Practica judiciara insolventa. Decizia 1221/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 1221
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Carmen Mladen
JUDECĂTOR 2: Lotus Gherghină
JUDECĂTOR 3: Doina Lupea
GREFIER: - - -
Pe rol judecarea recursului formulat de creditoarea AVAS
împotriva sentinței nr.885 din 23.06.2009 pronunțată de judecătorul sindic de la Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul lichidator TG.J pentru debitoarea SC SRL, având ca obiect procedura insolvenței - închidere procedura.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul a fost declarat și motivat în termenul prevăzut de dispozițiile art.8 alin.2 din Legea 85/2005, iar lichidatorul a depus la dosarul cauzei prin serviciul arhivă concluzii scrise, după care Curtea, constatând cauza în stare de judecată a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința nr. 885 din 23.06.2009, Tribunalul Gorj - Secția Comercială a respins cererea AVAS B de convocare a comitetului creditorilor în vederea analizării oportunității introducerii cererii de antrenare a răspunderii materiale a fostului administrator al debitorului și a admis cererea lichidatorului judiciar TG-J desemnat să administreze procedura insolvenței debitorul SC SRL de închidere a procedurii.
În baza art.131 din Legea nr.85/2006 a închis procedura falimentului debitorul SC SRL și a dispus radierea acesteia.
În baza art.135 din lege, a dispus notificarea sentinței DGFP G și ORC de pe lângă Tribunalul Gorj pentru efectuarea mențiunii.
În baza art.136 din lege, a descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui.
În baza art.4 din Legea 85/2006 a dispus plata din fondul special de lichidare a onorariului lichidatorului judiciar în sumă de 2000 lei.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut ca neîntemeiată cererea AVAS B de convocare a comitetului creditorilor în vederea analizării oportunității introducerii cererii de antrenare a răspunderii materiale a fostului administrator al debitorului atâta timp cât în conținutul raportului s-a arătat clar că nu există elemente de antrenare a răspunderii materiale a membrilor organelor de conducere a debitoarei, iar acest raport nu a fost contestat de unicul creditor.
Totodată a constatat că lichidatorul judiciar nu a omis să indice persoanele care se fac vinovate de ajungerea debitorului în stare de insolvență, întrucât și -a precizat clar punctul de vedere în urma analizei situațiilor simplificate anuale depuse și înregistrate la DGFP G și că au fost îndeplinite dispozițiile art. 131 din Legea nr. 85/2006.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea AVAS B, criticând-o ca netemeinică și nelegală, invocând în drept dispozițiile art. 299 - 316 Cod procedură civilă, Legea nr. 85/2006 și nr.OUG 95/2003, aprobată prin Legea nr. 557/2003.
Criticile recurentei au vizat, în esență, următoarele aspecte: aplicarea greșită a dispozițiilor art. 131 din Legea nr. 85/2006, în condițiile în care lichidatorul judiciar nu a apelat la prerogativa conferită de art. 138 din Legea nr. 85/2006; procedura a fost închisă prematur, fără a se da posibilitatea creditorilor să-și îndestuleze creanțele rămase neacoperite și fără a fi întreprinse demersuri în sensul convocării creditorilor în vederea formulării cererii de autorizare și a cererii de atragere a răspunderii prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006.
În recurs nu au fost formulate întâmpinări.
Examinând sentința recurată, în raport de motivele de recurs formulate și dispozițiile legale invocate, conform art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 131 din Legea nr. 85/2006, n orice stadiu al procedurii, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.
Deci, singurele condiții a căror îndeplinire trebuie avută în vedere de judecătorul sindic pentru a închide procedura în temeiul dispozițiilor legale menționate mai sus sunt lipsa sau insuficiența bunurilor din averea debitorului și refuzul creditorilor de a avansa sumele corespunzătoare acoperirii cheltuielilor administrative.
Cum din raportul depus la dosar de către lichidatorul judiciar Tg - J și din adresa nr. 2067/24.04.2009 eliberată de Primăria Orașului rezultă că debitorul nu deține bunuri mobile sau imobile, iar creditorii nu au avansat sumele corespunzătoare acoperirii cheltuielilor de procedură, se reține că sunt îndeplinite condițiile legale pentru luarea măsurii de închidere a procedurii.
Prin urmare, Curtea constată că sunt neîntemeiate criticile formulate de recurenta creditoare AVAS B referitoare la închiderea prematură a procedurii.
Dat fiind faptul că nu există bunuri urmăribile, nu se întrevede utilitatea continuării procedurii, având în vedere și scopul legii, definit în art.2 din Legea nr.85/2006, respectiv acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență. Apare evident că un asemenea scop nu poate fi atins atunci când se constată inexistența vreunui bun în averea debitorului.
AVAS B, în calitate de unic reditor nu a înțeles să avanseze sumele necesare continuării procedurii, deși a fost notificat cu propunerea de închidere a procedurii prin adresa nr. 2813/10.06.2009 (raportul lichidatorului de la fila 55 dosar fond).
Ca urmare, în mod corect, judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii insolvenței în privința debitoarei.
În ceea ce privește critica privind lipsa diligențelor pentru promovarea cererii de antrenare, Curtea constată că aceasta este nefondată întrucât în materia insolvenței care este o procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, judecătorul sindic are în principal atribuții jurisdicționale, limitate la controlul judecătoresc, astfel cum sunt precizate în mod expres, în teza finală a alin.2, art.11 din Legea nr.85/2006.
deciziilor manageriale și de gestionare a averii debitoarei este atributul creditorilor și al administratorului judiciar sau al lichidatorului.
În acest sens scopul Legii nr.85/2006 este acela de a spori rolul adunării creditorilor în procedura insolvenței și de a degreva judecătorul sindic de atribuții străine activității jurisdicționale.
Atribuțiile comitetului creditorilor sunt mult mai numeroase decât în reglementările anterioare, creditorii trebuind să manifeste interes sporit cu privire la soarta debitorului ajuns în dificultate, sesizând cu cereri pe administrator sau lichidator ori judecătorul sindic, acesta din urmă neputându-se substitui lor.
Lichidatorul, în calitate de persoană căreia legiuitorul i-a conferit calitate procesuală activă pentru introducerea cererii de antrenare a răspunderii persoanelor care au cauzat starea de insolvență a debitoarei conform art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, și-a exprimat în raportul depus( fila 52 din dosarul de fond), punctul de vedere cu privire la acțiunea prevăzută de art. 138 în sensul că nu sunt elemente care să conducă la concluzia că organele de conducere sau supraveghere ale debitoarei au săvârșit vreuna din faptele expres prevăzute în art. 138 alin. 1 lit. a-g din Legea insolvenței.
În condițiile menționate, nu se poate reține lipsa rolului activ în determinarea persoanelor care au cauzat starea de insolvență, creditorii prin comitetul creditorilor având posibilitatea formulării cererii de autorizare în vederea introducerii cererii de antrenare a răspunderii persoanelor vinovate de ajungerea debitoarei în starea de insolvență, cu respectarea dispozițiilor art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006.
Or, AVAS B nu a depus diligențe în vederea formulării cererii de autorizare a comitetului creditorilor să introducă cererea de antrenare a răspunderii în temeiul art. 138 alin.1 din Legea nr.85/2006.
În speță, este înscris la masa credală doar creditorul AVAS.
Acest aspect nu este de natură să împiedice formularea unei cereri de autorizare a promovării acțiunii de antrenare a răspunderii patrimoniale, acesta putând fi realizată chiar de unicul creditor.
Astfel, chiar dacă datorită numărului de creditori, judecătorul-sindic nu a constituit comitetul creditorilor, atribuțiile acestora se exercită de adunarea creditorilor, conform art. 16 alin.1 din Legea nr. 85/2006, deci de unicul creditor AVAS
În acest sens este și decizia nr. 549 din 7 iunie 2007 Curții Constituționale care precizează că o interpretare contrară ar nesocoti accesul liber la justiție.
În ceea ce privește atingerea scopului procedurii, într-adevăr acesta este acoperirea pasivului social al debitoarei, însă în condițiile în care nu există bunuri în patrimoniu, creanțele rămase neacoperite vor fi suportate de creditori.
Pentru considerentele de mai sus, Curtea va respinge recursul declarat de creditoarea AVAS B ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de creditoarea AVAS B cu sediul în B, sector 1,--11, împotriva sentinței nr.885 din 23.06.2009 pronunțată de judecătorul sindic de la Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul lichidator TG.J pentru debitoarea SC SRL cu sediul îm Tg J,-,.1, Județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Octombrie 2009.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
Red.-DL/3 ex.
Jud.fond
Tehnored.DM
20 2009
Președinte:Carmen MladenJudecători:Carmen Mladen, Lotus Gherghină, Doina Lupea
← Practica judiciara insolventa. Decizia 1087/2009. Curtea de... | Practica judiciara insolventa. Decizia 1245/2009. Curtea de... → |
---|