Practica judiciara insolventa. Decizia 1408/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1408/COM
Ședința publică din 26 octombrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Revi Moga
JUDECĂTOR 2: Ecaterina Grigore
JUDECĂTOR 3: Nicolae Stanciu
Grefier ---
Pe rol, judecarea recursului comercial d eclarat de recurentul - domiciliat în C,-, jud.C și cu reședința în orașul,-, jud.B, în contradictoriu cu intimații-creditori SA PRIN LICHIDATOR B - cu sediul în B, sector 3,--19, - cu sediul în B, sector 5,--5, P - cu sediul în C, str.-, nr.18, jud.C, intimata-debitoare SC SRL PRIN LICHIDATOR JUDICIAR - cu sediul în C,-, jud.C și intimații - cu domiciliul ales în C,-, jud.C, - cu domiciliul în C, B-dul -.-, nr.195, -,.A,.2,.5, jud.C și - cu domiciliul în C,-, jud.C, împotriva sentinței civile nr.2737/13.04.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, având ca obiect revizuire - procedura insolvenței.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 19.10.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, în temeiul art.156 al.2 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la 26.10.2009, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra recursului comercial d e față, constată:
Prin cererea adresată inițial Curții de APEL CONSTANȚA și înregistrată la această instanță sub nr.1131/36/26.03.2007, revizuientul a solicitat revizuirea sentinței civile nr.2315/24.07.2006 a Tribunalului Constanța rămasă definitivă prin decizia din 04.12.2007 a Curții de APEL CONSTANȚA.
În motivarea cererii se arată că în ziua de 13.12.2006 a descoperit o serie de înscrisuri doveditoare noi care, dacă ar fi fost prezentate în instanța de fond, soluția ar fi fost de admitere a excepției lipsei calității sale procesuale și în consecință cererile formulate de Administrația Finanțelor Publice C și prin lichidator ar fi fost admise. Aceste documente i-au fost înmânate de doamna, contabilă la (acționară la ) care le-a găsit cu ocazia unei curățenii generale de sfârșit de an, făcută la fostul sediu al Din aceste acte rezultă că prin ședința a din 25.11.1994 s-a hotărât ca începând cu 01.01.1995 să se desființeze consiliul de administrație și s-a numit unic administrator și director general al domnul. În aceste condiții și-a prezentat demisia care a fost înregistrată la cu nr.533/24.12.1994 și care a fost aprobată prin rezoluția lui -. În aceeași zi, prin procesul verbal încheiat cu G (la acea dată încă director general și președinte al consiliului de administrație al ) a procedat la descărcarea de gestiune prin predare către acesta a tuturor documentelor juridice și comerciale pe cale le deținea la acea dată și care aparțineau
În drept invocă disp. art.322 pct.5, art.323, art.324 pct.4 și următoarele Cod proc. civilă, art.101 alin.1 și 3 Cod proc. civilă.
În susținerea acțiunii a depus copiile următoarelor înscrisuri: act adițional autentificat sub nr.18687/1993, cererea nr.533/24.12.1994, proces verbal al din 25.11.1994, proces verbal încheiat la 24.12.1994, sentința nr.2315/COM/27.04.2006 a Tribunalului Constanța, adresa nr.57/31.08.1994, act adițional autentificat sub nr.47113/28.11.1994, sentința nr.5825/22.12.1994 a Tribunalului Constanța programul de afaceri pentru anul 1995, nota de fundamentare, certificat de înscriere mențiuni din 03.04.1995 și adresa nr.1981/20.06.2001.
La data de 10.04.2007, revizuientul a depus precizări scrise prin care a arătat că nu a fost acționar la această societate nici un moment, nu deținea funcția de administrator la la data încetării plăților, respectiv 31.12.1999, ci a deținut doar funcția de jurist.
Prin decizia civilă nr.1170/COM/14.06.2007 a Curții de APEL CONSTANȚA s-a admis excepția de necompetență materială și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța.
În considerentele deciziei s-a reținut că obiectul cererii de revizuire îl constituie sentința nr.2315/2006 a Tribunalului Constanța astfel încât, conform art.323 alin.1 Cod proc. civilă, competența de soluționare aparține Tribunalului Constanța.
Pe rolul Tribunalului Constanța -Secția comercială, cauza a fost înregistrată sub nr-.
La termenul de judecată din 10.12.2007 intimatul prin lichidator Business și Insolvency Specialists a invocat excepția autorității de lucru judecat raportat la sentința nr.2990/2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr.534/2007.
Această excepție a fost soluționată prin încheierea din 20.10.2008 în sensul respingerii reținându-se că între cele două cauze nu există identitate de părți nefiind îndeplinite, astfel, condițiile prevăzute de art.1201 Cod civil.
Prin cererea depusă la dosar la data de 14.04.2008, revizuientul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și proba testimonială, probe încuviințate pentru soluționarea admisibilității în principiu a cererii de revizuire la data de 23.02.2009.
La data de 14.04.2008, intimatul - a depus precizări prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire formulată de, schimbarea sentinței nr.2315/24.07.2006 a Tribunalului Constanța și constatarea lipsei calității sale procesuale în cererile de antrenare a răspunderii membrilor organelor de conducere ale SC SA.
Prin sentința civilă nr.2737/COM/13.04.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuientul, în contradictoriu cu intimații, A prin lichidator S L, și, C prin lichidator și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
S-a reținut că prin sentința nr.2315/COM/27.04.2006 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr.1886/COM/2003 au fost respinse excepțiile prescrierii dreptului la acțiune și lipsei calității procesuale pasive a pârâților - și și au fost admise excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului și cererile de antrenare a răspunderii formulate de Administrația Finanțelor Publice C, SA prin lichidator dispunându-se ca o parte din pasivul societății debitoare, respectiv creanțele înregistrate pentru Administrația Finanțelor Publice C și, să fie suportată din averea pârâților -, și, obligați solidar.
Această sentință a rămas irevocabilă prin respingerea recursului formulat de recurenții și - prin decizia nr.986/COM/04.12.2006 a Tribunalului Constanța.
Potrivit art.322 pct.5 Cod proc. civilă (temei juridic indicat de revizuient), revizuirea unei hotărâri definitive se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
Din procesul verbal încheiat la 13.12.2006 între și coroborat cu declarația martorei a rezultat că la sfârșitul anului 2006 aceasta a găsit în arhiva financiar contabilă a Intervet Co mai multe documente care aparțineau și altor firme, respectiv C A, SC., etc. ( Intervet Co SRL s-a desprins din AB în toamna anului 1994). Astfel, în clădirea aparținând grupului de firme se aflau documentele contabile a mai multor firme ( AB, L, A, etc.).
Înscrisurile pe care s-a întemeiat cererea de revizuire sunt cele menționate prin cererea de chemare în judecată (fila 7 din dosarul nr- al Curții de APEL CONSTANȚA ) și în cererea de probe aflată la fila 82 din dosar.
Dintre aceste documente, numai pentru cele menționate în procesul verbal încheiat la 13.12.2006 cu s-a făcut dovada că au fost descoperite de revizuient după darea hotărârii și care au fost analizate de către instanța sunt: act adițional nr.18687/31.08.1993, proces verbal fără număr din 25.11.1994, scrisoare nr.57/31.08.1994, plan de afaceri cu antetul, nota de fundamentare cu antet și adresa nr.123/12.05.1995.
În ce privește actul adițional nr.18687/31.08.1993, acesta se află în dosarul nr.1886/COM/2003 în care a fost pronunțată sentința a cărei revizuire se cere la fila 268, vol.I astfel încât el nu reprezintă un înscris nou.
De asemenea, nu reprezintă înscrisuri noi cererea de demisie din 24.12.1994, procesul verbal încheiat la 24.12.1994 și cererea de retragere care au fost depuse în dosarul nr- al Curții de APEL CONSTANȚA cu ocazia soluționării recursului împotriva hotărârii a cărei revizuire se solicită.
În ce privește planul de afaceri, nota privind proiectul, nota privind construcția de locuințe, contract de constituire, program privind structura de organizare și nota de fundamentare, nu s-a dovedit în cauză că acestea sunt determinante sub aspectul dovedirii lipsei calității procesuale pasive a lui în cererile de antrenare a răspunderii patrimoniale formulate de Administrația Finanțelor Publice C (în prezent calitatea acesteia a fost transmisă către Direcția Generală a Finanțelor Publice C) și prin lichidator.
Prin urmare, înscrisurile ce au fost analizate de instanță sub aspectul îndeplinirii condițiilor menționate anterior sunt: proces verbal al AGA din 25.11.1994 (fila 10 dosar -), scrisoarea nr.57/31.08.1994 de G (fila 15 dosar -), actul adițional nr.47113/28.11.1994 (fila 17, dosar -), sentința nr.5825/C/ 22.12.1994 (fila 18, dosar -) și cererea de mențiuni nr.42002/02.05.1995 (fila 29, dosar -).
Din probele administrate (înscrisuri și declarația martorei ) a rezultat că aceste înscrisuri care existau încă din 1994-1995 au fost descoperite după pronunțarea sentinței nr.2315/27.04.2006 a Tribunalului Constanța și a deciziei nr.986/COM/04.12.2006 a Curții de APEL CONSTANȚA prin care a fost soluționat recursul formulat împotriva acesteia.
"Imprejurare mai presus de voința părții" este asimilată în doctrina juridică unei veritabile "forțe majore" astfel încât trebuie dovedită o împrejurare externă și invincibilă, cu caracter excepțional, absolut invincibilă și absolut imprevizibilă.
În ce privește procesul verbal al AGA din 25.11.1994, chiar dacă revizuientul nu a participat la ea, din cuprinsul acestuia rezultă că a participat la ședință G în calitate de director general și președinte al Consiliului de Administrație al, persoană cu care a încheiat procesul verbal din 24.12.1994 de descărcare de gestiune și de la care ar fi putut afla încă de la acea dată despre o eventuală "desființare a Consiliului de Administrație". Mai mult, aceste documente contabile au fost depozitate și găsite în arhiva In AB SRL aflată inițial în clădirea aparținând grupului de firme cu privire la care revizuientul, în calitate de fost jurist, ar fi trebuit să cunoască faptul că în același loc sunt depozitate documente a mai multor firme care se pot rătăci în arhiva uneia sau a alteia.
Sub acest aspect, revizuientul nu a făcut dovada demersurilor sale pentru a verifica soarta cererii sale de demisie, a solicitărilor de eliberare acte de la Oficiul Registrului Comerțului și încercărilor de identificare a documentelor contabile ale societății debitoare pe parcursul soluționării cererilor de antrenare a răspunderii patrimoniale.
De fapt, prin întâmpinare depusă în dosarul de fond la fila 295, vol.I nu s-a invocat existența vreunei cereri de demisie a revizuientului sau a demersurilor pentru identificarea oricăror înscrisuri relevante în dovedirea lipsei calității procesuale pasive.
Pe de altă parte, programul de afaceri pentru anul 1995 prezentat în ședința din 25.11.1994 a fost întocmit de domnul astfel încât se poate prezuma că acesta cunoștea motivul pentru care i se solicitase întocmirea acestui plan - existența scrisorii nr.57/31.08.1994 despre care revizuientul arată că reprezintă o cerere de convocare a ședinței AGA din 25.11.1994.
Pe de altă parte, această "modificare" a administrării societății debitoare nu a fost înregistrată la. C astfel încât nu e opozabilă terților (creditorilor Administrația Finanțelor Publice C și SA), întrucât din cererea de înscriere mențiuni nr.4262/03.04.1995 coroborată cu actul adițional autentificat sub nr.47113/28.11.1994 și sentința nr.5825/ 22.12.1994, rezultă că au fost înregistrate modificările actelor constitutive privind schimbarea sediului societății, iar nu modificări administratori (filele 17, 18 și 29, dosar nr-).
Față de aceste considerente, instanța a constatat că nu s-a dovedit "împrejurarea mai presus de voința părții" în imposibilitatea de prezentare a înscrisurilor necesare a dovedi lipsa calității procesuale pasive, ci aceasta s-a datorat lipsei de diligență a pârâtului din dosarul nr.1886/COM/2003 astfel încât, în ce privește înscrisul constând în procesul verbal al din 25.11.1994, nu sunt îndeplinite condițiile art.322 pct.5 Cod proc. civilă.
În ce privește scrisoarea nr.57/31.08.1994, aceasta nu are caracter determinant în dovedirea încetării calității de administrator sau desființării Consiliului de Administrație astfel încât nici acesta nu îndeplinește condițiile art.322 pct.5 Cod proc. civilă.
Celelalte înscrisuri (actul adițional nr.47113/28.11.1994, sentința nr.5825/C/22.12.1994 și cererea de mențiuni nr.4262/03.04.1995, iar nu 42002/02.05.1995) au fost obținute de la. C astfel încât ele puteau fi obținute oricând de la această instituție publică nefiind îndeplinită, nici cu privire la aceste înscrisuri, cerința existenței "forței majore" în imposibilitatea prezentării lor.
În consecință, nefiind îndeplinite condiția ca înscrisurile invocate în cererea de revizuire să îndeplinească cerințele art.322 pct.5 Cod proc. civilă, nu poate fi admisă în principiu.
Astfel, cererea de revizuire formulată împotriva sentinței nr.2315/24.07.2006 a Tribunalului Constanțaa fost respinsă ca inadmisibilă.
Impotriva acestei hotărâri, în termen, a declarat recurs reclamantul, solicitând admiterea acestuia și modificarea în parte a sentinței civile nr.2315/24.07.2006 a Tribunalului Constanța, constatând lipsa calității sale procesuale pasive în acest dosar.
Se arată că hotărârea instanței este nelegală și netemeinică, pentru următoarele considerente:
- instanța de fond este în eroare atunci când afirmă că mapele cu documente au fost găsite în clădirea ce a aparținut grupului de firme și unde se aflau și documentele contabile și a altor firme precum Iveto AB, etc.
Această clădire este situată pe-, iar sediul firmelor aparținătoare grupului se aflau la nr.1.
- cele trei mape în care au fost găsite înscrisuri doveditoare privind nulitatea absolută a actului adițional 18687/1993 au fost prezentate nu ca probe în susținerea revizuirii ci pentru argumentarea înscrisurilor care stau la baza acesteia.
De asemenea, cererea de demisie a acestuia din 24.12.1994 și procesul-verbal de descărcare a gestiunii nu au fost prezentate ca documente noi, deoarece au fost depuse în dosarul nr- al Curții de APEL CONSTANȚA, ci pentru a demonstra, pe de o parte, că acesta nu a cunoscut de ședința AGA din 25.11.1994 și să poată face dovada descărcării de orice răspundere față de SC SA cât și a bunei sale credințe în raport cu societatea.
- în mod greșit se susține de instanța de fond că înscrisurile prezentate nu pot fi cauzate de o împrejurare mai presus de voința părților, asimilată în literatura juridică de specialitate "forței majore".
Dacă legiuitorul ar fi dorit acest lucru, folosea această formulare în textul art.322 Cod procedură civilă.
Nu poate fi reținută aprecierea instanței în sensul că G care a semnat procesul-verbal de descărcare de gestiune a revizuientului din 24.12.1994, i-ar fi putut spune despre desființarea consiliului de administrație.
- susținerea instanței în sensul că aceste documente contabile între care se găseau înscrisurile privitoare la revizuire au fost depozitate și găsite în arhiva AB aflată în clădirea grupului de firme și care ar fi trebuit cunoscute de revizuient în calitatea sa de jurist, este greșită.
Acesta nu avea această calitate la., ci era angajat prin convenție civilă pentru întocmirea de studii de fezabilitate, planuri de afaceri, etc.
De evidența actelor societății se ocupa
Revizuientul mai arată că dacă ar fi știut de desființarea consiliului de administrație din data de 25.11.1994, nu mai avea nici un sens să își ceară demisia din această calitate după o lună.
Se mai afirmă că cererea de înscriere de mențiuni nr.4262/3.04.1995 coroborată cu actul adițional autentificat sub nr.47113/28.11.1994 și sentința nr.5825/22.12.1994 nu aduc modificări în privința administratorilor.
Insă, instanța de fond admite faptul că actul adițional a fost întocmit la 4 zile după ședința AGA din 25.11.1994 și în conținutul căreia se face precizarea că este numit director general al societății.
Intimata SA prin lichidator B au solicitat respingerea recursului ca nefondat, deoarece soluția pronunțată de către Tribunalul Constanța este legală și temeinică.
Recursul este nefondat.
Prin sentința civilă nr.2315/27.04.2006, pronunțată de Tribunalul Constanța (dosar nr.1886/COM/2993), au fost respinse excepțiile prescrierii dreptului la acțiune și a lipsei calității procesuale pasive a pârâților - și și au fost admise excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului și cererile de antrenare a răspunderii formulate de Administrația Finanțelor Publice C, prin lichidator judiciar și a dispus ca o parte din pasivul să fie suportat de către aceștia.
Hotărârea a rămas irevocabilă prin respingerea recursului (dosar nr.986/COM/4.12.2006).
Ca temei juridic a fost invocat disp.art.322 ptct.5 Cod procedură civilă.
Potrivit acestui text de lege, revizuirea unei hotărâri rămase definitivă se poate cere acă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
Pentru a fi admisibilă o asemenea cerere, trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
1. descoperirea unor înscrisuri doveditoare după pronunțarea hotărârii;
Exercitarea revizuirii pentru acest motiv implicită îndeplinirea unor condiții cumulative și care rezultă chiar din redactarea textului de lege:
1.1. aceasta poate fi cerută numai în cazul descoperirii unor înscrisuri după pronunțarea hotărârii atacate pe calea revizuirii.
In această privință legea are în vedere doar un singur mijloc de probă, respectiv acela al înscrisurilor și nu a declarațiilor de martori, chiar luate în formă autentică.
1.2. înscrisurile să fie descoperite după pronunțarea hotărârii judecătorești.
Prin urmare, orice alte înscrisuri apărute după pronunțarea hotărârii, indiferent care ar fi natura acestora, nu pot constitui temei pentru exercitarea cererii de revizuire.
2. se referă la imposibilitatea prezentării înscrisului în instanța care a pronunțat hotărârea atacată, fie datorită faptului că acesta a fost deținut de partea potrivnică, fie datorită unei împrejurări mai presus de voința părților;
3. înscrisul invocat ca temei al revizuirii trebuie prezentat de partea care exercită această cale extraordinară de atac.
Această condiție nu este prevăzută în mod expres de lege, dar ea rezultă implicit din faptul că partea trebuie să facă dovada imposibilității de a fi prezentat înscrisul în fața instanței a cărei hotărâre se atacă.
4. ca înscrisul descoperit și invocat în revizuire să aibă un caracter determinant, adică să fi fost de a conduce la o altă soluție decât cea pronunțată.
Analizând toate înscrisurile invocate de revizuient, instanța a apreciat în mod corect că acesta nu a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor prev. în art.322 pct.5 Cod procedură civilă, în sensul că nu s-a constatat o împrejurare mai presus de voința părții.
Astfel, cum cererea de revizuire se fundamentează pe procesul-verbal al ședinței acționarilor din 24.11.1994, prin care aceștia au hotărât desființarea consiliului de administrație numit prin actul adițional nr.1868/31.08.2003 pe o perioadă de 4 ani. In același proces-verbal se consemnează hotărârea acționarilor de numire a lui ca unic reprezentant al acționarilor și director general al
In baza acestei hotărâri, a întocmit în formă autentică actul adițional nr.47113 pe care l-a depus la. C, ocazie cu care s-a eliberat cererea de mențiuni nr.4262/3.04.1995.
Persoanele care au administrat societatea după 1995 și au dus-o în stare de faliment, au făcut să dispară întreaga arhivă a societății, inclusiv registrul acționarilor.
Revizuientul arată că nu a cunoscut de ședința din 25.11.1994, de faptul că a fost demis împreună cu alți membri din consiliul de administrație.
Deci susține acesta, nu a avut cunoștință de cele două acte, astfel că nu și-a putut formula apărarea privitor la atragerea răspunderii materiale, pe aceste înscrisuri, fiind mai presus de voința și posibilitatea lui de a afla de existența lor.
Insă, în cererea de revizuire (fila 5 din dosarul nr-), acesta arată că "urmare a desființării consiliului de administrație al hotărâtă în 25.11.1994, începând cu 1.01.1995, mi-am prezentat în scris demisia".
Deci, această susținere vine în contradicție cu cele afirmate mai sus de revizuient, iar motivul demisiei l-a reprezentat desființarea consiliului de administrație, ceea ce rezultă că el cunoștea de existența ei.
Pe de altă parte, înscrierea de mențiuni nr.4262/3.04.1991, coroborată cu celelalte înscrisuri (actul adițional nr.47113/28.11.1994) rezultă efectuarea modificării actelor constitutive în ceea ce privește sediul societății și nu administratorii acesteia.
Celelalte aspecte, cum le-a reținut și instanța de fond, nu se încadrează în dispozițiile textului de lege mai sus-citat.
Așa fiind, toate criticile formulate de revizuient sunt neîntemeiate, instanța de fond pronunțând o soluție legală și temeinică.
Pe cale de consecință, conform art.312 al.1 Cod procedură civilă, urmează a respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul comercial d eclarat de recurentul - domiciliat în C,-, jud.C și cu reședința în orașul,-, jud.B, în contradictoriu cu intimații-creditori SA PRIN LICHIDATOR B - cu sediul în B, sector 3,--19, - cu sediul în B, sector 5,--5, P - cu sediul în C, str.-, nr.18, jud.C, intimata-debitoare SC SRL PRIN LICHIDATOR JUDICIAR - cu sediul în C,-, jud.C și intimații - cu domiciliul ales în C,-, jud.C, - cu domiciliul în C, B-dul -.-, nr.195, -,.A,.2,.5, jud.C și - cu domiciliul în C,-, jud.C, împotriva sentinței civile nr.2737/13.04.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 26 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, --- |
Jud.fond:
Red.jud.-
18.12.2009
Tehnored.-gref.
2ex./28.12.2009
Președinte:Revi MogaJudecători:Revi Moga, Ecaterina Grigore, Nicolae Stanciu
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 382/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 453/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
