Practica judiciara insolventa. Decizia 128/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA nr. 128/
Ședința publică din 03 Februarie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului formulat de creditoarea - - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Târgu - M,--3, prin reprezentanți legali, împotriva Sentinței nr. 1798 din 12 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș - Falimente - în dosarul nr-.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei constatându-se că recursul este declarat și motivat în termenul procedural, fiind scutit de la plata taxei judiciare de timbru în temeiul disp.art.17 din Legea nr.146/1997 modific.
Cauza fiind în stare de judecată, instanța, față de actele și lucrările dosarului, o reține în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința nr.1798/12.11.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Mureș judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii falimentului, împreună cu celelalte măsuri prevăzute de lege în aceste situații.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut că, prin raportul final înregistrat la 20.02.2008, lichidatorul judiciar desemnat în cauză a solicitat închiderea procedurii.
S-a menționat că raportul final a fost aprobat, iar obiecțiunile formulate de DGFP M împotriva acestuia au fost respinse prin sentința nr.520 din 21.05.2008 a Tribunalului Comercial Mureș, irevocabilă prin decizia nr.769 din 7 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Târgu -
În aceste condiții lichidatorul judiciar a solicitat judecătorului sindic să dispună închiderea procedurii falimentului.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs DGFP M și a solicitat admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul dispunerii continuării procedurii falimentului.
În motivarea recursului s-a menționat că procedura instituită de Legea nr.64/1995 rep. are drept scop recuperarea creanțelor de la debitorii rău-platnici, scop neîndeplinit în cauză.
Analizând recursul formulat de DGFP M, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, instanța reține următoarele:
În cadrul dosarului nr- al Tribunalului Comercial Mureș, judecătorul sindic a instrumentat procedura falimentului debitoarei SC SRL. În cadrul acestei proceduri s-a dispus și angajarea răspunderii administratorilor și.
Lichidatorul judiciar desemnat în cauză a încercat să identifice bunurile existente atât în patrimoniul debitoarei, cât și în patrimoniul administratorilor societății debitoare.
În acest sens s-a solicitat și partajarea bunurilor comune, dosarul fiind pe rolul Judecătoriei Târgu -M, în rejudecare.
Din actele aflate la dosarul de fond și din rapoartele lichidatorului, rezultă că nu există alte bunuri mobile sau imobile în patrimoniul debitoarei.
În această situație apreciem că lichidatorul judiciar a efectuat toate demersurile posibile în acest sens.
În ce privește debitul SC Textil SRL, prin sentința nr.518/2006 a Tribunalului Comercial Mureș, s-a reținut că debitoarea și-a îndeplinit obligația de plată față de SC SRL, aspect care reiese din sentința nr.520/2008 a Tribunalului Comercial Mureș.
În recurs se menționează că lichidatorul judiciar nu a prezentat suficiente date cu privire la "transferurile" care au fost efectuate.
Deși nu precizează expres care ar fi aceste "transferuri" la care se referă, probabil că este vorba despre contractul de vânzare-cumpărare a autoturismului Mercedes încheiat cu SC Textil SRL, cu privire la care există însă sentința nr.518/2006 prin care s-a constatat că nu mai există nici o obligației de plată față de SC SRL.
Nu s-a constatat existența altor debite de recuperat.
De altfel, închiderea procedurii nu cauzează teoretic nici un prejudiciu creditorilor, având în vedere dispozițiile art. 142 al. 2 din Legea nr. 85/2006.
Potrivit acestor dispoziții "după închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de către executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în temeiul tabelului definitiv consolidat pus la dispoziția sa de către lichidator".
Apreciem că față de aceste dispoziții, închiderea procedurii falimentului nu creează nici un prejudiciu creditorilor, aceștia putând să treacă la executarea silită a sentinței prin care s-a dispus angajarea răspunderii administratorilor și după închiderea procedurii.
Astfel, art.142 alin.1 din Legea nr. 85/2006 prevede că executarea silită împotriva persoanelor prevăzute la art.138 al.1 se efectuează de către executorul judecătoresc conform Codului d e procedură civilă.
Executarea silită începe la solicitarea creditorului, iar cheltuielile se avansează de către acesta potrivit art. 3717al.1 Cod procedură civilă.
Noile modificări aduse Codului d e procedură fiscală oferă chiar recurentei posibilitatea de a efectua executarea silită. Astfel, potrivit art. 136 alin.6 Cod procedură fiscală "n cazul în care, potrivit legii, s-a dispus atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere, în conformitate cu dispozițiile cap. IV din Legea nr. 85/2006 <LLNK 12006 85 10 203 0 29>privind procedura insolvenței, și pentru creanțe fiscale, prin derogare de la prevederile art. 142 din Legea nr. 85/2006 <LLNK 12006 85 10 202 142 30>, executarea silită se efectuează de organul de executare în condițiile prezentului cod".
Susținerea recurentei că fără stingerea, într-un mod sau altul, a creanței sale, procedura nu va putea fi închisă, este lipsită de temei legal.
Legea nr. 85/2006 prevede mai multe situații în care se poate închide procedura, necondiționând nici una dintre aceste situații de acoperirea integrală a debitului.
Astfel, potrivit art.131, în orice stadiu al procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului, ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare.
Art.132 al.2 din lege prevede că procedura de faliment va fi închisă atunci când judecătorul sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite și când fondurile nereclamate au fost depuse la bancă.
În cauza de față neexistând bunuri în patrimoniul debitorului apreciem că sunt aplicabile dispozițiile art.131 din lege.
Reținem și faptul că raportul final a fost atacat, însă obiecțiunile au fost respinse printr-o hotărâre irevocabilă.
În concluzie, față de cele mai sus menționate apreciem că în mod corect judecătorul sindic a procedat la închiderea procedurii falimentului debitoarei și în baza art. 312 al.1 Cod procedură civilă, vom respinge ca nefondat recursul formulat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de, cu sediul în Târgu - M,--3, împotriva sentinței nr.1798/12 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 03 Februarie 2009
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.ML
Dact.
Jud.
2009-02-05
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 180/2010. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 910/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
