Practica judiciara insolventa. Decizia 1081/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea 85/2006 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1081
Ședința publică din data de 4 iunie 2009
PREȘEDINTE: Galan Marius
JUDECĂTOR 2: Mitrea Muntean Dana
JUDECĂTOR 3: Artene
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S cu sediul în municipiul S,-, județul S, împotriva sentinței nr. 354 din 31.03.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
La apelul nominal au lipsit recurenta, creditoarea intimată - România SRL B, debitoarea intimată - SRL - prin lichidator S, pârâții intimați G și și partea intimată în proces Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Suceava.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursul în stare de judecată în conformitate cu disp. art.150 Cod proc. civilă rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 27 aprilie 2005, creditorul Ministerul Economiei și Finanțelor - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Sas olicitat deschiderea procedurilor prevăzute de Legea nr. 85/2006 față de debitoarea - SRL S, motivat de faptul că aceasta datorează bugetului de stat suma totală de 24.169,51 lei, reprezentând TVA, impozit salarii, amenzi, CAS angajator, CAS asigurați, accidente de muncă, șomaj angajator, șomaj asigurați, concedii și indemnizații.
În dovedirea susținerilor a anexat la dosar acte doveditoare.
Prin sentința comercială nr. 422 din 06 decembrie 2005 Tribunalului Suceava, judecătorul sindic a admis cererea formulată de creditoarea S și în temeiul art. 31 alin. 5 din Legea nr. 64/1995 modificată și completată a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei - SRL S, fiind numit administrator judiciar - CONTURI SRL.
La data de 17 martie 2009 creditoarea Saf ormulat cerere de atragere a răspunderii materiale împotriva foștilor administratori ai societății debitoare, G și, în vederea obligării acestuia la plata sumei de 28.823 lei, reprezentând creanța creditorului
În motivarea cererii a arătat că starea de insolvență a societății debitoare se datorează managementului defectuos al foștilor administratori, fiind evident faptul că, în condițiile în care societatea acumula datorii, continuarea activității ducea, în mod vădit la încetarea de plăți.
Prin sentința nr.354 din 31.03.2009, Tribunalul Suceavaa respins cererea de atragere a răspunderii materiale reținând în esență că în cauză nu s-a probat voința societății în continuarea activității prejudiciabile din punct de vedere financiar și nici măsurile întreprinse în această direcție. De asemenea, constatând incidența disp. art.131 din Legea nr.85/2006, judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii insolvenței și a luat celelalte măsuri prevăzute de lege.
Împotriva sentinței a declarat recurs creditoarea S sub aspectul respingerii cererii de atragere a răspunderii foștilor administratori arătând că legătura de cauzalitate între fapta culpabilă și ajungerea societății în stare de faliment este evidentă, în condițiile în care prin neachitarea datoriilor, efectul direct a fost aducerea societății în insolvență. Iar această neplată conduce la concluzia că sumele respective au fost folosite în interes personal.
Recursul este neîntemeiat și va fi respins pentru următoarele considerente:
Din cele 4 elemente ale spunderii civile delictuale, săvârșirea unei fapte ilicite, vinovăția făptuitorului, producerea unei pagube și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu, fizionomia specifică a acțiunii în atragerea răspunderii prevăzută de art.138 din Legea nr.85/2006 permite probarea prin prezumții a doar două elemente: legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu și vinovăția făptuitorului. Celelalte două presupunând un element material, o acțiune/inacțiune, respectiv un rezultat, pot și trebuie a fi dovedite. Aceasta pentru că, prin ipoteză, atragerea răspunderii este posibilă numai dacă există un prejudiciu, constând în datorii față de creditori, născute din săvârșirea de către foștii administratori ( ori de persoane indicate de textul art.138 din lege ) a uneia dintre cele 7 fapte expres și limitativ prevăzute de art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006.
Iar dacă angajarea răspunderii a fost solicitată de creditoarea recurentă pentru fapta prevăzută de art.138 alin.1 lit.c, aceasta trebuia să indice care activități ale societății, dispuse de administratorul acesteia au condus în mod vădit la încetarea de plăți, urmând ca judecătorul sindic să analizeze dacă acestea au constituit cauza prejudiciului a cărui existență a fost dovedită în speță prin chiar starea de insolvență a debitoarei.
În consecință, cum în cauză recurenta nici măcar nu a indicat care dintre activitățile dispuse de foștii administratori au condus la încetarea de plăți, nemaivorbind de dovedirea acestora și a săvârșirii lor in interes personal, Curtea, apreciind legală și temeinică soluția primei instanțe, va respinge recursul ca nefondat în temeiul art. 312 Cod proc. civilă.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S cu sediul în municipiul S,-, județul S, împotriva sentinței nr. 354 din 31.03.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 4 iunie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2ex/22.06.2009
Președinte:Galan MariusJudecători:Galan Marius, Mitrea Muntean Dana, Artene
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 750/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 1329/2009. Curtea de... → |
|---|
