Practica judiciara insolventa. Decizia 1063/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 1063
Ședința publică de la 22 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liliana Palihovici
JUDECĂTOR 2: Anca Ghideanu
JUDECĂTOR 3: Claudia Susanu
Grefier: - -
S-a luat în examinare cererea de recurs comercial formulată de pârâtul împotriva sentinței civile nr. 146/F din 24 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Vaslui - judecător sindic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat, apărătorul recurentului și lichidatorul judiciar al societății debitoare, prin, lipsă fiind intimata-creditoare Administrația Finanțelor Publice Bârlad.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că recursul este la al 2-lea termen de judecată, la data de 22 iunie 2009 s-au comunicat, prin fax, din partea intimatei-creditoare Bârlad concluzii scrise la cererea de recurs formulată în cauză.
Instanța, din oficiu, pune în discuția părților excepția nulității recursului formulat de, pentru nemotivarea în termen.
Avocat - apărătorul recurentului - solicită respingerea excepției nulității recursului, motivând că cererea de recurs a fost depusă la data de 10 aprilie 2009, aceasta se bazează pe lipsa citării pârâtului la instanța de fond, recursul se încadrează în dispozițiile art. 304 alin. 5 din Codul d e procedură civilă. Așa cum se poate observa din acțiunea introductivă și din motivele de recurs depuse la dosar, citarea pârâtului s-a făcut la o altă adresă, la care pârâtul nu mai locuiește din anul 2001. Arată apărătorul recurentului că nelegala citare a părților, fiind un motiv de ordine publică, poate fi invocată, din oficiu, de instanța de judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 306 alin. 2 din Codul d e procedură civilă. Apreciază că cererea de recurs este motivată în termen și nu este lovită de nulitate.
Pe fondul cauzei, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței civile nr. 146/F din 24 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui - judecător sindic, cu trimitere în vederea rejudecării cauzei, motivând că la instanța de fond pârâtul nu a fost legal citat, încălcându-se dispozițiile art. 95 ind. 1 al. 1 din Codul d e procedură civilă. Mai mult, apreciază că lichidatorul judiciar nu a făcut toate diligențele pentru aflarea corectă a domiciliului pârâtului, de la data când s-a dispus deschiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei și când s-a solicitat antrenarea răspunderii materiale.
La dosar recurentul a depus copia cărții de identitate, dovedind că nu mai domiciliază la adresa din Bârlad, str. G-ral - nr. 3, -.114,.A,.111 încă din anul 2001. Mai mult, la data introducerii acțiunii la instanța de fond apartamentul unde era menționat sediul debitoarei a fost vândut, în anul 2005, iar noul proprietar nu permite afișarea citației.
Față de aceste susțineri și față de concluziile scrise pe care le depune la dosar solicită admiterea recursului, casarea sentinței de fond, cu trimitere în vederea rejudecării cauzei.
Lichidatorul judiciar învederează instanței că toate datele societății și ale pârâtului au fost luate de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Vaslui, dar în acești 3 ani societatea a acumulat datorii la bugetul de stat. Precizează că este de acord cu recursul formulat de.
În replică, apărătorul recurentului învederează instanței că lichidatorul judiciar trebuia să ceară relații la evidența populației, pentru a afla adresa corectă a pârâtului - administrator al debitoarei.
Având în vedere copia contractului de vânzare-cumpărare a imobilului situat în Bârlad, str. G-ral - nr. 3, - 114,. C, etaj 4 depusă la filele 17-18 dosar, precum și copia a recurentului, cu domiciliul în Bârlad,-, -.A,. 2,.8, depusă la fila 19 dosar, instanța constată că recursul promovat de este motivat în termenul procedural, excepția nulității recursului nefiind întemeiată.
Declarându-se închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului comercial d e față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.146 F din 24 martie 2009, Tribunalul Vaslui - judecător sindic a admis acțiunea formulată de lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolvență cu sediul în Bîrlad,-, -. B,.25, județul V împotriva administratorului debitorului în faliment SC SRL Bîrlad, cu ultimul domiciliu cunoscut în Bîrlad,-, - 114,. A,.4,.111, județul și în consecință l-a obligat pe pârât să suporte din averea personală suma de 75.137 lei, din pasivul societății debitoare.
S-a dispus că executarea silită se va face prin intermediul executorului judecătoresc, conform Codului d e procedură civilă.
Tribunalul a autorizat creditorii înscriși în tabelul definitiv consolidat al creanțelor să pună în executare hotărârea, potrivit dispozițiilor art. 142 alin 2 din Legea insolvenței.
În temeiul art.131 din Legea privind procedura insolvenței, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitorului SC SRL Bîrlad cu sediul în Bîrlad,-, - 114,. A,.4,.111, județulV.
S-a dispus radierea debitorului din Registrul comerțului.
În temeiul a art.4 alin.(4) din legea insolvenței, s-a autorizat plata sumei de 2500 lei lichidatorului judiciar, din fondul special de lichidare.
În temeiul art.136 din Legea privind procedura insolvenței, a fost descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.
În temeiul art.135 din Legea privind procedura insolvenței, s-a dispus notificarea sentinței Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice, Oficiului Registrului Comerțului, Registrului Societăților Agricole sau altor registre în care este înregistrat debitorul, pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și prin publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Judecătorul-sindic a reținut, pentru a se pronunța astfel, că deși societatea a înregistrat pierderi în anul 1999, pârâtul a continuat activitatea și în anii următori. Activitatea de comercializare a substanțelor fitosanitare pentru agricultură s-a dovedit nerentabilă, iar pentru a susține în anii următori (2002-2003) activitatea economică, fostul administrator nu a plătit impozitele și taxele de la bugetul de stat, folosindu-se de aceste fonduri pentru continuarea activității, deși aceasta era falimentară.
Din Raportul de inspecție fiscală din data de 15.07.2005 rezultă că administratorul statutar a folosit fondurile pentru continuarea unei activități ruinătoare pentru agentul economic, la data controlului rezultând că - în balanța de verificare contabilă la 30.06.2005 - stocul de marfă era de 79.783,09 lei, marfă cu termenul de valabilitate expirat, culpa fostului administrator constând în aceea că - deși societatea nu a mai desfășurat nici un fel de activitate de la data de 31.12.2003 - acesta a ținut pe stoc mărfuri care ulterior nu au mai putut fi valorificate, având termenul de valabilitate depășit.
Pârâtul nu a pus la dispoziția lichidatorului judiciar reclamant actele contabile și nu a făcut vreo dovadă că ar fi predat altei persoane, interesate să preia societatea debitoare, actele contabile și nici nu a indicat numele și adresa, pentru a se stabili realitatea.
Această faptă îndreptățește lichidatorul judiciar să concluzioneze că pârâtul - cu bună știință - a omis unele informații, pentru a nu fi identificați furnizorii de mărfuri care apar în balanța contabilă la 30.06.2005, acesta a declarat că nu are datorii către furnizori și nu răspunde cum au fost achitați furnizorii care apar în balanța contabilă cu suma de 67.895,95 lei.
Având în vedere că faptele ilicite săvârșite de fostul administrator, pârâtul, se află sub incidența dispozițiilor art. 138 alineat 1 lit. d și f din Legea nr.85/2006, lichidatorul judiciar reclamant solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost aceasta întocmită și depusă la dosarul cauzei și a se dispune obligarea pârâtului să suporte din averea personală pasivul debitoarei SC SRL Bîrlad, până la concurența sumei de 75.137,00 lei, conform tabelului definitiv al tuturor creanțelor debitoarei SC SRL Bîrlad.
Articolul 138 alin.1 din legea privind procedura insolvenței prevede că judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportat de membrii organelor de conducere precum și de orice persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una din faptele prevăzute în articolul susmenționat, literele a-g din lege.
S-a constatat că lichidatorul judiciar reclamant a probat că pârâtul se face vinovat de ajungerea debitoarei în stare de insolvență și că în modul de desfășurare a activității debitoarei se întrunesc elementele prevăzute la art. 138 alin. 1 lit. d și f din legea specială.
Pârâtul a continuat o activitate care ducea în mod vădit agentul economic la încetarea de plăți, nu a uzat de dispozițiile art. 27 alin.1 din legea insolvenței, care instituie obligativitatea pentru debitor de a solicita să fie supus dispozițiilor acestei legi în maxim 30 de zile de la apariția stării de insolvență, deși existau indicii evidente că debitoarea este în încetare de plăți.
Potrivit art.998 - 999 Cod civil, omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa. Pârâtul a fost obligat la repararea prejudiciului cauzat creditorilor prin ajungerea societății în stare de insolvență și lipsa sumelor necesare pentru plata obligațiilor exigibile către aceștia, acesta fiind rezultatul faptei ilicite arătate mai sus, vinovăția pârâtului constând în fapta culpabilă a sa de neținere a contabilității conform legii, vinovăția fiind dedusă din comportamentul lui, care nu a depus situațiile financiare anuale, actele prevăzute de art. 28 alin. 1 și nu a prezentat actele financiar-contabile.
Având în vedere că faptele ilicite săvârșite de fostul administrator, pârâtul, se află sub incidența dispozițiilor art. 138.1 lit. d și f din Legea nr.85/2006, s-a admis acțiunea și s-a dispus obligarea pârâtului să suporte din averea personală pasivul debitoarei SC SRL Bîrlad, până la concurența sumei de 75.137,00 lei, conform tabelului definitiv al tuturor creanțelor debitoarei SC SRL Bîrlad.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul, arătând că toate actele de procedură din dosarul de insolvență au fost comunicate la o adresă la care el nu mai locuiește din anul 2001.
Recurentul învederează că nu mai domiciliază în municipiul Bârlad,-, ci în Bârlad,-, așa cum dovedește cu copia cărții de identitate.
susține că nu s-au făcut demersuri de lichidatorul judiciar, pentru aflarea adresei sale, astfel încât s-au încălcat dispozițiile art.95 indice 1 alineat 1 Cod procedură civilă. El pretinde că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, conferit de articolul 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și că nu a fost respectat principiul contradictorialității.
întâmpinare, lichidatorul judiciar al SC "" SRL Bârlad arată că este de acord cu admiterea recursului, învederând că pârâtul nu a cunoscut existența litigiului, deoarece a fost citat la o altă adresă decât locuința sa.
Examinând actele și lucrările dosarului, curtea constată următoarele:
Cu titlu preliminar, se cuvine a reține că recursul a fost motivat în termen, neoperând sancțiunea procedurală a nulității recursului, atât timp cât sentința judecătorului-sindic nu a fost comunicată pârâtului la domiciliu, termenul de recurs (și de motivare a căii de atac, conform art.301 și 303 alineat 1 Cod procedură civilă) neîncepând să curgă în ce-l privește pe.
Curtea de apel constată că recursul este fondat, în cauză fiind incident punctul 5 al articolului 304 Cod procedură civilă, pentru considerentele expuse în cele ce urmează:
O regulă fundamentală a procesului civil, instituită în articolul 85 Cod procedură civilă (expresie a dreptului la un proces echitabil și a principiilor contradictorialității și dreptului la apărare) este că judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților.
La judecarea cauzei la Tribunalul Vaslui pârâtul nu s-a prezentat și el nu a fost citat la domiciliu, ci la adresa unui apartament pe care - în recurs - a dovedit că îl vânduse din luna mai a anului 2006 (a se vedea filele 17-18 din dosarul curții de apel - contractul de vânzare-cumpărare pentru apartamentul din Bârlad, str. - - și fila 19 - copia cărții de identitate a lui ).
În atare situație, curtea constată că nelegala citare la judecata la fond reprezintă o încălcare care a produs pârâtului o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin casarea sentinței.
În aplicarea art.105 alineat (2), art.304 punctul 5 și 312 alineat (5) Cod procedură civilă, curtea va admite recursul, casând sentința Tribunalului Vaslui și trimițând cauza, pentru rejudecare, aceleiași instanțe.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâtul împotriva sentinței civile nr.146/F din 24 martie 2009 Tribunalului Vaslui - judecător sindic, hotărâre pe care o casează.
Dispune trimiterea cauzei aceleiași instanțe, pentru rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:
-
16.VII.2009
Președinte:Liliana PalihoviciJudecători:Liliana Palihovici, Anca Ghideanu, Claudia Susanu
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 1040/2009. Curtea de... | Practica judiciara insolventa. Decizia 1122/2009. Curtea de... → |
|---|
