Practica judiciara insolventa. Decizia 1087/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 1087
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2009
PREȘEDINTE: Mariana Moț
JUDECĂTOR 2: Tudora Drăcea
JUDECĂTOR 3: Carmen Popescu
GREFIER - -
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de reclamanta - SA P și pârâta, împotriva sentinței nr.44 din data de 23 ianuarie 2009 pronunțată de judecătorul sindic de la Tribunalul Mehedinți - Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr-/F2, în contradictoriu cu intimata debitoare - SA DR.TR.S prin lichidator, intimata creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE DR.TR.S și intimații reclamanți și DGFP
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurenta pârâtă prin avocat, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care;
Curtea, constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul părții prezente asupra recursurilor.
Avocat, pentru recurenta pârâtă, cu privire la declararea în termen a recursului, arată că, la dosarul de fond nu există dovada de comunicare a sentinței către partea reprezentată, iar la data de 25 mai 2009, partea primind citația, a depus la Tribunalul Mehedințio cerere prin care solicita să i se comunice aceasta și a și formulat cerere de recurs.
Precizează că, de la comunicarea sentinței până la data la care a fost motivat recursul s-a încadrat în termenul legal de zece zile întrucât a zecea zi era sâmbătă, iar data de 8 iunie 2009 a fost declarată liberă (nelucrătoare), depunând în acest sens și extras din Legea 202/2008.
Pe fond, solicită admiterea recursului formulat de, modificarea în parte a hotărârii atacate, respingerea cererii de angajare a răspunderii formulată de, atât împotriva pârâtei cât și împotriva - SA P și obligarea la cheltuieli de judecată.
Arată că, prin sentința atacată a fost obligată pârâta la plata sumei de 10.000 euro, în condițiile în care nu avea calitatea necesară de a formula cerere de angajare a răspunderii patrimoniale, chiar dacă la cerere a achiesat lichidatorul judiciar.
Precizează că, din cuprinsul dosarului nu reiese că prin activitatea desfășurată de ar fi contribuit la ajungerea în stare de insolvență a debitoarei.
Consideră că hotărârea pronunțată de tribunal este contradictorie deoarece pe de-o parte a reținut că pârâta nu este responsabilă de deturnarea vreunor fonduri, iar pe de altă parte, că s-ar face vinovată de acest fapt.
Cu privire la recursul formulat de - SA P, solicită admiterea acestuia.
CURTEA
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința nr.44 din data de 23 ianuarie 2009 pronunțată de judecătorul sindic de la Tribunalul Mehedinți - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-/F2 a fost respinsă acțiunea în răspundere a reclamantei DGFP M împotriva pârâților - SA Pitești și și în contradictoriu cu reclamanta.
A fost respinsă acțiunea în răspundere a - SA Pitești împotriva pârâtei.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanta. Au fost obligați în solidar pârâții și - SA Pitești la plata sumei de 10.000 euro.
A fost admisă în parte cererea de achiesare a lichidatorului judiciar în ceea ce privește reclamanta și a fost respinsă în ce privește ceilalți doi reclamanți, DGFP M și - SA Pitești.
Au fost obligați pârâții și la 40 lei cheltuieli de judecată către reclamanta.
S-a dispus plata sumei de 4200 lei către expert, reprezentând onorariu suplimentar.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut următoarele:
Prin cererea de angajare a răspunderii formulată de reclamanta creditoare Administrația Finanțelor Publice D Tr.S au fost chemați în judecată în baza art.137 al.1 lit.a și f din Legea nr.64/1995 pârâții - SA Pitești și care în calitate de administratori societari ai debitoarei - SA.
Acțiunea a fost primită la Tribunalul Mehedinți în data de 6.02.2006.
În motivare reclamanta a arătat - SA Pitești a deținut calitatea de administrator societar al debitoarei - Dr.Tr.S până în data de 26 septembrie 2002, iar după aceea administrator unic a devenit.
În anul fiscal 2003 debitoarea avea un activ de peste 12 miliarde lei ROL având și o cifră de afaceri de 1-2 miliarde lei ROL lunar, obținându-se venituri semnificative conform contului de profit și pierderi.
Cu toate acestea creditoarea a contractat un credit de 4-5 miliarde ROL de la BCR M care în opinia reclamantei reprezenta un mijloc ruinător pentru a procura fonduri în scopul întârzierii încetării de preț.
De asemenea, în 30.12.2003 a mai fost contractat un alt credit de la BCR în valoare 375 milioane lei ROL neînregistrat în evidențele contabile.
Conform raportului administratorului judiciar pe rolul parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinți se află dosarul penal nr.795/P/2004 în care au fost dispuse cercetări și s-a efectuat expertiză contabilă precum și suplimente de expertiză de unde rezultă un prejudiciu provocat debitoarei de 2 miliarde lei RON.
Toate aceste cauze au dus în susținerea reclamantei, la starea de faliment a debitoarei prin vina - SA Pitești care nu și-a îndeplinit obligația legală de a verifica administratorul societar, nu a cerut date și informații cu privire la situația economico-financiară, nu a efectuat un control efectiv, etc.
De asemenea, este considerată vinovată, fiind mijlocitoarea directă a stării de insolvabilitate a debitoarei -, fapt ce rezultă din raportul administratorului judiciar și din actele existente în dosarul penal 795/P/2004.
- SRL Tr. în calitate de lichidator judiciar al - SRL Tr.S prin cererea de achiesare formulată și depusă la dosar în 6.03.3006 a solicitat antrenarea răspunderii organelor de conducere a debitoarei și anume: directorul general, acționar majoritar și administrator - SA Pitești, Comisia de cenzori a debitoarei etc. indicând ca temei legal art.137 din leg. 64/1995 republicată.
În data de 27.03.2006 - SA Pitești cu sediul în -Șoseaua B -Pitești km 110 a formulat cerere de angajare a răspunderii împotriva cenzorilor - și anume C, C, pe considerentul că aceștia nu au supravegheat gestiunea societății neverificând în mod constant dacă situațiile financiare au fost legal întocmite și în concordanță cu registrele, dacă acestea din urmă au fost ținute regulat și dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-au făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare astfel cum prevede art.163 din Legea nr.31/1990.
S-a mai arătat că potrivit art.163 cenzorii trebuiau să facă în fiecare lună și pe neașteptate inspecții casei, să verifice existența titlurilor sau valorilor, proprietatea debitoarei, să convoace adunarea ordinară sau extraordinară a asociațiilor care nu a fost convocată de administratori, să ia parte la adunările asociațiilor, să constate depunerea garanțiilor din partea administratorilor îndeplinirea dispozițiilor legale, să aducă la cunoștință neregulile administrației și încălcările dispozițiilor legale.
De asemenea, s-a depus la dosar întâmpinarea - SA Pitești prin care solicita respingerea ca neîntemeiată a cererii de angajare a răspunderii împotriva sa formulată de Administrația Finanțelor Publice Dr.Tr., motivând în principiu că pe perioada Pitești a deținut calitatea de administrator societar până în data de 26.02.2002 când a devenit administrator unic debitoarea avea un activ de 12 miliarde lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde lei lunar, motivând de asemenea că, cererea de angajare a răspunderii formulată de Finanțelor Publice în baza art.137 lit.a, f din legea nr.64/1995 nu este motivată în drept, că nu s-au dovedit folosirea de bunuri ale creditoarei sau credite în folosul propriu de către pârâta, sau folosirea de mijloacele ruinătoare pentru întârzierea încetării de plăti și toate afirmațiile sunt nedovedite.
Nu s-au dovedit cele 4 elemente ale răspunderii, faptă, vinovăție, raport de cauzalitate, prejudiciu iar cenzorii se fac vinovați că nu au depistat activitatea periculoasă a administratoarei .
S-au depus la dosar contractul de reprezentare nr. 1505/1999, 481/2003, ordonanța din 28.04.2005 de constituire sechestrului asigurator al numitei situat în O și luarea inscripției ipotecare.
S-a depus de asemenea, întâmpinare de către cenzor al debitoarei prin care se solicită respingerea acțiunea grupului SA care nu indică temeiul legal al cererii și datorită inexistenței calității de cenzor în societatea debitoare a pârâtului.
S-au depus la dosar de asemenea, certificate constatatoare de la ORC, raport de verificare anual asupra bilanțului și contului profit pe 1997 al cenzorilor, un alt raport pe 1996, în același sens, un alt raport 1999 în același sens, un referat către Președintele consiliului de administrație pentru perioada ianuarie -iunie 1998, raportul din 31 decembrie 2001, 31 decembrie 2000, etc. a cenzorilor.
Au mai depus întâmpinări - SA Pitești reiterând cele arătate anterior, care a contestat veridicitatea calității de cenzor arătându-se că nu s-a îndeplinit condițiile legii 31/1990, nu i s-a comunicat acțiunea conform codului d e procedură civilă. De asemenea, a formulat întâmpinare criticând acțiunea - Pitești ca fiind nefondată, neîntemeiată în drept arătându-se că Comisia de cenzori și-a îndeplinit toate atribuțiile prevăzute de lege și a depus și raportul de verificare din decembrie 2002.
În sfârșit, a formulat acțiune de răspundere materială arătând că are o creanță față de debitoarea - anexând un ordin de plată prin care a plătit suma de 394,210.ooo lei reprezentând contravaloarea a 10 mii de euro ca preț a unui autoturism care nu i-a mai fost livrat și la acea dată administratorul societății a fost Pitești suma fiind plătită la 5.11.2003, banii fiind probabil folosiți în alte scopuri și trebuia restituită suma de 39.451 lei RON contravaloarea a 10.000 euro, s-a invocat și contractul de administrare nr.480 din 8.03.2003.
În cauză au fost audiați pârâții C în 12 mai 2006 care a arătat cum a lucrat Comisia de Cenzori și a motivat că organele de decizie sunt generale ale asociațiilor, nu cenzorii.
a formulat întâmpinare la fila 157 arătând istoricul societății și motivând că Comisia de cenzori nu a formulat procesele verbale de control în ultimii 5 ani cel mai vechi datând din anul 1999.
Că, facturile care i se impută că nu au fost reale, sunt reale, că Parchetul a dispus efectuarea unei expertize tehnice care a reținut un prejudiciu de 2.383.858.056 lei, a formulat obiecțiuni împotriva acestuia și s-a dispus o nouă expertiză și că nu este vinovată.
A fost audiată în 8 septembrie 2006 și a arătat că pe rolul instanței penale se găsește dosarul nr.1020/2005, a fost contabil șef până în anul 2000, societatea fiind înființată în 1995, că a avut datorii încă de la început, inițial societatea a fost o filială a ui Pitești, că a pornit la drum cu datorii la toate bugetele de stat, că până în anul 2000 aveau datorii 10 miliarde lei, că s-au plătit cca 5 miliarde până în 2003, că acționarul majoritar a încasat dividende pe 2002, 2003, că au beneficiat de eșalonări ale penalităților, că și-a dat demisia pentru că s-a cerut o garanție de 500 milioane lei în noiembrie 2003, că societatea se ocupă de reparații și vânzări autoturisme, că s-au luat credite de 300.50 milioane, până la 4 miliarde credit în total cu acordul acționarului majoritar și că nu se consideră vinovată de această stare de ajungere în faliment a societății.
Deoarece părțile au formulat diverse acuze și argumentații generale s-a dispus efectuarea unei expertize contabile în ședința din 12 mai 2006 pentru ca expertul contabil din verificarea actelor contabile și a modului de ținere a contabilității să constate dacă s-au produs fapte prejudiciante pentru societate și care au fost acestea, dacă ele concordă cu dispozițiile art.137 din Legea nr.64/1995. Răspunderea privind cenzorii a fost dispusă și soluționată separat prin sentință.
Potrivit expertizei, înaintată la instanță în 20 octombrie 2006, aflată la fila 166 și următoarele, la pag.259 s-a arătat că față de datele rezultate din procesele verbale ale adunărilor generale ale acționarilor și din datele de la Oficiul Registrului Comerțului a rezultat că în perioada 1999 - 2004, - a fost administrată astfel: între 19.02.1999 - 25.06.2002 de - SA Pitești, că a desemnat pe ca reprezentant permanent; în perioada 26.06.2002 și 08.03.2003 pe administrator unic iar în perioada 09.03.2003 până la deschiderea falimentului pe - SA Pitești ce a desemnat ca reprezentant permanent pe.
De asemenea, prin expertiza sa expertul a arătat că, ajungerea - SA DTS în încetare de plăți a contribuit și administratorul persoană juridică - SA Pitești, care prin reprezentantul său permanent, a folosit disponibilitățile bănești ale societății în interes propriu, a efectuat acte de comerț în folosul altor firme din cadrul grupului, în condiții dezavantajate din punct de vedere economic pentru - SA. De asemenea, administratorul persoană juridică și reprezentantul său permanent nu au asigurat ținerea contabilității în conformitate cu legea, efectuând înregistrări contabile care nu au avut la bază documente justificative și care au determinat majorarea sau micșorarea fictivă a elementelor de activ și de pasiv ale -.
Expertul însă fără a aprofunda exemplificările date nu a putut demonstra că s-a diminuat patrimoniul debitoarei datorită majorării sau diminuării fictive a elementelor de activ ori pasiv. Astfel de discurs neconcretizat cu un rezultat clar, nu a făcut însă decât să diminueze valoarea practică a expertizei, care ar putea să nu poată fi valorificată de judecătorul sindic, dacă expertul contabil nu poate concluziona cu privire la cuantumul pagubei pe care o clamează.
Prin încheierea din 13 octombrie 2006 s-au consemnat obiecțiile făcute de pârâta - SA Pitești cu privire la necitarea părților de către expert (pag.313, vol 2 din dosarul de faliment), pag.216 în vol.1 al dos. de răspundere.
Prin adresa 5/F1/2005 din 16 octombrie 2006 judecătorul sindic a solicitat Judecătoriei Drobeta Turnu S să înainteze dosarul penal nr.10020/2005 spre observare, dosar în care inculpat era, cercetată pentru fapte în legătură cu activitatea sa de administrator la -.
în memoriul de la filele 307-308-309 dosar răspundere (vol I) a obiectat că factura - (la care se referă expertul - când afirmă că s-au înregistrat în baza ei imobilizări în curs de execuție de - lei în martie pentru că în iulie să fie stornată operațiunea și s-au înregistrat mijloace fixe construcții de 994.442.124 lei și plăți fictive de -, în baza aceleași facturi iar în octombrie 2003 - mobilier și aparatură birotică de - Rol etc.) - nu a fost anexată la raport spre a putea fi observată - susținând că e vorba doar de un scenariu inventat de expert, bazat pe presupuneri nu pe documente.
Prin obiecțiunile de la fila 311 - vol I dosar răspundere, s-a invocat nulitatea absolută a expertizei, expertul necitând părțile litigante conform art.208 pr.civilă și că expertul nu arată în ce măsură presupusele neregularități constatate au contribuit la ajungerea debitoarei în încetare de plăți.
S-a solicitat refacerea expertizei, solicitând ca expertul să arate cauzele concrete ce au adus debitoarea la incapacitate de plată, care a fost contribuția administratorilor, cenzorilor sau directorilor la această consecință, dacă au existat și cauze externe obiective.
Prin încheierea din 24.11.2006 s-a solicitat expertului să prezinte la dosar și dovezile de citare - încunoștințare - a părților și până la termenul din 08 decembrie 2006 nu s-au depus respectivele dovezi, s-a dispus refacerea expertizei, aprobându-se părților pârâte câte un expert parte.
Expertul ar fi trebuit să permită părților să dea explicații și lămuriri, să-și exercite dreptul la apărare și în faza expertizei.
În 12 decembrie expertul a fost notificat să refacă expertiza în prezența experților parte și cu citarea părților.
În urma corespondenței cu expertul, constatându-se că expertul parte s-a mai pronunțat în cauză fiind incident sart.204 al.1 și 2 pr.civilă, a fost înlocuit cu expertul.
Atât expertul numit de instanță cât și experții părților s-au acuzat reciproc de tergiversarea efectuării lucrării, reclamându-se că nu s-au luat toate actele din arhiva societății și experții parte nu au acces la acestea, fie că aceștia nu se prezintă la convocări, fie că expertul numit nu colaborează etc. In luna iulie 2007 conform filelor 457 - 461 expertiza încă nu era finalizată. In 20.10.2007 expertul a depus raportul de expertiză, în care de fapt, a copiat același raport efectuat anterior.
Expertul nu a anexat la raportul de expertiză documente noi, în copie, ceea ce a dus la concluzia că a avut în vedere numai materialul probator anterior.
S-a formulat opinie separată de expertul, în sensul că expertul nu a analizat cazurile prevăzute de art.138 al.1 lit.a-g, neprecizând cine a folosit în interes personal bunurile debitoarei, cine a făcut acte de comerț în interes personal, cine a condus o contabilitate fictivă, cine a dispus în interes personal continuarea unei activități falimentare, cine a fost director economic, a înregistrat facturi fictive, a încasat sume din casierie, fictiv, fără să plătească furnizorii, cine a cheltuit banii clienților care achitaseră contravaloarea mașinilor, bani care nu au mai ajuns la Daewoo C,
În cele 16 puncte ale opiniei separate, expertul parte a arătat că afirmațiile din raportul de expertiză nu au temei legal fiind eronate, nu au fost analizate cauzele care au condus la încetarea de plăți, nu s-a studiat convenția 571 RU/31.10.2003 dintre casa de pensii și debitoare, prin care s-au eșalonat suma de 1.817.963.892 lei, sume amânate în vederea reducerii, etc. convenția 2438/36/28.01.2003, între Agenția pentru ocuparea Forței de Muncă și debitoare, convenția T 15431/05.09.2003 dintre Casa de Asigurări de Sănătate și debitoarea, cu eșalonările de sume, executările silite anterioare, la cererea creditorilor DGFP-ului, expertul nu are în vedere că debitoarea este societate afiliată față de - SA pitești, iar nu subunitate, nu se ține cont de faptul că - Pitești, a restrâns aportul în natură la capitalul social al debitoarei cu 494.416.418 lei, expertul văzând doar că s-a plătit către Pitești, de debitoare, suma de 300.000.000 lei și 194.416.418 lei, expertul nu reține că - Pitești a preluat o datorie de - lei pe care debitoarea - o avea către Daewoo Pitești, deoarece debitoarea a încasat suma de 998.231.534 lei de la clienți și nu a achitat c/v autoturismelor. Expertul parte a mai adăugat că expertul nu a arătat că este vinovată pentru apropierea prin abuz în serviciu a unor valori de 1.606.500.000 lei, conform facturii -/01 emisă de - Com SRL, 206.913.782 lei conform facturii -/2002 emisă de Com SRL și 354.225.286 lei conform facturilor -/23.12.2002 și -/23.12.2002 emise de - X SRL.
Expertul numit nu a cercetat nici paguba de 1.756.001.209 lei produsă de și descoperită de organele proprii de control al - Pitești, pagubă care a constituit temeiul plângerii penale formulate împotriva lui, care prin abuz în serviciu a introdus o serie de facturi fictive și și-a însușit sumele respective, etc. S-a mai arătat că expertul numit nu a verificat nici registrele de casă, nici nu a studiat dosarele penale aflate pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu S.
Prin opinia separată a expertului, s-a arătat că prin aprobarea rapoartelor de activitate anuale și descărcarea periodică de gestiune a pârâtei de către pârâta SA Pitești, ultima a preluat responsabilitatea faptelor celor dintâi. Expertul a mai arătat că faptele imputate de expert, nu au fost de natură să determine starea de insolvență, iar prin modul de control - Pitești a avut permanent cunoștință despre modul cum a fost administrată societatea.
Cu privire la faptul că în 15.05.1998 adunarea generală a - a hotărât majorarea capitalului social cu 344.476.027 lei, reprezentând c/v bunurilor din DTS, G ( de 8210 mp) și O ( 2341 mp) și pentru care SA Pitești obținuse titlul de proprietate, acestea existau in patrimoniu debitoarei încă din mai 1997, ca bunuri achiziționate de la Pitești, dar pentru care debitoarea nu achitase prețul, și până la plata prețului, acestea au fost închiriate.
Suma de - lei, achitată de debitoare pentru aceste bunuri a provenit dintr-un împrumut bancar pentru care debitoarea a plătit debitoarei 294.000.000 lei ( ROL ). Aceste operațiuni reale sunt interpretate greșit, a arătat expertul, nu se demonstrează prejudiciul, nu se argumentează culpa, dar se presupune fapta - expertul, bazându-se pe o notă contabilă și nu pe un document justificativ.
În ce privește alegația că debitoarei i s-a impus a executa acte de comerț în folosul altor firme din cadrul grupului, mai precis a fost obligată debitoarea a se aproviziona cu piese de schimb de la firme din cadrul grupului în condiții dezavantajoase, expertul parte a arătat că opinia expertului se bazează pe luări de cuvânt în Adunarea Generală a acționarilor și nu pe documente justificative pe baza cărora să se efectueze o documentație științifică.
Chiar dacă în cadrul grupului există o politică comună de aprovizionare, nu au fost găsite documente - ori expertul, nu le-a prezentat pe baza cărora să se demonstreze că - SA a fost dezavantajată, sau că datorită aceste strategii de aprovizionare centralizate debitorul a intrat în insolvență.
Susținerea expertului că nu s-a ținut contabilitatea în conformitate cu legea este combătută de expert, în sensul că înregistrarea unor imobilizări în curs de execuție, pe baza unei facturi, este corectă și legală, nu se demonstrează că factura este falsă și nici că imobilizările în curs nu sunt reale. Faptul că după 4 luni de zile o parte din imobilizările în curs au fost finalizate, rezultând imobilizări de natura construcțiilor, este o operațiune firească. Nu s-a demonstrat că aceste construcții nu există și că aveau o înregistrare fictivă ( este vorba de factura -/13.03.2001 în valoare de 1.606.500.000 lei emisă de Com SRL. În același mod se referă și la factura -/23.12.2002 în valoare de 206.913.782 lei emisă de - Com SRL.
Expertul a arătat că în opinia expertului printre cauzele care au dus la intrarea - SA în insolvență este și imobilizarea disponibilităților bănești provenite din sume proprii sau credite în stocuri de mărfuri supradimensionate. și creșterea stocului de mărfuri nu este o condiție pentru intrarea in insolvență. Expertul era dator să prezinte situația stocurilor în corelație cu obligațiile de plată către furnizori fără aceste demonstrații avem doar supoziții prezentate pe post de adevăruri. S-a concluzionat că raportul de expertiză nu constituie o probă, neîndeplinind cerințele de lucrare tehnică, cu trimitere clară la documente contabile și documentații științifice. În răspunsul la obiecțiuni expertul a făcut afirmații generale de genul - SA Pitești în calitate de acționar majoritar și administrator al debitoarei a determinat și a fost beneficiara unor operațiuni economico - financiare efectuate în cadrul - SA care au contribuit la ajungerea debitoarei în încetare de plăți -?! care?! cum?!.
Față și de obiecțiunile SA Pitești fila 529 și de concluziile scrise fila 590 cât și ale pârâtei ( fila 601) deși cauza s-a luat în pronunțare, dat fiind lipsa de expunere logică și documentară a expertizei prin încheierea din 08.02.2008, i s-a pus în vedere să anexeze și să precizeze documentele pe baza cărora și- stabilit concluziile. Cum expertul în 29.02. nu a răspuns în nici un fel, a fost amendat deoarece s-a constatat că i-a trebuit un an să facă o expertiză care însă nu convinge în ce privește derularea logică a raționamentelor și enumerarea documentelor pe care trebuie să se sprijine.
Deoarece prin răspunsul său expertul a dat dovadă de atitudine nereverențioasă la adresa instanței a fost din nou amendat în aprilie 2008.
Prin sentința 209/29.04.2008, s-au disjuns acțiunile în răspundere ale reclamanților DGFP M, - SRL DTS și cu privire la pârâții și SA Pitești și a fost soluționată doar acțiunea - SA Pitești împotriva cenzorilor, celelalte acțiuni urmând a fi soluționate ulterior.
Față de răspunsul expertului, la obiecții, deoarece instanța le-a considerat neconvingătoare, din punct de vedere logic, dar și ca fundamentare pe documente contabile, care să ducă la concluzia, faptei culpei sau intenției, prejudiciului și raportului de cauzalitate, cât și a faptului că dispozițiile art. 138 al. 1 din 85/2006, erau foarte tranșante, dar nu și expertiza expertului, s-a dispus a se întocmi o nouă expertiză de către expertul, în sinteză cu aceleași obiective.
Expertul a depus expertiza la dosar în dosar în data de 02.10.2008, arătând în sinteză că, vinovat de starea de insolvență se face administratorul Transport Pitești, care descărcând de gestiune pe - a preluat responsabilitatea asupra sa. În același timp expertul s-a referit și la faptul că vinovat se face și creditorul bugetar M, care deși cunoștea situația reală, nu a făcut cerere de faliment mai devreme, spre a nu lăsa să se deterioreze de tot situația financiară. În cea ce privește faptele penale ale lui nu pot fi judecate în cadrul acțiunii în răspundere.
În ceea ce privește terenul de 6.415. situat în, în valoare de 194.416.418 lei, deși acesta fusese înregistrat în evidența contabilă a AUTO - ca aport în natură a grupului, expertul însă precizează că AUTO nu poate fi proprietarul terenului în valoare de 194.416.418 lei, pentru că nu achitase prețul către GRUP Terenul a fost vândut de debitoare către fundația universitară în decembrie 1997, iar în perioada până la care s-au restituit banii lui Pitești, debitoarea a plătit chirie.
Din analiza expertizei, a rezultat clar că aceasta conține alte concluzii decât expertiza: expertul a considerat că nu răspunde deoarece i s-au aprobat rapoartele de gestiune și a fost descărcată de răspundere de către administratorul societar GRUP A Pitești.
Cu privire la terenul din, deși a pretins că era în capitalul social al societății debitoare, a arătat că trebuia achitat de către debitoare către asociatul majoritar GRUP, opinie eronată de vreme ce era asociat, nu putea primi preț pentru teren ci doar dividende pentru aportul său social. Expertul a arătat că în afară de faptele penale ale lui, nu a depistat alte fapte de reținut în sarcina pârâtei.
Deoarece expertizele erau contradictorii, s-a dispus efectuarea unei noi expertize în urma cererii părților și în urma tragerii la sorți a fost stabilit expert, să realizeze expertiza (încheierea din 24.10.2008) - cu aceleași obiective ca și expertul.
Expertul a depus expertiza în data de 24.11.2008.
Acesta a arătat: în perioada 19.02.1999 - 14.03.2001 A Pitești a fost administrator; administratorul a desemnat ca reprezentant pe.
În ședința din 14.03.2001, a hotărât ca AUTO să fie administrată de persoana fizică - în calitate de administrator unic.
Din 08.03.2003 a fost numit din nou Pitești, care a încheiat contract de reprezentare cu d-na. În 20.06.2005, s-a deschis procedura insolvenței.
Expertul a mai arătat că toate rapoartele de gestiune ale administratoarei, cenzorilor, bilanțurile, contul de profit și pierderi ale au fost aprobate.
Terenul în suprafață de 6.415. din, adus ca aport în natură, în valoare de 194.416.418 lei, a fost înregistrat în evidența contabilă a debitoarei din decembrie 1996, cu nota contabilă 19/31.12.1996; aceste terenuri au fost vândute în decembrie 1997 către Fundația Universitară, din localitatea. În urma acestei vânzări, atât terenul cât și celelaltebunuri,au fost scăzute din evidența contabilă cu nota contabilă nr. 19/31.12.2007.
De abia în octombrie 1998, cu nr. 444/14.10.1998, debitoarea a virat contravaloarea terenului către GRUP A
de reducere a capitalului nu a fost înregistrată la M, în timpul operațiunii ci ulterior.
Vânzarea - aportului de către debitoare, era la latitudinea acesteia, iar faptic s-a și redus capitalul social, însă, juridic nu s-a îndeplinit imediat formalitatea înscrierii reducerii la Nu se poate pretinde că acest fapt al neînscrierii imediate la Mac ontribuit la aducerea debitoarei în stare de insolvență - a arătat implicit expertul.
Referitor la celelalte 2 terenuri - T S - G și O, expertiza contabilă a precizat că A le-a vândut lui AUTO încă din mai 1997, contravaloarea lor însă nefiind achitată de debitoare. De abia în 1999, cu nr. 65/09.03.1999 debitoarea AUTO, a virat UI Pitești suma de 300.000.000 lei, care reprezenta o parte din preț. Până la acel moment a primit și chirie pentru terenurile neachitate. În 15.05.1998 - a hotărât majorarea capitalului social cu suma de 344.476.027 lei ce reprezintă c/val. acestor terenuri, dar hotărârea nu a fost înscrisă la ORC
Expertul a apreciat că toate aceste situații nu demonstrează intenția pârâtei de a aduce în stare de insolvență debitoarea, nefiind fapte sau acte juridice nelegale, pentru că nu e vorba de a se retrage aportul de către asociat, ci de vânzarea terenurilor de la asociat la societatea în care este asociat majoritar.
Față de politica de aprovizionare stabilită în cadrul UI, ce prevedea aprovizionarea cu piese de schimb cu predilecție de la firmele din cadrul ui, în condiții dezavantajoase din punct de vedere economic, expertul a arătat că acest mod de aprovizionare, nu a condus la întrajutorarea firmelor din, și nu a cunoscut pe ansamblu profitul, întrucât plata pieselor achiziționate nu s-a făcut la data achiziționării ci mult mai târziu, fiind saturată cu piese de schimb chiar și pentru gama DAEWOO, subunitatea era situată la G - la cca. 6 km. de oraș, și existau un număr exagerat de unități service, profitul fiind doar scriptic nu faptic - prețul intrând în cont mult mai târziu.
Expertul a concluzionat de asemenea, că în urma verificării documentelor puse la dispoziție, că nu au existat înregistrări contabile care să nu fi avut la bază documente justificative și care să fi determinat majorarea sau micșorarea fictivă a valorii elementelor de activ și pasiv ale - SA. S-a precizat că înregistrarea în contabilitate a operațiunilor economice privind imobilizări în curs de execuție, achiziții de piese de schimb, mijloace fixe, s-a făcut în baza documentului justificativ numit factură, potrivit prevederilor legale ( art. 6 alin 2 din Legea nr.81/1991).
Expertul a menționat că în urma verificării actelor contabile nu s-au depistat ca să fi fost făcute acte de comerț în interes personal sub acoperirea persoanei juridice, nu s-au dispus în interes personal continuarea unei activități care conducea în mod vădit persona juridică în încetare de plăți, nu s-a ținut o contabilitate fictivă, nu s-a deturnat sau ascuns o parte din activul persoanei juridice, ori s-a mărit fictiv pasivul acesteia, nu s-au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri în scopul întârzierii încetării de plăți, și nici în luna precedentă încetării plăților nu s-au plătit sau dispus să se plătească cu preferințe unui creditor în dauna celorlalți.
De asemenea, expertul a arătat că în afară de faptele penale, pentru care e cercetată inculpata, nu a mai depistat și alte fapte, altele decât cele la care se referă expertul care le-a preluat din rechizitoriu.
S-au făcut 3 expertize, iar rezultatul final este nul; nici unul dintre experți nu a reușit să depisteze fapte care în conformitate cu art. 138 alin 1 din legea nr.85/2006 să fie de natură a le atrage răspunderea pârâtelor.
Cu toate acestea,chiar dacă demersul contabil realizat de expertul s-a bazat pe prezumții mai mult decât pe fapte, căci în ceea ce privește pe ceilalți 2 experți aceștia nici nu au căutat să se complice cu căutarea vinovăției pârâților, totuși nu este de trecut cu vederea, că în acest dosar sunt în curs de cercetare fapte penale și că au fost cetățeni care plătind contravaloarea autoturismelor ce trebuiau să le primească, au rămas și cu bani dați și fără autoturisme. Este cert, că cel puțin în aceste cazuri, nu s-a ținut corespunzător contabilitatea, nu este admisibil ca să se plătească cu banii unui client ce au destinație achiziționarea unui autoturism, alte datorii ale debitoarei, sau poate chiar aprovizionarea bunurilor de către administrator, de vreme ce s-a făcut dovada că banii s-au plătit de client, iar autoturismul nu a fost livrat. Administratorii nici cel puțin nu au motivat în vreun fel unde s-au dus acei bani.
Potrivit reglementărilor contabile prevăzute de Directivele Europene a IV-a și a VII aprobate prin nr.1752/2005, la pct.149,150, 152 și 153 s-au arătat următoarele:
149) acordate furnizorilor precum și cele primite de la clienți se înregistrează în contabilitate în conturi distincte;
150)Operațiunile privind vânzările/cumpărările de bunuri, executările de lucrări și prestările de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de primit sau de plătit după caz;
152) Creanțele și datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. cât și în valută.
153)Contabilitatea furnizorilor și clienților, a celorlalte datorii și creanțe se ține pe categorii precum și pe fiecare persoană fizică sau juridică.
La fel potrivit Ordinului 306/2002 pentru aprobarea contabile simplificate, armonizate cu directivele europene în vigoare la momentul când a achitat suma de 10.000 dolari în contul debitoarei ordinul de plată nr.1 din 05.11.2003 ( filele 466(95) dosar răspundere vol.1, se arată:
La pct. 4.68 și următoarele: Contabilitatea terților asigură evidența datoriilor și creanțelor unității în relațiile acesteia cu furnizorii, clienții etc.
La pct.4.74. Potrivit art.15 din legea contabilității nr.82/1991, republicată, modificată și completată prin Ordonanța nr. 61/2001, contabilitatea furnizorilor și clienților, a celorlalte datorii și creanțe se ține pe categorii precum și pe fiecare persoană fizică sau juridică.
La pct.4.96 alin. Ultim. deoarece rezultatul se stabilește lunar, delimitarea acestor venituri și cheltuieli se efectuează lunar etc.
Judecătorul sindic a mai reținut că în această situație, debitoarea - SA, trebuia să achite suma respectivă furnizorului pentru a se putea livra autoturismul clientului, iar suma trebuia înregistrată în contabilitate pe numele creditoarei. Cum nu s- livrat autoturismul, suma trebuie restituită, fiind cert că nu s-a ținut contabilitatea în conformitate cu legea, iar reprezentantul administratorului nu a urmărit ca această sumă să ajungă la destinator, creând un prejudiciu creditoarei reclamante.
Cum însă, deși vinovată se face pentru această deturnare de fonduri, potrivit art. 138 alin.4 din Legea nr.85/2006 urmează răspunde pentru culpa in eligendo în solidar cu și - SA Pitești. Deși la data faptei era în vigoare Legea nr.64/1995, s- făcut aplicarea Legii nr.85/2006 art.138 alin 1 lit. d și alin 4, deoarece aceste texte sunt norme de procedură și sunt de imediată aplicare. Cum însă la momentul săvârșirii faptei era în vigoare legea nr.64/1995 creditoarea are calitate procesuală activă conform art.137 din Legea nr.64/1995, pe baza principiului " tempus regit actum".
Judecătorul sindic a respins acțiunea Pitești împotriva lui, reținând că nu se poate a se aproba anual raportul de gestiune - și apoi a se cere răspunderea, fără a dovedi - unde a greșit când s- aprobat raportul de gestiune. Simplele reclamanții bazate pe generalități și apostrofări nu țin loc de argumente.
A fost respinsă și cererea DGFP M împotriva Pitești și reținându-se din cele 3 expertize efectuate în cauză că aceasta nu este întemeiată.
De asemenea, a fost respinsă acțiunea în achiesare a lichidatorului judiciar la acțiunea DGFP M și - SA Pitești, deoarece acțiunile principale au fost respinse și a fost admisă doar acțiunea de achiesare în ceea ce privește acțiunea lui.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanta pârâtă - SA P și pârâta, criticând-o sub aspectul nelegalității și al netemeiniciei.
Susține recurenta - SA P că hotărârea pronunțată de judecătorul sindic este lipsită de temei legal întrucât simpla reproducere a textelor de lege și trimiterea la acestea nu poate conduce la antrenarea răspunderii patrimoniale în temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Mai mult, pentru a fi antrenată răspunderea administratorului, trebuie ca acesta să fi contribuit la starea de insolvență a debitorului, iar în raportul final de activitate, lichidatorul judiciar nu identifică vreo cauză sau culpă a administratorului care să conducă la antrenarea răspunderii sale.
De asemenea, din raportul de expertiză întocmit în cauză, nu rezultă proporția în care prin acțiunea sau inacțiunea lor, administratorii, directorii sau cenzorii au contribuit la ajungerea debitoarei în incapacitate de plată.
În recursul formulat de recurenta pârâtă, este criticată sentința judecătorului sindic în sensul că reclamanta creditoare nu are calitate să formuleze o astfel de cerere și în consecință, aceasta nu poate fi admisă chiar dacă lichidatorul judiciar a achiesat la aceasta.
Pe fond susține că nu a săvârșit niciuna dintre faptele prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006 întrucât anual a fost descărcată de gestiune de organele de supraveghere ale societății.
Curtea, analizând recursurile prin prisma motivelor invocate, în raport de dispozițiile art. 304 pr.civ. constată că acestea nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește calitatea procesuală activă a reclamantei în formularea cererii de antrenare, Curtea reține că în mod corect judecătorul sindic a apreciat că acesta are calitate procesuală activă.
Într-adevăr, verificând dosarul instanței de fond, Curtea constată că cererea introductivă a fost formulată sub imperiul Legii 64/1995 care dădea posibilitatea și creditorilor să formuleze astfel de cereri.
Legea nr. 85/2006 a intrat în vigoare la data de 20 iulie 2006 și a restrâns într-adevăr posibilitatea creditorilor de a formula individual cereri formulate în temeiul art. 138 din legea 85/2006.
În consecință, faptul că lichidatorul judiciar a achiesat ulterior la cererea formulată de reclamanta creditoare nu mai prezintă relevanță atâta timp cât aceasta poate sta singură în instanță în calitate de creditoare.
În ceea ce privesc criticile de fond, Curtea reține că acestea nu sunt fondate atâta timp cât în cauză s-a administrat proba cu expertiză contabilă care dovedește că prin activitatea sa recurenta pârâtă a acționat în numele recurentei - SA P săvârșind fapta prevăzută de art. 138 lit.d din Legea 85/2006.
Față de proba administrată nemijlocit cu ocazia judecății în fond a prezentei cauze, susținerea lichidatorului judiciar în raportul final că nu există vreo cauză sau vreo culpă a administratorului care să conducă la antrenarea răspunderii, nu mai prezintă relevanță, cu atât mai mult cu cât ulterior prin cererea de achiesare la acțiunea de antrenare a răspunderii formulate de creditoarea, revine la susținerea inițială.
În ceea ce privește critica ce vizează gradul de vinovăție al părților formulată de - SA P, Curtea apreciază aceasta nu este întemeiată atâta timp cât răspunderea este solidară și cei răspunzători se pot desocoti ulterior.
Recurenta mai susține că nu poate fi antrenată răspunderea sa atâta timp cât la sfârșitul fiecărui an a fost descărcată de gestiune iar organele de supraveghere ale - SA P au dat aviz favorabil în acest sens.
Nici această critică nu poate fi primită deoarece prin probele administrate în prezenta cauză s-a stabilit că aceasta se face vinovată de fapta prevăzută la art. 138 lit. d iar fapta sa chiar dacă nu a determinat în totalitate starea de insolvență, a contribuit la apariția acesteia.
Faptul că a fost descărcată de gestiune nu înlătură răspunderea acesteia, eventual în solidar și cu organele de supraveghere care au dat aviz favorabil în acest sens.
Cum prezenta cauză nu are ca obiect analiza activității organelor de supraveghere, Curtea nu se poate pronunța asupra unei astfel de solidarități.
Față de acestea, Curtea urmează ca în baza art. 312 pr.civ. să respingă recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de reclamanta - SA P, cu sediul în, ȘOS.B - P KM.2. Județ A și sediul procesual ales în B,-,.D, parter,.19, sector 2, la Cabinet avocat și pârâta, cu domiciliul în O,-, județul M, împotriva sentinței nr.44 din data de 23 ianuarie 2009 pronunțată de judecătorul sindic de la Tribunalul Mehedinți - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-/F2, în contradictoriu cu intimata debitoare - SA DR.TR.S prin lichidator, cu sediul profesional în Dr.Tr.S,-, -.3,.5, județul M, intimata creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE DR.TR.S, cu sediul în Dr.Tr.S, nr.1, județul M și intimații reclamanți, cu domiciliul în B,-,.2,.1,.14 și DGFP M, cu sediul în Dr.Tr.S, nr.1, județul M, ca nefondate.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Octombrie 2009.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
red. Jud.
jud.
tehnoredactat /3ex./30 octombrie 2009
06 Octombrie 2009
Președinte:Mariana MoțJudecători:Mariana Moț, Tudora Drăcea, Carmen Popescu
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 1092/2009. Curtea de... | Practica judiciara insolventa. Decizia 1221/2009. Curtea de... → |
|---|
