Practica judiciara insolventa. Decizia 165/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
DECIZIA NR. 165/ DOSAR NR-
Ședința publică din 2 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Laura Fețeanu judecător
- - - - - JUDECĂTOR 2: Alina Gabriela Stoian
- - - președinte de secție
- - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva sentinței civile nr. 93/Sind din 13 ianuarie 2009, pronunțate de JUDECĂTOR 3: Gabriela l-sindic în dosarul nr- al Tribunalului Brașov -Secția Conercială și de contencios Administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 19 martie 2009, potrivit încheierii de ședință din acea zi.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru datele de 26 martie și 2 aprilie 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă cu nr. 93/SIND/13.01.2009 a Tribunalului Brașov - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, pronunțată în dosarul cu numărul de mai sus a fost dispusă - în temeiul art. 132 alin.2 din Legea nr. 85/2006 - închiderea procedurii insolvenței debitoarei și radierea acestei societăți din registrul comerțului.
În temeiul art. 136 din Legea nr. 85/2006 s-a dispus descărcarea administratorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități;
S-a dispus notificarea sentinței, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Brașov pentru efectuarea mențiunilor de închidere a procedurii și de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că:
Împotriva debitoarei a fost deschisă procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006 și apoi falimentul și dizolvarea societății.
După parcurgerea procedurii, lichidatorul judiciar a întocmit în conformitate cu prevederile art. 129 din lege, raportul final al lichidării din cuprinsul căruia a rezultat că în patrimoniul societății nu au fost identificate bunuri care să poată fi valorificate, nefiind identificate cauze de atragere a răspunderii personale a conducerii societății.
Având în vedere că au fost soluționate obiecțiunile formulate la raportul final de activitate, de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, în sensul respingerii acestora, în conformitate cu prevederile art. 129 alin.2 din lege a fost aprobat raportul de judecătorul-sindic.
Conform art.132 alin.2 din Legea nr.85/2006 o procedură de faliment va fi închisă atunci când judecătorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitoarei au fost distribuite și când fondurile nereclamate au fost depuse la bancă. În urma unei cereri a lichidatorului, judecătorul-sindic va pronunța o sentință, închizând procedura, iar în cazul persoanelor juridice dispunând și radierea acestora.
Constatând îndeplinite aceste cerințe, urmează ca instanța să dispună radierea societății din Registrul Comerțului.
Împotriva sentinței civile susmenționate a declarat recurs Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - B - prin reprezentant legal - criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu motivarea că hotărârea atacată a fost pronunțată fără ca instanța de fond să cerceteze cauza sub toate aspectele, respectiv fără să analizeze modul în care a fost administrată societatea, precum și cauzele reale ale insolvenței acesteia.
Arată recurenta că, greșit prima instanță a dispus închiderea procedurii în condițiile în care lichidatorul nu a prezentat cauzele și împrejurările ce au determinat intrarea societății în incapacitate de plată, cu indicarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă această situație, deși a formulat această solicitare tribunalului.
Consideră recurenta că era absolut necesar ca lichidatorul judiciar să-și completeze raportul final cu acele mențiuni care privesc săvârșirea de către persoanele prevăzute de art. 138 a vreunei din faptele prevăzute de acest articol, pentru ca acei creditori ale căror creanțe nu au fost acoperite în totalitate să aibă posibilitatea să efectueze demersuri pentru recuperarea creanțelor rămase neacoperite pe calea atragerii răspunderii patrimoniale a administratorilor, dacă sunt îndeplinite condițiile.
Arată recurenta că nu și-a recuperat integral creanța deținută față de B, situații în care a fost prejudiciată în drepturile și interesele sale prin restrângerea dreptului de a-și recupera creanța deținută pe calea atragerii răspunderii patrimoniale a foștilor administratori ai falitei.
Prin închiderea procedurii fără posibilitatea comitetului de a formula cerere privind autorizarea introducerii acțiunii în răspunderea patrimonială a persoanelor prevăzute de art. 138 alin.1 din Legea nr. 85/2006 recurenta susține că i-a fost prejudiciat dreptul de a întreprinde toate măsurile în vederea recuperării creanței înscrise în cadrul dosarului de faliment.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate cu consecința continuării procedurii insolvenței față de debitoarea, a admiterii obiecțiunilor formulate de la raportul final și a completării - de către lichidatorul judiciar - a acestui raport cu precizările privind incidența în cauză a art. 138 din Legea nr. 85/2006.
În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct.9, 3041, 129 Cod procedură civilă, precum și dispozițiile art. 12, art.25 și ale art. 59 din Legea nr.85/2006.
În cauză intimatul lichidator judiciar a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului, cu motivarea că prima instanță a luat act de obiecțiunile formulate, că a cercetat cauza sub toate aspectele și că intrarea în insolvență a societății debitoare s-a datorat contextului economic actual.
Arată intimatul că a efectuat inventarierea patrimoniului societății și că prima instanță a verificat toate diligențele depuse de lichidator pentru încasarea efectivă a creanțelor.
În drept au fost invocate prevederile art. 115-118 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința civilă atacată, față de motivele invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Lichidatorul judiciar - desemnat în cauză de către prima instanță - a examinat activitatea intimatei debitoare în condițiile prevăzute de art. 25 lit."a" și de art. 59 din Legea nr. 85/2006, întocmind rapoarte amănunțite asupra cauzelor care au dus la apariția stării de insolvență și menționând că insolvența nu a fost asociată cu niciuna din faptele prevăzute la art. 138 din Legea nr. 85/2006, pentru formularea unei acțiuni în antrenarea răspunderii administratorilor societății falite.
Prin raportul inițial întocmit în cauză (și aflat la filele 242-248 vol. I dosar 136/2005) lichidatorul judiciar a arătat că intrarea în insolvență a debitoarei s-a datorat "cauzelor de ordin extern, obiective, ce nu au fost determinate de o conduită culpabilă din partea administratorilor societății, conjuncturii nefavorabile pe piața unde activa falita și neplății datoriilor curente la termenul scadent, ceea ce a determinat o creștere semnificativă a majorărilor și penalităților și odată cu acestea și imposibilitatea de a mai plăti aceste contribuții".
Potrivit aceluiași raport, lichidatorul judiciar nu a identificat - din studiul documentelor prezente - cauze de atragere a răspunderii administratorilor debitoarei în temeiul art. 138 lit."d" din legea nr. 85/2006, iar contabilitatea societății a fost întocmită cu respectarea prevederilor legale din legea contabilității.
Împotriva raportului privind cauzele de insolvență nu a formulat contestații în termenul legal prevăzut de art. 21 alin.3 din Lega nr. 85/2006, respectiv în 5 zile de la depunerea raportului respectiv.
Dar, independent de acest aspect, Curtea reține că în speță lichidatorul judiciar a procedat la convocarea adunării comitetului creditorilor (proces verbal filele 17-18 vol. II dosar Tribunal), în vederea aprobării raportului final de activitate afișat la ușa instanței în data de 30.09.2008 și în vederea oportunității formulării unei acțiuni de tragere la răspundere a fostului administrator al debitoarei în temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Majoritatea membrilor comitetului creditorilor, ce dețin 80,86 % din totalul creanțelor înscrise împotriva averii debitoarei au decis în sensul neformulării unei acțiuni în răspundere, cu privire la acest aspect recurenta-creditoare a cărei creanță reprezintă doar 10.18 %, neexprimându-și punctul de vedere.
Se constată deci că - în raport cu întreaga activitate a lichidatorului judiciar și cu concluziile raportului final întocmit de către acesta din urmă - instanța a dispus în mod legal închiderea procedurii insolvenței în temeiul art. 132 alin.2 din Legea nr. 85/2006, întrucât nu mai există resurse materiale și financiare pentru acoperirea integrală a tuturor creanțelor înscrise la masa credală a debitoarei.
Față de cele expuse anterior, văzându-se prevederile art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, coroborate cu prevederile art. 12 din Legea nr. 85/2006, recursul declarat de către recurenta-creditoare va fi respins, iar sentința atacată va fi menținută ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta - creditoare Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - - prin reprezentant legal- împotriva sentinței civile cu nr. 93/sind/13.01.2009 a Tribunalului Brașov - Secția Comercială și de Contencios Administrativ - pronunțată în dosarul cu nr- al aceleiași instanțe, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.: /8.05.2009
Tehnored: /11.05.2009/ -2 ex -
Judecător sindic:
Președinte:Laura FețeanuJudecători:Laura Fețeanu, Alina Gabriela Stoian, Gabriela
← Practica judiciara insolventa. Decizia 863/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 254/2009. Curtea de Apel... → |
---|