Practica judiciara insolventa. Decizia 2438/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE CIVILĂ NR. 2438/2009
Ședința publică din data de 12 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr. 314 din 28.04.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N, în contradictoriu cu intimatul EXPERT și debitoarea SC SRL, având ca obiect procedura insolvenței - angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere
În data de 07 octombrie 2009 s-a înregistrat la dosarul cauzei, transmise pe fax, concluzii scrise din partea recurentului prin care solicită admiterea recursului și modificarea în totalitate a sentinței atacate, la care a anexat un set de înscrisuri în susținerea poziției procesule.
În data de 08 octombrie 2009 s-a înregistrat la dosarul cauzei, transmise pe fax și primite și prin poștă, concluzii scrise din partea recurentului prin care solicită admiterea recursului și modificarea în totalitate a sentinței atacate, la care a anexat un set de înscrisuri în susținerea poziției procesule.
Se constată că mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de ședință din data de 05 octombrie 2009, încheiere care face partea integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi.
CURTEA:
Prin sentința comercială nr.314 din 28 aprilie 2009 Tribunalului Bistrița N, pronunțată în dosarul nr-, s-a admis ca întemeiată acțiunea administratorului judiciar EXPERT, împotriva pârâtului în calitate de administrator statutar al SC SRL - în insolvență, și în consecință a fost obligat acesta să plătească în favoarea SC SRL - în insolvență, suma de 592.207 lei reprezentând o parte din pasivul societății.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin acțiunea în răspundere patrimonială înregistrată în dosarul de insolvență nr- privind pe debitorul SC SRL B, administratorul judiciar EXPERT a solicitat ca pârâtul, în calitate de administrator statutar al societății în insolvență, să fie obligat să suporte o parte din pasivul societății, respectiv suma de 592.287 lei, în baza prev.art. 138 alin.l lit.d din nr.85/2006 privind procedura insovenței.
In motivarea cererii s-a invocat faptul că pârâtul nu a respectat prevederile Legii contabilității nr.82/l99l rep. în sensul că nu a efectuat inventarierea anuală a mărfurilor și nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea, așa cum s-a stabilit prin raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză.
Pe de altă parte, s-a arătat că prin expertiză s-a stabilit că în evidența societății sunt înregistrate mărfuri în valoare de 592.287 lei care nu mai există în realitate, neputându-se justifica dispariția acestora din patrimoniu.
Pârâtul a fost legal citat, însă nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat apărări în scris.
Examinând actele și lucrările dosarului tribunalul a reținut următoarele:
Prin sentința comercială nr. l96/3l.03.2006 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr. 489/ll2/2006, a fost admisă cererea creditorului SC SA B și s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului SC SRL B, al cărui administrator statutar este pârâtul.
Din Raportul de expertiză contabilă și rapoartele întocmite de administratorul judiciar rezultă că pârâtul nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea contabilității nr.82/l99l rep, o parte din bunurile societăți au dispărut fără justificare - fapte necontestate de către pârât, astfel că sunt aplicabile disp.art. l38 alin.l lit.a și e din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
Instanța a constatat că valoarea mărfurilor care lipsesc din patrimoniul societății, conform expertizei contabile și a listei de inventar, este de 592.207 lei, și la această sumă, reprezentând parte din pasiv, a fost pârâtul, iar nu 592.287 lei, cum eronat a solicitat administratorul judiciar.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul, solicitând, n principal, admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond iar în subsidiar, admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței atacate în sensul respingerii ca neîntemeiate a acțiunii administratorului judiciar pentru angajarea răspunderii patrimoniale a pârâtului administrator.
În motivarea recursului, pârâtul a arătat că pe toată durata procesului a fost detinut în penitenciar, aspect adus la cunoștința instanței de fond de fiul recurentului. Astfel, a arătat că a fost încarcerat în Franța în perioada 12.12.2008 - 10.04.2009 și s-a întors în țară la data de 12.05.2009. Deși instanța a avut cunoștință despre faptul că este arestat, a apreciat ca fiind îndeplinită procedura de citare a recurentului prin afișare la domiciliu, fără a face demersuri pentru identificarea locului unde trebuia în mod obligatoriu să fie citat conform disp. art. 90 al. 6 pr.civ. Prin această încălcare a normelor de procedură arată că a fost pus în imposibilitatea faptică de a-și exercita orice fel de drept la apărare, a-și exprima poziția față de acțiune, în final de a avea parte de un proces echitabil, iar această vătămare nu poate fi înlăturată decât prin casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Pe fond, a arătat că acțiunea administratorului judiciar este neîntemeiată, motivat de faptul că acesta s-a mărginit să constate că în contabilitatea societății figurau bunuri în stoc în valoare de 1.592.207 lei, fără ca însă vreodată acesta să depună minimul efort pentru a constata existența fizică, chiar și în prezent, a acestor mărfuri, la punctul de lucru al societății situat în B,-.
Analizând recursul declarat în cauză, Curtea l-a apreciat fondat, având în vedere următoarele considerente:
Prin sentința recurată, judecătorul sindic a admis cererea formulată de către administratorul judiciar EXPERT împotriva pârâtului, în calitate de administrator statutar al debitoarei SC" "SRL, acesta fiind obligat, în baza disp.art.138 alin.1 lit.a,e din Legea nr.85/2006, la plata sumei de 1592.207 lei, reprezentând parte din pasivul societății.
Pârâtul a declarat recurs împotriva acestei hotărâri, solicitând casarea ei și trimiterea cauzei spre rejudecare, în condițiile în care, pe parcursul soluționării cererii, a fost deținut în penitenciar, aspect adus la cunoștința instanței de fond de către fiul recurentului, la termenul de judecată din data de 08.12.2008 (24 dosar fond).
Deși este real că în fața judecătorului sindic această stare de fapt nu a fost dovedită, în recurs, în baza prev.art.305 pr.civ. au fost depuse înscrisuri din conținutul cărora rezultă că pârâtul a fost încarcerat în Franța în perioada 12.12.2008 - 10.04.2009, cu obligativitatea de a se prezenta timp de o lună în fața Comitetului de probațiune, astfel încât s-a întors în țară la data de 15.05.2009.
In acest sens, la dosar a fost depus mandatul european de arestare, mandatul român de arestare nr.10 din 19.11.2008, emis în dosar nr- al Curții de Apel Cluj, dovada datei eliberării petentului din penitenciar și biletul de avion cu care acesta s-a întors în țară (28-41).
Analizând aceste înscrisuri, Curtea constată că starea de fapt invocată în susținerea recursului, respectiv faptul că pe perioada judecării cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale a pârâtului, acesta a fost încarcerat în Franța, este pe deplin dovedită.
Astfel, deși sentința recurată a fost pronunțată la data de 28.04.2009, citația emisă pe numele pârâtului pentru ultimul termen de judecată a fost afișată la domiciliul acestuia din B, la data de 1.04.2009, dată la care acesta era încarcerat. De asemenea, această modalitate de îndeplinire a procedurii de citare este realizată în cauză și pentru toate celelalte termene acordate în cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a recurentului.
Citarea este actul de procedură prin care participanții la judecată în procesul civil sunt înștiințați cu privire la existența lui, a termenului și locului unde se va desfășura judecata. Prin citarea părților se asigură respectarea a două principii fundamentale ale procesului civil: contradictorialitatea și dreptul la apărare, componente ale dreptului la un proces echitabil, prev.de art.6 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Potrivit art.85 pr.civ. judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, afară numai dacă legea nu dispune altfel. La rândul său art.107 pr.civ. prevede că președintele va amâna judecata pricinii ori de câte ori constată că partea care lipsește nu a fost citată cu respectarea cerințelor prevăzute de lege sub pedeapsa nulității.
Caracterul imperativ al normelor înscrise în art.85 și 107 pr.civ. trebuie înțeles în sensul că instanța nu poate lua nici o măsură decât dacă părțile sunt legal citate ori prezente, cu excepția cazurilor anume prevăzute.
În doctrină s-a relevat și faptul că trebuie să se facă distincție între caracterul imperativ al normelor care obligă instanța să citeze în mod legal părțile și caracterul dispozitiv al acelora care reglementează citarea ca atare, deoarece obligatorie este citarea părților, iar nu înfățișarea lor la judecată.
Potrivit art.90 alin.1 și 2 pr.civ. înmânarea citației și a tuturor actelor de procedură se face la domiciliul sau reședința celui citat.
4-7 ale aceluiași articol reglementează câteva cazuri speciale de înmânare a citației, printre care și cel al deținuților, pentru care înmânarea se face la administrația închisorii (alin.6).
Or, din coroborarea acestor texte cu cel al art.153 alin.2 pr.civ. rezultă că, în cazul deținuților, citarea acestora trebuie realizată la fiecare termen, în condițiile prevăzute de art.90 al.6, respectiv prin administrația locului de deținere, nefiind legal îndeplinită procedura în situația în care citarea s-a realizat la domiciliu.
Așa fiind, rezultă că pârâtul nu a fost legal citat, nici la administrarea probelor și nici la dezbaterea fondului, iar acest viciu a fost invocat în condițiile art.108 al.3 pr.civ. motiv pentru care este întemeiată solicitarea de aplicare în cauză a prev.art.312 alin.5 teza II.a pr.civ. Curtea urmând a proceda în consecință și a admite recursul declarat, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare judecătorului sindic.
Rațiunea instituirii acestui motiv de casare cu trimitere, rezultă tocmai din necesitatea respectării principiului dreptului la apărare al părții care nu a fost legal citată la fond, iar cu ocazia rejudecării, pârâtul va avea posibilitatea de a susține și proba apărările sale legate de fondul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr.314 din 28 aprilie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N pe care o casează și trimite cauza spre rejudecarea judecătorului-sindic.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12.10.2009
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.MB/MB
21.10.09/5 EX.
jud.fond:
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu, Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 2233/2009. Curtea de... | Practica judiciara insolventa. Decizia 514/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
