Practica judiciara insolventa. Decizia 1768/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 1768
Ședința publică din data de 15 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Stan Aida Liliana
JUDECĂTORI: Stan Aida Liliana, Nițu Teodor Chirica
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de creditoarea SC Romania SRL (fosta SC - and Construction cu sediul în com., sat,-, jud. I și sediu procesual ales la & Asociații, în B, Calea, nr. 27,.21,. 1,.37, sector 1, împotriva sentinței nr. 245 din data de 1 iunie 2009 pronunțate de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu debitoarea SC -Cons SRL, cu sediul în Târgoviște, str. G-ral,. 36,. C,.1, jud. D, cod de identificare fiscală -, număr de ordine în registrul comerțului J-.
Recursul este timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum total de 60 lei, potrivit nr. 4999/28.07.2009 și nr. 5527/30.11.2009 și timbru judiciar de 0,3 lei, acestea fiind anulate de către instanță și atașate la dosarul cauzei
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit recurenta-creditoare SC Romania SRL (fosta SC - and Construction SRL) și intimata-debitoare SC -Cons SRL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că prin serviciul registratură recurenta a depus dovada completării cuantumului taxei judiciare de timbru, după care,
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea introdusă pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr- creditorul SC Romania SRL, a solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului SC -Cons SRL Târgoviște, pentru valorificarea unei creanțe în cuantum de 128.2009,19 lei reprezentând facturi neachitate. In motivarea cererii, creditorul a arătat că în urma unor contracte comerciale a livrat debitorul bunuri ce au fost facturate, acestea fiind acceptate la plată, iar una dintre facturi fiind achitată parțial.
Deși s-au efectuat mai multe demersuri pentru a obține satisfacerea creanței sale, acestea au rămas fără rezultat și nu s-a primit răspuns la notificările făcute debitorului, pe care îl consideră de rea credință, solicitând admiterea cererii potrivit Legii nr. 85/2006.
Legal citat, debitorul nu a formulat contestație, însă prezent în ședințele de judecată, reprezentantul acestuia a depus la dosar ordinele de plată cu care face dovada că a achitat în total suma de 20.000 lei în contul creanței, vizate de BCR Sucursala Județeană D, pentru decontare, precizând că societatea debitoare a intermediat între creditor și alți beneficiari livrarea mărfii facturată de creditor, facturi care însă nu sunt confirmate de către debitor.
Prin sentința nr. 245 din data de 1 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovițaa fost respinsă cererea formulată de creditorul SC Romania SRL, pentru deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului SC -Cons SRL.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic, având în vedere că societatea debitoare a intermediat între creditor și alți beneficiari livrarea mărfii, prin facturi care însă nu sunt confirmate de către debitor, a considerat că a fost făcută dovada existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile.
Astfel, deși prin cererea introductivă creditorul susține că deține o creanță în valoare de 128.200,19 lei reprezentând facturi neachitate, acesta a depus spre dovedire o singură factură în valoare de 88.284,67 lei care într-adevăr nu este confirmată de către debitor. Pe de altă parte, s-a constatat că această factură, cu numărul 5085/19.09.2008, este emisă de SC Construction SRL, iar cererea introductivă este formulată de către SC Romania SRL, fără să existe la dosar o dovadă privind legătura dintre cele două societăți.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs creditoarea SC Romania SRL (fosta SC - and Construction criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art. 304 pct.7-9 și art. Cod pr.civilă.
Se arată că în mod greșit instanța de fond a reținut că societatea debitoare nu ar fi fost beneficiarul mărfii facturate și livrate, deoarece din înscrisurile emanate de la creditoare și prin avizul de însoțire a mărfurilor (atașate fiecărei facturi) s-a dovedit că mărfurile livrate au fost solicitate și, cel mai important, au fost și parțial achitate.
Societatea debitoare a acceptat facturile, prin semnare și includere în contabilitate fără obiecțiuni, fapt întărit și de achitarea parțială a obligațiilor.
Totodată, societatea debitoare nu a contestat potrivit legii starea de insolvabilitate și nici nu a dovedit că nu s-ar afla într-o astfel de stare.
Se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a temeiurilor prevăzute de art.304 Cod pr.civilă, precum și sub toate aspectele potrivit art.3041Cod pr.civilă, Curtea reține că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează:
Instanța de fond a interpretat în mod just și legal cauza dedusă judecății, iar recurenta nu a dovedit modalitatea prin care SC - and Construction SRL a devenit SC Romania SRL, deoarece factura reprezentând debitul invocat, cu nr. 5085/19.08.2005, a fost emisă de prima societate, iar cererea de insolvență de cea de a doua societate, fără să existe nicio probă în acest sens.
De asemenea, instanța de fond a apreciat în mod legal și temeinic faptul că recurenta-creditoare nu a făcut dovada existenței unei creanțe certe, lichide și
exigibile, din înscrisurile depuse rezultând că debitoarea a acționat în calitate de comisionar și nu în cea de cumpărător al mărfurilor respective.
Din probele administrate a rezultat și faptul că debitoarea-intimată a intermediat între creditoarea-recurentă și alți beneficiari, în calitate de cumpărători, livrarea mărfurilor facturate de către creditoare, facturi care, însă, nu au fost confirmate de primire de către debitoarea-intimată, în special factura în valoare de 88.284,67 lei.
Trebuie arătat, totodată, că recurenta nu a dovedit existența raporturilor comerciale de vânzare-cumpărare cu debitoarea-intimată, corespondența comercială pe care o invocă aceasta nedovedind cele invocate în cuprinsul motivelor de recurs.
Reținând că sentința recurată este temeinică și legală sub aspectul tuturor criticilor formulate, Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 Cod pr.civilă va respinge ca nefondat recursul, în cauză nefiind incident niciunul din motivele prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea SC Romania SRL (fosta SC - and Construction cu sediul în com., sat,-, jud. I și sediu procesual ales la & Asociații, în B, Calea, nr. 27,.21,. 1,.37, sector 1, împotriva sentinței nr. 245 din data de 1 iunie 2009 pronunțate de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu debitoarea SC -Cons SRL, cu sediul în Târgoviște, str. G-ral,. 36,. C,.1, jud. D, cod de identificare fiscală -, număr de ordine în registrul comerțului J-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 decembrie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Stan Aida Liliana, Nițu Teodor Chirica
- - - - - -
Grefier
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. / - 4ex./ 13.01.2010
Dosar fond -- Tribunalul Dâmbovița
Jud. fond
Președinte:Stan Aida LilianaJudecători:Stan Aida Liliana, Nițu Teodor Chirica
← Practica judiciara insolventa. Decizia 1214/2009. Curtea de... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
---|