Practica judiciara insolventa. Decizia 145/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 145/2010
Ședința publică de la 10 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Olimpia Maria Stânga
JUDECĂTOR 2: Ioan Cibu
JUDECĂTOR 3: Gilica
Grefier
Pe rol se află pronunțarea recursului declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.925/F/2009 pronunțată de judecătorul sindic al Tribunalului Hunedoara în dosar - ( nr.vechi 2497/2001).
Se constată că la dosar s-a înregistrat întâmpinare din partea lichidatorului judiciar Societatea profesională Expert Insolvență pentru SC SRL.
dezbaterilor și concluziile părții prezente s-au consemnat în încheierea de amânare a pronunțării din 3 februarie 2010, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față, constată:
Prin sentința civilă nr.925/F/2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr.- (nr.vechi 2497/2001), a fost respinsă contestația formulată de reclamanta împotriva tabelului definitiv al creanțelor întocmit de către lichidatorul judiciar pentru societatea debitoare în faliment SC SRL.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că:
Cererea de deschidere a procedurii falimentului debitoarei SC SRL a fost formulată de creditoarea Direcția Silvică G, fiind înregistrată sub nr.2497/25.04.2001 pe rolul Tribunalului Hunedoara.
La data de 23.07.2001, debitoarea SC SRL a formulat contestație împotriva cererii de deschidere procedurii falimentului, care a fost respinsă prin încheierea nr.2077, pronunțată de judecătorul sindic la data de 29.10.2001 și s-a dispus deschiderea procedurii falimentului prevăzută de art.85/1995 față de societatea debitoare.
Împotriva acestei încheieri debitoarea SC SRL a formulat recurs, care a fost anulat ca netimbrat de către Curtea de APEL ALBA IULIA la data de 17.05.2002, astfel hotărârea prin care s-a deschis procedura falimentului față de societatea debitoare devenind irevocabilă.
La data de 17.01.2006 a fost afișată la ușa instanței tabelul definitiv al creanțelor.
Creanțele și Direcția Silvică G au fost înregistrate în tabelul preliminar în baza declarațiilor de creanță și a documentelor justificative anexate.
În urma efectuării raportului de expertiză contabilă, lichidatorul judiciar SC & Liquidator"s SRL Dad epus la dosar un raport prin care propus revizuirea creditorilor, potrivit căruia creditoarea Direcția Silvică G nu ar avea de încasat nici o sumă de bani de la debitoarea SC SRL, iar creditoarea EM ar avea de recuperat de la aceeași debitoare doar o creanță în cuantum de 11.663,30 lei, însă judecătorul sindic nu a aprobat această propunere.
Creditoarea Exploatarea Minieră a formulat în cauză contestație care a fost soluționată prin sentința nr.101/F/2006 și a fost respinsă.
S-a apreciat prin urmare, că potrivit tabelului definitiv al creditorilor societății debitoare SC SRL, creditoarea Direcția Silvică G are o creanță în sumă de 184.506,17 lei, iar creditoarea EM are o creanță în sumă de 55.727,32 lei.
S-a arătat că, potrivit art.75 din Legea nr.85/2006, formularea contestației după expirarea termenului de depunere a contestațiilor și până la închiderea procedurii este permisă numai în două cazuri: în cazul descoperirii ulterioare definitivării tabelului, a existenței unui fals, unui dol sau unei erori esențiale, care au determinat înscrierea acelei creanțe sau a dreptului de preferință în tabelul definitiv și în cazul descoperirii ulterioare definitivării tabelului, a unor titluri hotărâtoare.
A fost respinsă contestația arătându-se că nu se înscrie în nici una dintre cele 2 cazuri prevăzute de art.75 din Legea nr.85/2006.
Împotriva acestei sentințe, reclamanta a declarat recurs, în termen, motivat și legal timbrat, solicitând să fie modificată, în sensul admiterii contestației pe care a formulat-o cu consecința înlăturării din tabelul definitiv de creanțe a creanțelor Direcției Silvice Tg.J în valoare de 184.506,17 lei și Miniere, în valoare de 55.727,32 lei.
A motivat că dispozițiile art.75 din Legea nr.85/2006 au fost apreciate prea restrictiv, că s-a realizat o eroare materială esențială atunci când s-au considerat ca veridice documentele justificative anexate declarațiilor de creanță și s-au înscris creanțele în tabelul preliminar și-au fost menținute în tabelul definitiv, că administrarea unor mijloace de probă pe parcursul procedurii (expertiză contabilă, finalizarea unor dosare începute anterior deschiderii procedurii de ) a relevat că documentelor enunțate li s-a înlăturat caracterul justificativ, că, fiind dovedit că anumite creanțe nu există sau nu mai există, este justificată cererea reclamantei, pe temeiul art.75, chiar și după definitivarea tabelului de creanțe, fiind vorba de o eroare esențială la trecerea celor 2 creanțe în tablou.
Prin întâmpinări (12-13, 17-18) intimatele Romsilva Tg. J și și lichidatorul judiciar Societatea profesională Expert Insolvență au solicitat respingerea recursului.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor invocate, precum și sub toate aspectele în aplicarea prevederilor art.304/1 Cod pr.civilă, se constată că recursul nu este fondat.
Pe temeiul art.75 din Legea nr.85/2006, contestațiile împotriva trecerii unei creanțe într-un tabel definitiv de creanțe pot fi promovate în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau unei erori esențiale, care au determinat admiterea creanței, precum și în ipoteza descoperirii unor titluri hotărâtoare până atunci necunoscute.
Cele invocate de petentă pe calea contestației formulate 250 dosar fond, vol.II) nu intră în sfera de aplicare a dispozițiilor precitate, neputându-se aprecia că s-au trecut în tabelul definitiv creanțele în discuție, ca urmare a unei erori esențiale.
Astfel, sub un prim aspect, petenta susține că în cazul Direcției Silvice Tg. J creanța este inexistentă.
Or, prin încheierea nr.2077/29.01.2001 s-a deschis procedura falimentului prevăzută de Legea nr.64/1995, față de debitoarea SC SRL. Procedura s-a deschis la cererea creditoarei Direcția Silvică G (care a invocat o creanță de 1.845.061.680 lei), contestația debitoarei fiind respinsă.
Sentința a devenit irevocabilă, întrucât prin decizia civilă nr.514/17.05.2002, recursul declarat de debitoare împotriva acesteia s-a constatat nul.
În aceste condiții, nu se mai poate discuta despre inexistența creanței Direcției Silvice G, raportat la concluziile expertizei contabile, ce nu a fost aprobată de judecătorul sindic.
În al doilea rând, în ceea ce privește creanța a pretins pârâta că valoarea acesteia este de doar 11.600 lei, raportat la aceeași expertiză contabilă.
Or, contestația formulată de împotriva final al creditorilor, întocmit de lichidator, pentru același motiv, al trecerii în tabel doar a sumei de 116.133.655 lei ROL, a fost respinsă încă din 15.03.2006, prin sentința nr.101/F/2006 din dosar nr.2497/2001.
Verificând, în urma contestației la creanțelor, o situație stabilită irevocabil, cât timp nu sunt incidente prevederile art.75 din Legea nr.85/2006, s-ar ajunge la afectarea principiului securității raporturilor juridice.
Așa fiind, în temeiul art. 312 al.1 Cod pr.civilă va fi respins recursul de față, cu consecința menținerii sentinței atacate ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de către reclamantul împotriva sentinței nr.925/F/2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr.- al Tribunalului Hunedoara.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10.02.2010.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
Tehnored. SM.
2ex/16.03.2010.
Jud.sindic
Președinte:Olimpia Maria StângaJudecători:Olimpia Maria Stânga, Ioan Cibu, Gilica
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 26/2010. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 73/2008. Curtea de Apel... → |
|---|
