie să întocmească raportul cauzal în urma unei analize amănunțite a activității debitorului, raportată de situația de fapt. Or, o astfel de analiză nu se poate face decât după studierea actelor financiar -contabile ale debitoarei, acte aferente unei perioade de cel puțin 3 ani anterior deschiderii procedurii de faliment. Aceste acte nu sunt doar bilanțurile contabile la 31 decembrie sau balanța sintetică la finele anului, deoarece în bilanțul contabil datele sunt trecute sintetic, permițând doar determinarea creșterilor ori scăderilor activului sau pasivului debitoarei, fără a permite determinarea condițiilor în care au avut loc aceste modificări, ci înseamnă documentele financiar -contabile în ansamblul lor, cele pe baza cărora se întocmesc bilanțurile contabile, situațiile analitice ale conturilor contabile, etc. adică acele acte care permit identificarea condițiilor în care s-a produs creșterea ori descreșterea patrimoniului debitoarei.

Intimatul învederează că primul lichidator judiciar desemnat de instanța de judecată, SRL Bârlad, a depus la dosarul cauzei raportul nr. 4/29.09.2006, denumit "raport cu privire la cauzele care au dus la starea de insolvență", însă acesta este un simplu raport formal de activitate, în care lichidatorul judiciar de la acea vreme nu face altceva decât să descrie modul în care a luat ființă societatea falită, fără a face o analiză amănunțită a condițiilor și cauzelor care au dus la faliment și - mai mult - fără a indica persoanele vinovate de ajungerea societății în faliment.

Acest raport de activitate nr. 4/29.09.2006 nu este un raport cauzal și nu poate fi primit de instanța de judecată ca raport cauzal, deoarece - la data întocmirii sale - nici lichidatorul judiciar SC SRL Bârlad nu era în posesia documentelor financiar -contabile complete ale societății, documente care să permită, așa cum expres prevede art. 25 Legea 85/2006, analiza amănunțită a activității debitoarei, în raport cu situația de fapt.

Raportul cu privire la cauzele și împrejurările care au condus la intrarea debitoarei în faliment, bazat pe o analiză amănunțită a documentelor societății, a fost întocmit și depus de lichidatorul judiciar LD Expert Grup H la dosarul cauzei cu nr. 71/ din 01.09.2008. De la această dată, conform legii insolvenței, începe să curgă termenul de 1 an, în care lichidatorul judiciar poate promova acțiunea în anulare.

Expert Grup H susține și că vânzarea spațiului s-a făcut cu încălcarea prevederilor Legii nr. 137/2002 (ce reglementează modul în care se vând bunurile aparținând societăților comerciale la care statul este acționar majoritar) și ale Legii nr. 31/1990, scopul vânzării fiind scoaterea imobilului din patrimoniul debitoarei, în vederea fraudării intereselor creditorilor societății.

În întâmpinarea formulată, creditoarea Administrația Finanțelor Publice Bârlad solicită admiterea recursului și respingerea cererii de anulare a transferului patrimonial. Intimata învederează că acțiunea lichidatorului judiciar este tardivă, față de prevederile articolului 81 din Legea privind procedura insolvenței. Intimata -creditoare susține și că nulitatea pretinsă este una relativă, pentru care poate interveni confirmarea, ce a operat în cauză prin actul de voință al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului.

În recurs s-au depus înscrisuri, conform articolului 305 Cod procedură civilă.

Examinând actele și lucrările dosarului curtea constată că recursul este fondat, pentru considerentele expuse în cele ce urmează.

Potrivit articolului 137 alineat (1) din Codul d e procedură civilă, instanța se pronunță mai întâi asupra excepțiilor ce fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

În aplicarea textului menționat, curtea de apel constată că este întemeiată excepția de tardivitate a cererii de anulare a transferului patrimonial, excepție invocată de recurenta -pârâtă " " SRL. Instanța e recurs constată că - în conformitate cu articolul 81 alineat (1) din Legea nr. 85/2006 - acțiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor poate fi introdusă de administratorul judiciar/lichidator în termen de un an de la data expirării termenului stabilit pentru întocmirea raportului prevăzut la art. 20 alineat (1) litera b, dar nu mai târziu de 18 luni de la data deschiderii procedurii. Respingând excepția tardivității cererii, judecătorul - sindic nu a analizat ambele momente la care face referire articolul 81(1) și nu a observat că, față de data deschiderii procedurii (16 august 2006), la data înregistrării acțiunii lichidatorului judiciar termenul de 18 luni - stipulat în textul legal citat - era expirat. Or, astfel cum rezultă - fără echivoc - din partea finală a alineatului (1) al art. 81, acțiunea în anulare/revocare nu poate fi introdusă după expirarea termenului de 18 luni de la deschiderea procedurii, intenția legiuitorului (la reglementarea acestui termen) fiind aceea de a nu lăsa să se prelungească "sine die" acest termen, pe de o parte pentru a nu afecta stabilitatea raporturilor juridice și - pe de altă parte - pentru a împiedica tergiversarea procedurii insolvenței.

Instanța de recurs reține, față de cele expuse, că acțiunea formulată de lichidatorul judiciar al "" SA este tardivă, fiind întemeiată excepția tardivității, invocată de recurenta - pârâtă.

În baza art. 304 pct. 9 și art. 312 alineat (3) Cod procedură civilă se va admite recursul pârâtei și se va modifica - în parte - sentința judecătorului sindic. Se va admite excepția tardivității formulării cererii, cu consecința respingerii acțiunii, fiind de prisos examinarea criticilor și apărărilor vizând autoritatea de lucru judecat sau fondul litigiului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de Bârlad, prin reprezentantul său legal, împotriva sentinței comerciale nr. 275 / F / 01.07.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui - judecător sindic, sentință pe care o modifică în parte, în sensul că:

Admite excepția tardivității formulării acțiunii, invocată de pârâtă și în consecință:

Respinge acțiunea formulată de lichidatorul LD EXPERT GRUP H în contradictor cu "" SA Bârlad și " " SRL Bârlad.

Menține dispoziția referitoare la respingerea excepției autorității de lucru judecat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 9.06.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

Grefier

- -

Red.

Tehnored.

2 ex.

08.07.2009

Tribunalul Vaslui:

-

Președinte:Anca Ghideanu
Judecători:Anca Ghideanu, Claudia Susanu, Liliana Palihovici

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Practica judiciara insolventa. Decizia 1040/2009. Curtea de Apel Iasi