Practica judiciara insolventa. Decizia 130/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ

DECIZIE Nr. 130/

Ședința publică de la 02 Martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: dr. - -

JUDECĂTOR 1: Sarmisegetuza Tulbure

JUDECĂTOR 2: Rodica Dorin

Grefier: - -

.-.-.-.-.-.-.-.-.

La ordine fiind soluționarea recursului declarat de creditoarea B, cu sediul în,--11, împotriva sentinței comerciale nr.1325/02.12.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea SC DUNĂREA SRL G cu sediul în G,-,.7 și prin lichidator judiciar cu sediul în G,-, -.6.89, creditoarea Administrația Finanțelor Publice G, cu sediul în G,- și intimatul Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Galați, cu sediul în-.

La apelul nominal au lipsit părțile.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei în sensul că prezentul recurs se află la primul termen de judecată, este motivat, scutit de plata taxelor judiciare și că recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Curtea, nemaifiind cereri de formulat, reține cauza spre soluționare și rămâne în pronunțare asupra motivelor de recurs invocate.

CURTEA:

Asupra recursului civil de față:

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin sentința comercială nr.1325/02.12.2008 pronunțată de JUDECĂTOR 3: Valentina Vrabie l-sindic în dosarul nr- al Tribunalului Galațis - aprobat raportul final nr.926/14.10.2008 întocmit de lichidatorul judiciar desemnat în procedura insolvenței privind pe debitoarea SC Dunărea Mijlocie SRL

S-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei SC Dunărea Mijlocie SRL și radierea debitoarei din Registrul Comerțului.

S-a făcut aplicarea disp.art.135 și 136 din Legea nr.85/2006.

S-a admis cererea lichidatorului judiciar și s-a dispus plata către acesta din fondul de lichidare a sumei de 4.300 lei reprezentând cheltuieli de procedură.

S-au respins, ca nefondate obiecțiunile nr.30343 din 04.11.2008 formulate de creditoarea

Pentru a hotărî astfel judecătorul-sindic a motivat referitor la obiecțiunile că, în cauză, nu sunt întrunite condițiile prev. de art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006 precizând că lichidatorul a indicat la termenul din 18.11.2008, că nu sunt întrunite condițiile pentru formularea acțiunii împotriva administratorilor societății debitoare iar, în cauză, nu a fost constituit comitetul creditorilor.

În ceea ce privește cererea pentru închiderea procedurii, judecătorul-sindic a motivat că lichidatorul judiciar nu identificat în averea acesteia bunuri sau valori care să poată fi valorificate pentru acoperirea pasivului de 378,22 lei, reținând că, în cauză, sunt îndeplinite cerințele disp.art.132 alin.2 din Lege referitoare la închiderea procedurii.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a formulat recurs creditoarea, înregistrat sub nr. unic - pe rolul Curții de APEL GALAȚI.

A criticat hotărârea recurată pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând motivele prev. de art.304 pct.5,7 și 9.pr.civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs a arătat următoarele:

Judecătorul sindic a analizat eronat cererea formulată de creditoarea prin care aceasta a solicitat ca, în cazul în care lichidatorul judiciar nu formulează cererea prevăzută de art.138 din Legea nr.85/2006, să autorizeze creditorii să formuleze o asemenea cerere (având în vedere că în speța de față nu s-a putut constitui comitetul creditorilor din cauza faptului că sunt numai doi creditori).

Se arată că cererea formulată de este perfect legală și în conformitate cu dispozițiile Legii nr.85/2006.

Această cerere nu are legătură cu fondul cererii prev. de art.138 alin.1 din Lege, ci este o etapă procesuală căreia judecătorul-sindic și lichidatorul judiciar erau obligați să îi dea curs, în cauză fiind incidente disp.art.138 alin.3 din lege.

Al doilea motiv de recurs este circumscris argumentelor referitoare la faptul că în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru antrenarea răspunderii patrimoniale fostului administrator al debitoarei pentru fapta prev. de art.138 lit.d din Legea nr.85/2006.

S-a arătat, în esență, că indiferent de faptul că administratorul falitei a încălcat din culpă sau cu intenție normele de drept care îi impuneau ținerea corectă a contabilității și gestionarea cu atenție a patrimoniului și a activității acesta se face vinovat de încălcarea legii contabilității, situație care a determinat prejudicierea creditorilor.

Obligația administratorilor de a ține evidența contabilă conform legii și de aop rezenta lichidatorilor și experților contabili desemnați de instanță reiese cu claritate din disp.art.73 alin.1 lit.c și ale art.134 și art. 181 din Legea nr.31/1990 republicată și art. 11 alin.4 din Legea nr.82/1991, republicată.

a suferit un prejudiciu a cărui existență este certă și se stabilește prin constatarea de către judecătorul-sindic nu numai a faptului că societatea a ajuns în încetare de plăți ci și a împrejurării că obligațiile față de creditori nu pot fi plătite integral din averea debitorului.

Susține că, în cauză, răspunderea trebuie apreciată "in abstracto", cu mai multă rigurozitate, având în vedere că administratorul a acționat în temeiul unui mandat comercial.

Art.138 din Legea nr. 85/2006 stabilește că, prin săvârșirea de către administrator a uneia din faptele prevăzute la acest articol, se va angaja răspunderea civilă a acestuia, raportul de cauzalitate dintre fapte și prejudiciul creat creditorilor fiind prezumat.

Față de motivele expuse a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

În drept a invocat art.299-316.pr.civ. și Legea nr.85/2006.

S-au citat legal părțile implicate în procedură.

Intimații nu au formulat întâmpinare.

Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:

Conform disp.art.138 alin.1 și 3 din Legea nr.85/2006, pe baza raportului asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la încetarea de plăți, raport care conține și informații privind eventuala răspundere a oricărei persoane menționate în lege, judecătorul-sindic poate fi sesizat de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar și, în subsidiar, de comitetul creditorilor.

Din reglementarea prev. de art.138 din Lege rezultă că sfera persoanelor abilitate să investească judecătorul-sindic cu o cerere în antrenare răspundere patrimonială este limitată la administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar și la comitetul creditorilor, în cazul în care sunt îndeplinite și condițiile prevăzute la alin.3 al art.138 din Lege. Astfel, nu orice creditor poate formula o atare cerere față de limitarea impusă de textul art. 138 din Lege.

Dacă cererea în antrenare răspundere patrimonială poate fi formulată în subsidiar de comitetul creditorilor, în situația în care numărul creditorilor înscriși la masa credală este mai mic de 3, respectiv 2 creditori cum este cazul în speță și nu s-a constituit acest comitet este necesar a stabili cine poate promova cererea de autorizare pentru formularea acțiunii în atragere răspundere patrimonială.

Considerăm că o atare cerere, pentru a cărei promovare s- recunoscut legitimare procesuală activă doar comitetului creditorilor, poate fi promovată de către toți creditorii debitoarei asimilați comitetului creditorilor.

Aceasta, deoarece principalul rol al comitetului creditorilor este acela de a reprezenta interesul concursual adunării creditorilor astfel cum rezultă din textul art.17 lit.a-f din Lege.

În cauză însă, cererea a fost formulată doar de creditoarea iar cealaltă creditoare respectiv G nu a înțeles să promoveze o astfel de cerere alături de creditoarea

Dimpotrivă, creditoarea Gaf ost de acord cu aprobarea raportului final și cu cererea lichidatorului pentru închiderea procedurii.

Cum legiuitorul a stabilit expres că, în afara lichidatorului judiciar, acțiunea în angajarea răspunderii patrimoniale poate fi promovată doar de comitetul creditorilor iar în absența acestui participant la procedură se poate considera că adunarea creditorilor poate iniția acest demers.

În cauză, cererea unui singur creditor pentru autorizarea promovării cererii întemeiată pe disp.art.138 din Lege apare ca fiind făcută de o persoană căreia legea nu îi conferă legitimare procesuală activă deși justifică un interes procesual, decurgând din folosul practic urmărit, respectiv realizarea creanței sale.

Respingerea cererii, în aceste condiții, nu constituie o limitare a dreptului creditorilor de a promova acțiunea întemeiată pe disp. art. 138 din Lege, ci respectă textul legii, instituit cu scopul de a asigura atât celeritatea procedurii cât și creșterea transparenței acesteia, prin extinderea rolului și atribuțiilor ce revin adunării creditorilor cât și comitetului creditorilor.

Pentru aceste considerente hotărârea instanței de fond sub aspectul soluționării cererii de autorizare a creditoarei în vederea promovării cererii în antrenare răspundere patrimonială va fi menținută chiar dacă a fost necesară complinirea motivării. Instanța de recurs nu poate modifica soluția sub aspectul respingerii cererii pentru autorizare, ca fiind formulată de o persoană care nu are calitate procesuală activă, întrucât o atare soluție ar fi de natură să agraveze situația părții în propria cale de atac.

Sunt neîntemeiate și criticile referitoare la îndeplinirea condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a fostului administrator al debitoarei pentru fapta prev. de art.138 alin.1 lit.d din Lege.

Aplicarea disp.art.138 alin.1 din Lege de către judecătorul-sindic presupune investirea judecătorului-sindic cu o cerere în condițiile art.138 alin.1 și 3 din Lege.

În cauză, judecătorul-sindic nu a fost investit, în condițiile art.138 cu o cerere în antrenare răspundere patrimonială, situație în care criticile creditoarei referitoare la greșita aplicare a art.138 din Lege și la existența condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii fostului administrator al debitoarei nu au legătură cu hotărârea ce face obiectul cererii de recurs.

Față de cele ce preced, recursul urmează a fi respins ca nefondat, în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. coroborat cu art.304 ind.1 pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de creditoarea B, cu sediul în,--11, împotriva sentinței comerciale nr.1325/02.12.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, ca fiind nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 02 Martie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Fond:

Red.

Tehnored:

23 Martie 2009/2 ex.

Președinte:Sarmisegetuza Tulbure
Judecători:Sarmisegetuza Tulbure, Rodica Dorin, Valentina Vrabie

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Practica judiciara insolventa. Decizia 130/2009. Curtea de Apel Galati