Practica judiciara insolventa. Decizia 128/2010. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MURE
SECȚIA COMERCIAL, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 128/
Ședința public din 02 februarie 2010
Completul compus din:
- Președinte
- Judector
- Judector
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de, cu domiciliul în M, nr. 45, jud. M, împotriva sentinței nr. 2039/28 octombrie 2009, pronunțat de Tribunalul Comercial Mure
La apelul nominal se prezint recurentul prin av., lips fiind restul prților.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei, dup care:
În baza disp. art. 98 ind. 2 alin. 8 din, pentru lipsa justificat din instanț a domnului judector, s-a încheiat procesul verbal nr.1/01.02.2010, procedându-se la înlocuirea acestuia cu doamna judector.
Recursul este declarat și motivat în termenele legale, și este legal timbrat fiind achitat taxa de timbru de 39.00 lei prin chitanța CEC depus la fila 4 dosar și s-au anulat timbre judiciare de 3,00 lei.
Se constat c a sosit dosarul nr- al Tribunalului Comercial Mure ș, vol. I-IV, în care s-a pronunțat hotrârea atacat; și s-au depus la dosar, la data de 1 februarie 2010 note de ședinț din partea lichidatorului judiciar M pentru debitoarea SC SRL.
Reprezentantul recurentului struie pentru audierea unui martor, astfel cum a solicitat si in cererea de recurs, considerând c în cauz se pot aplica disp.art. 297 Cod procedur civil.
Instanța respinge cererea de probațiune privind audierea unu martor, ca neconcludent și având în vedere actele din dosarul instanței de fond și actele prezentului dosar, nemaifiind ale cereri, acord cuvântul asupra recursului declarat.
Reprezentantul recurentei pune concluzii de admitere a recursului astfel cum a fost declarat și motivat în scris, casarea hotrârii atacate cu retrimiterea cauzei spre rejudecare, fr cheltuieli de judecat.
CURTEA,
Prin sentința nr.2039 din 28 octombrie 2009 pronunțat în dosarul nr- Tribunalul Comercial Mure șaa dmis în parte cererea formulat de lichidatorul judiciar M Insolvency Specialists în contradictoriu cu pârâții și () cu privire la angajarea rspunderii personale doar faț de pârâtul.
Pentru a pronunța aceast sentinț prima instanț a reținut c temeiul legal invocat în cererea lichidatorului este art.138 alin.1 lit.d și e din Legea nr.85/2006. În ce privește fapta de la lit.d judectorul sindic a reținut c au existat nereguli în conducerea contabilitții societții și c este îndeplinit condiția vinovției, deoarece din actele dosarului rezult c neregulile constatate în contabilitatea societții au contribuit la ajungerea acesteia în stare de insolvenț.
Judectorul sindic a reținut c administratorul se face vinovat și de svârșirea faptelor prevzute la lit.e din art.138 din Legea nr.85/2006, reținând c pârâtul a acționat "concertat și dolosiv" în dauna falitei.
Cu privire la pârâtul nu s-a reținut svârșirea vreunei fapte de aceeași natur.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs și a solicitat admiterea recursului, casarea hotrârii, cu trimitere pentru rejudecarea pricinii în sensul respingerii cererii de angajare a rspunderii personale.
În motivele de recurs s-a artat c recurentul nu a efectuat nici un act comercial în numele societții, iar actele și ștampila societții au fost în posesia administratorului.
S-a artat c recurentul nu a primit actele societții de la fostul administrator a.
De asemenea, s-au menționat c simplele prezumții ale primei instanțe nu puteau fi reținute împotriva unor stri juridice de drept.
Analizând cererea de recurs prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.3041pr.civ. instanța reține urmtoarele:
În cadrul dosarului nr- judectorul sindic instrumenteaz procedura falimentului debitoarei SC""SRL
În cadrul acestei proceduri lichidatorul judiciar M Insolvency Specialists a formulat cerere de angajare a rspunderii administratorilor statutari și în baza art.138 lit.d și e din Legea nr.85/2006.
Astfel, art.138 lit.d din Legea nr.85/2006 prevede c se angajeaz rspunderea personal dac administratorii au ținut o contabilitate fictiv, au fcut s dispar unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
Legea la care se face referire în textul de lege este evident legea contabilitții.
Legea nr.82/1991 rep. prevede obligativitatea ținerii unor registre și a întocmirii unor acte pentru fiecare operațiune efectuat de societate.
Neconducerea contabilitții în conformitate cu legea nu presupune doar neîntocmirea bilanțului ci a oricrui act contabil pentru care legea contabilitții prevede obligativitatea existenței acestuia.
În speț, administratorul societții nu a întocmit nici bilanțul, nici alte acte contabile care s permit obținerea unor date reale cu privire la patrimoniul debitoarei.
Prin neîntocmirea actelor contabile mai sus menționate administratorul putea s ascund situația real a operațiunilor efectuate prin societate.
Lipsa unor evidențe în condițiile legii a dus la scparea de sub control a societții, la neplata datoriilor și implicit la starea de insolvenț.
Este evident astfel legtura de cauzalitate între neținerea contabilitții și starea de insolvenț.
În consecinț, considerm c neținerea contabilitții în conformitate cu legea este dovedit prin probele aflate la dosar și c a determinat ajungerea societții în stare de insolvenț, situație în care sunt îndeplinite condițiile prevzute de art.138 lit.d din lege.
Potrivit art.138 alin.1 din lege svârșirea uneia dintre faptele menționate în acest articol este suficient pentru a atrage rspunderea administratorilor.
Potrivit art.138 lit.e din lege atrag rspunderea personal și faptele de deturnare sau ascundere a unei prți din pasivul persoanei juridice.
Cu privire la acest aspect, s-a artat c suma de - lei reprezentând avansuri de trezorerie nejustificate, precum și stocurile de marf disprute nejustificat pot fi considerate ca prți din pasiv ascunse.
Atât din depozițiile martorului a, din documentele procesate de falit în domeniul bancar și din celelalte probe reiese c pârâtul a avut calitatea de administrator de fapt în cadrul societții.
Trebuie avut în vedere faptul c hotrârea atacat a prevzut admiterea doar în parte a cererii de angajare a rspunderii personale, iar recurs a formulat numai pârâtul, astfel c instanța de recurs trebuie s pronunțe hotrârea în limitele sesizrii.
Astfel, chiar dac din actele dosarului exist indicii cu privire la svârșirea acelorași fapte și de ctre, precum și de ctre fostul administrator a, instanța nu poate analiza aceste aspecte deoarece lichidatorul judiciar nu a formulat acțiune împotriva fostului administrator a și nici recurs împotriva hotrârii prin care s-a respins cererea faț de pârâtul.
În consecinț analiza în recurs este limitat la verificarea svârșirii faptelor reținute de judectorul sindic de ctre recurent, iar din actele dosarului, dup cum am menționat mai sus, reiese culpa recurentului în apariția cauzelor insolvenței debitoarei.
În consecinț, în baza art.312 alin.1 pr.civ. instanța va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de, domiciliat în localitatea M nr.245, județul, împotriva sentinței nr.2039 din 28 octombrie 2009 pronunțat de Tribunalul Comercial Mure ș, în dosarul nr-.
IREVOCABIL.
Pronunțat în ședința public din 2 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECTORI
GREFIER
Red.
Tehnored.
11.02.2010
5 exp.
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 994/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 352/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
