Practica judiciara insolventa. Decizia 2/2009. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 2/
Ședința publică de la 07 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valentina Vrabie Președinte secție
JUDECĂTOR 2: Rodica Dorin
JUDECĂTOR 3: Sarmisegetuza Tulbure dr. - -
GREFIER - - -
.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI -, cu sediul în sector 1,--11, împotriva sentinței comerciale nr. 989/10.10.2008 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr. 217/LJ/2005 al Tribunalul Galați, în contradictoriu cu intimata debitoare SOCIRTATEA AGRICOLĂ - prin lichidator judiciar EXPERT AM G,-, -. 9, intimatele creditoare T, Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Galați, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns lichidatorul judiciar al intimatei debitoare, prin reprezentant legal, cu delegație la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că recursul dedus judecății este la primul termen de judecată, prin cererea formulată, recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit disp. art. 242 alin. 2.pr.civ. prin Serviciul registratură, la data de 19.12.2008, lichidatorul judiciar a depus întâmpinare, cu acte anexă, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, acordând cuvântul în combaterea recursului.
Lichidatorul judiciar, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și ca rămas fără obiect, arătând că creanța creditoarei, în suma arătată la fond, a fost achitată integral și cu prioritate și dovedită cu chitanță că s-a plătit cu mandat poștal și că creditoarea rămasă neachitată este
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 989/10.10.2008 pronunțată de judecătorul-sindic în dosarul nr- al Tribunalului Galațis -au respins obiecțiunile formulate de creditoarea ca fiind nefondate.
S-a aprobat raportul final întocmit de Expert AM, în calitate de lichidator al debitoarei Societatea Agricolă, județul G și radierea acesteia din registrul agricol.
S-a dispus ca sentința de închidere a procedurii falimentului debitoarei să fie notificată, debitoarei și Registrului Agricol de la Judecătoria Galați.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul-sindic a motivat, în ceea ce privește cererea creditoarei, că, în cauză, nu sunt întrunite condițiile prev. de art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
În ceea ce privește cererea lichidatorului judiciar pentru închiderea procedurii a reținut pe baza raportului final că în cauză debitoarea nu deține bunuri sau disponibilități bănești și nici un creditor nu a avansat sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor de lichidare, în cauză devenind incidente prev. art. 131 din Lege.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs creditoarea înregistrat sub nr- pe rolul Curții de APEL GALAȚI.
Judecătorul-sindic a analizat total eronat cererea formulată de creditoarea astfel:
Creditoarea a formulat o cerere prin care solicită ca, în cazul în care lichidatorul nu formulează cererea prevăzută de art. 138 din Legea nr. 85/2006, să autorizeze creditorii să formuleze o asemenea cerere.
Arată că această cerere este perfect legală, premergătoare formulării cererii de angajare a răspunderii patrimoniale, care este cerută în cursul procedural prevăzut de Legea nr. 85/2006 și care nu are nici un fel de legătură cu fondul dreptului, în cauză fiind îndeplinite cerințele art. 138 alin. 3 din Lege.
A învederat instanței faptul că, potrivit disp. art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006, răspunderea administratorului se poate dispune dacă "au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitate în conformitate cu legea".
Potrivit art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006, simplul fapt că administratorul falitului nu a ținut contabilitatea conform legilor contabile, atrage răspunderea acestuia, deoarece nu există posibilitatea de a se analiza activul patrimonial, modul cum a fost gestionat acesta, dacă debitorul a respectat dispozițiile legale privind inventarierea bunurilor, dacă a efectuat transferuri patrimoniale și în ce condiții, precum și felul în care administratorul a folosit veniturile obținute.
În cauză, indiferent de faptul că administratorul falitului a încălcat din culpă (neglijență) sau cu intenție normele de drept care îi impuneau ținerea corectă a contabilității și gestionarea cu intenție a patrimoniului și activității, acesta se face vinovat de încălcarea legii, situație care a determinat prejudicierea creditorilor.
Obligația administratorilor de a ține evidența contabilă conform legii și de aop rezenta lichidatorului și experților contabili desemnați de instanță reiese cu claritate din dispozițiile art. 73 alin. 1 lit. c și alin. 2, ale art. 134 alin. 1 și 2 și ale art. 181 din Legea nr. 31/1990 republicată și ale art. 11 alin. 4 din Legea nr. 82/1991 republicată.
A învederat răspunderea membrilor organelor de conducere ale societăților ajunse în încetare de plăți este o răspundere specială, care pune la îndemână creditorilor mijloace juridice adecvate pentru a asigura bunuri necesare acoperirii pasivului debitoarei falite.
a suferit un prejudiciu "a cărui existență certă se stabilește prin constatarea de către judecătorul-sindic nu numai a faptului că societatea a ajuns în încetare de plăți, ci și a împrejurării că obligațiile față de creditori nu pot fi plătite integral din averea debitorului".
În cauză, răspunderea trebuie apreciată "in abstracto", cu mai multă rigurozitate, având în vedere că administratorul a acționat în temeiul unui mandat comercial.
În conformitate cu disp. art. 1080 alin. 1 Cod civil, coroborate cu art. 1600 Cod civil, devine operativ criteriul obiectiv, care presupune compararea activității mandatarilor respectivi cu activitatea unei persoane diligente care își subordonează măsurile luate exigențelor impuse de regulile de conviețuire socială.
Față de motivele expuse a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
S-au citat legal părțile implicate în procedură.
Lichidatorul judiciar Expert AM a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului creditoarei motivat de faptul că suma cu care a fost înscrisă creditoarea la masa credală a fost cuprinsă în planul de distribuire nr. 283/24.03.2008 și plătită integral către B, cu mandat poștal, în data de 05.06.2008.
În dovedirea celor susținute în întâmpinare a depus copie de pe mandatul poștal privind transmiterea sumei de 4460,82 lei către recurenta-creditoare
Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Conform disp.art. 138 alin.1 și 3 din Legea nr. 85/2006, pe baza raportului asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la încetarea de plăți, raport care conține și informațiile privind eventuala răspundere a oricărei persoane menționate în lege, judecătorul-sindic poate fi sesizat de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar și, în subsidiar, de comitetul creditorilor.
Din reglementarea prev. de art. 138 din Lege rezultă că, sfera persoanelor abilitate să învestească judecătorul-sindic cu o cerere în antrenare răspundere patrimonială este limitată la administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar și la comitetul creditorilor în cazul în care sunt îndeplinite și condițiile prev. la alin.3 al art. 138 din Lege. Astfel, nu orice creditor poate formula o atare cerere față de limitarea impusă de textul art. 138 din Lege.
Dacă cererea de antrenare răspundere patrimonială poate fi formulată, în subsidiar de comitetul creditorilor, în situația în care numărul creditorilor înscriși la masa credală este mai mic de 3 sau nu s-a constituit acest comitet, este necesar a stabili cine poate promova cererea de autorizare pentru formularea acțiunii în atragere răspundere patrimonială.
Considerăm că o atare cerere, pentru a cărei promovare s- recunoscut legitimare procesuală activă doar comitetului creditorilor, poate fi promovată de către toți creditorii debitoarei asimilați comitetului creditorilor.
Aceasta, deoarece principalul rol al comitetului creditorilor este acela de reprezenta interesul concursual al adunării creditorilor astfel cum rezultă din textul art. 17 lit. a-f din lege.
În cauză însă, cererea a fost formulată doar de creditoarea iar ceilalți creditori, respectiv T și G, nu au înțeles să promoveze o astfel de cerere alături de creditoarea
Cum legiuitorul a stabilit expres că, în afara lichidatorului judiciar, acțiunea în angajarea răspunderii patrimoniale poate fi promovată doar de comitetul creditorilor iar în absența acestui participant la procedură se poate considera că adunarea creditorilor poate iniția acest demers.
În cauză, cererea unui singur creditor pentru autorizarea promovării cererii întemeiată pe disp. art. 138 din Lege apare ca fiind făcută de o persoană căreia legea nu îi conferă legitimare procesuală activă deși justifică un interes personal, decurgând din folosul practic urmărit, respectiv realizarea creanței sale.
Respingerea cererii, în aceste condiții, nu constituie o limitare a dreptului creditorilor de a promova acțiunea întemeiată pe disp. art. 138 din Lege, ci respectă textul legii, instituit cu scopul de a asigura atât celeritatea procedurii cât și creșterea transparenței acesteia, prin extinderea rolului și atribuțiilor ce revin adunării creditorilor cât și comitetul creditorilor.
Pentru aceste considerente, hotărârea instanței de fond sub aspectul soluționării cererii de autorizare a creditoarei AVAS B în vederea promovării cererii în antrenare răspundere patrimonială va fi menținută chiar dacă a fost necesară complinirea motivării.
Sunt neîntemeiate și criticile referitoare la îndeplinirea condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a fostului administrator al debitoarei pentru fapta prevăzută de art. 138 alin.1 lit. d din Lege.
Aplicarea disp. art. 138 alin.1 din Lege de către judecătorul-sindic presupune învestirea judecătorului-sindic cu o cerere în condițiile art. 138 alin.1 și 3 din Lege.
În cauză, judecătorul-sindic nu a fost învestit, în condițiile art. 138 cu o cerere în antrenare răspundere patrimonială, situație în care criticile creditoarei referitoare la greșita aplicare a art. 138 din Lege și la existența condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii fostului administrator al debitoarei, nu au legătură cu hotărârea ce face obiectul cererii de recurs. Mai mult, recurenta-creditoare și-a îndestulat creanța așa cum rezultă din dovezile prezentate de lichidatorul judiciar (copie mandat poștal) iar recursul promovat apare și ca lipsit de interes.
Față de cele ce preced, recursul urmează a fi respins ca nefondat, în temeiul art. 312 alin.1 pr.civ. coroborat cu art. 304 ind.1 pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI -, cu sediul în sector 1,--11, împotriva sentinței comerciale nr. 989/10.10.2008 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr. 217/LJ/2005 al Tribunalul Galați ca fiind nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 07 Ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, dr. |
Grefier,
RD//2 ex/20.01.2009 Fond:
Președinte:Valentina VrabieJudecători:Valentina Vrabie, Rodica Dorin, Sarmisegetuza Tulbure
← Alte cereri. Decizia 667/2008. Curtea de Apel Bacau | Practica judiciara insolventa. Decizia 341/2009. Curtea de Apel... → |
---|