Practica judiciara insolventa. Decizia 2233/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 2233/2009
Ședința publică de la 29 septembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Danusia Pușcașu
JUDECĂTOR 2: Axente Irinel Andrei
JUDECĂTOR 3: Claudia
GREFIER:
Pe rol, judecarea recursului declarat de către creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C PENTRU ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C N, împotriva sentinței comerciale nr. 1683 din 30.04.2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, privind și pe intimații - R & R SRL, - SRL, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ C, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI D, lichidator, având ca obiect închiderea procedurii falimentului.
La apelul nominal se prezintă practicianul în insolvență.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recurenta este scutită de plata taxelor judiciare.
S-a prezenta referatul cauzei, după care reprezentanta lichidatorului declară că nu are de formulat alte cereri în probațiune și nici excepții de invocat.
Curtea, în urma deliberării apreciază că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a recursului, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru concluzii asupra recursului.
Reprezentanta lichidatorului solicită respingerea recursului și menținerea în întregime a sentinței atacate pentru motivele enunțate în cuprinsul întâmpinării.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 1683 din 30 aprilie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluja fost aprobat raportul final întocmit de lichidatorul judiciar Cabinetul Individual de Insolvență în cadrul procedurii insolvenței debitoarei - TRANS SRL, J- și, în consecință s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei și radierea debitoarei din evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj.
S-a mai dispus notificarea prezentei sentințe Direcției Generale a Finanțelor Publice a jud. C și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj.
S-a încuviințat onorariul lichidatorului judiciar în cuantum de 4.500 lei + TVA, precum și cheltuielile de procedură în sumă de 193 lei, care urmează a fi achitate din fondul de lichidare constituit conform art.4 din Legea nr.85/2006 iar lichidatorul judiciar a fost descărcat de îndatoriri și responsabilități.
Pentru a dispune astfel, judecătorul sindic a reținut că, derularea procedurii insolvenței a avut loc sub supravegherea administratorului judiciar, ulterior lichidator judiciar și sub controlul judecătoresc al judecătorului sindic. În cadrul procedurii, în urma analizei documentelor contabile, lichidatorul a apreciat că nu sunt incidente disp. art. 138 din Legea nr. 85/2006, lichidatorul constatând totodată că debitoarea nu deține nici un fel de bunuri care, în urma valorificării, ar fi putut conduce la îndestularea creditorilor ale căror creanțe au fost înscrise în tabelul definitiv al creditorilor.
Față de aceste împrejurări, lichidatorul judiciar a solicitat închiderea procedurii insolvenței întemeiat pe disp. art. 131 din Legea nr. 85/2006.
De asemenea, lichidatorul judiciar a întocmit raport final și l-a supus aprobării judecătorului sindic, urmându-se și procedura prev. de art. 129 din Legea nr. 85/2006.
Astfel, raportul final privind propunerea de închidere a procedurii a fost depus la dosarul cauzei la data de 26 martie 2009, fiind anexate dovezile de efectuare a tuturor cheltuielilor de procedură, precum și dovezile de comunicare și notificare referitoare la raportul final și propunerea de închidere a procedurii insolvenței debitoarei.
În considerarea disp. art. 129 din Legea nr. 85/2006, s-a procedat la comunicarea raportului final și a situațiilor financiare tuturor creditorilor și debitoarei, prin Buletinul procedurilor de insolvență, precum și prin comunicare cu creditoarea, fiind și afișat la ușa instanței.
De asemenea, s-a procedat la convocarea adunării creditorilor debitoarei, în vederea discutării raportului final, aducându-li-se la cunoștință că pot formula obiecțiuni cu cel puțin 5 zile înainte de data convocării.
Potrivit art. 131 din Legea nr. 85/2006 în orice stadiu al procedurii prevăzute de această lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitoarei ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii prin care se va dispune și radierea debitorului din registru în care este înmatriculat.
Analizând cele învederate de lichidatorul judiciar cu privire la situația averii debitoarei, prin prisma dispozițiilor sus evocate, judecătorul sindic a constatat că aceste dispoziții sunt pe deplin incidente, în averea debitoarei nefiind nici un fel de bunuri de valorificat pentru îndestularea creditorilor și nici un creditor nu s-a oferit să avanseze vreo sumă de bani pentru continuarea procedurii insolvenței.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs în termenul legal, creditorul DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C pentru ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C-N solicitând admiterea acestuia, casarea cu trimitere spre rejudecarea a hotărârii atacate, refacerea de către lichidator a raportului final și implicit obligarea lichidatorului de a proceda la identificarea persoanelor culpabile de insolvența falitei - TRANS și a precizării poziției sale în raport cu promovarea unei acțiuni în temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006.
În dezvoltarea motivelor de recurs, creditorul-recurent consideră că se impune atragerea răspunderii fostei conduceri a falitei, responsabili de insolvența societății, în condițiile în care speța se înscrie perfect în sfera de aplicabilitate a art. 138 alin 1 lit c din Legea nr. 85/2006 (respectiv art. 137 alin 1 lit c în vechea reglementare).
În contextul dispozițiilor art. 138 ale Legii nr. 85/2006, susținerea raportului final pe considerentele arătate de lichidator este neîntemeiată atâta vreme cât nu s-a putut realiza o constatare clară asupra activelor cât și a posibilității de recuperare a creanțelor de la debitorul societății falite. În această ordine de idei se apreciază că în calitatea sa de organ care aplică procedura insolvenței lichidatorul judiciar trebuia să uzeze de dispozițiile prevederilor art. 147 din Legea nr. 85/2006 și să ceară sprijinul organelor abilitate (de cercetare penală) pentru a obține actele care să reflecte situația falitei.
Lichidatorul judiciar prin întâmpinare (6-7) a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate și având în vedere dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
În speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 129 din Legea nr. 85/2006 în sensul că s-a constatat de către lichidatorul judiciar că bunurile din averea debitorului au fost lichidate așa încât acesta a întocmit raportul final însoțit de situațiile financiare finale, raport final ce a fost comunicat tuturor creditorilor și debitorului și afișate la ușa tribunalului.
Totodată se constată că judecătorul sindic a convocat adunarea creditorilor care deși aveau dreptul de a formula obiecții la raportul final nu a uzat de această cale de atac oferită de lege drept urmare în mod întemeiat judecătorul sindic în temeiul dispozițiilor art. 130 aprobat raportul final întocmit de lichidatorul judiciar și a constatat ulterior îndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 131 din legea insolvenței articol potrivit căruia în orice stadiu al procedurii dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, va putea da o sentință de închidere a procedurii.
Din analiza motivelor de recurs formulate de creditorul DGFP C se constată în fapt că acestea reprezintă o înșiruire de texte legale care sunt aplicabile însă în etape distincte ale procedurii insolvenței debitorului.
Astfel, pe de o parte se invocă incidența în speță a prevederilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, și solicitarea de a fi obligat lichidatorul judiciar în promovarea unei astfel de acțiuni.
Se ignoră faptul că textul art. 138 din Legea nr. 85/2006 stabilește cazurile și condițiile concrete de aplicabilitate a acestui text legal.
De asemenea, în exercitarea atribuțiilor ce revin administratorului judiciar, în vederea identificării bunurilor ce se aflau la data deschiderii procedurii în patrimoniul debitoarei, acesta a solicitat Municipiului D date cu privire la existența în evidențele acesteia a unor bunuri pentru care să se datoreze bugetului local taxe și impozite însă, din răspunsul comunicat rezultă fără dubiu că debitoarea are înscrise în evidențele locale doar datorii și nu figurează cu bunuri impozabile. Ulterior, administratorul judiciar a solicitat si fostului administrator statutar date cu privire la bunurile pentru care se solicită taxe și impozite, iar din actele depuse de acesta rezultă că imobilul la care face referire creditoarea respectiv cel situat în D,- Aaf ăcut obiectul unei tranzacții fiind înstrăinat printr-un contract de vânzare cumpărare la data de 24 august 2008.
În aceste condiții, administratorul judiciar respectiv lichidatorul judiciar a realizat o constatare clară a activelor societății în sensul că acestea nu existau la data deschiderii procedurii, situație care a fost cunoscută de altfel și de creditoare.
Cât privesc constatările administratorului judiciar în raportul cu privire la cauzele și împrejurările ce au determinat intrarea debitoarei în insolvență, acestea au fost realizate pe baza actelor contabile puse la dispoziție de către administratorul statutar al debitoarei așa încât nu se justifică formularea unei plângeri penale întemeiată pe dispozițiile cuprinse în art. 147 ale Legii nr. 85/2006.
În concluzie, judecătorul sindic în mod întemeiat a constatat că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 131 din legea insolvenței pentru închiderea procedurii în condițiile în care nu există nici un fel de bunuri valorificat și nici unul dintre creditori nu a înțeles să avanseze suma pentru o eventuală continuare a procedurii.
Față de considerentele mai sus expuse, în lumina dispozițiilor art. 312 alin (1) Cod procedură civilă urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C pentru ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C-
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C pentru ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C-N împotriva sentinței comerciale nr.1683/30.04.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Comercial Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 29 septembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - --- - -
Red./
8 ex./1.10.2009
Jud.fond.-
Președinte:Danusia PușcașuJudecători:Danusia Pușcașu, Axente Irinel Andrei, Claudia
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 684/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 2438/2009. Curtea de... → |
|---|
