Practica judiciara insolventa. Decizia 245/2010. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-

DECIZIA NR.245

Ședința publică din data de 12 februarie 2010

PREȘEDINTE: Adriana Florina Secrețeanu

JUDECĂTOR 2: Adrian Remus Ghiculescu

Judecător - - -

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de pârâtaCEC BANK SA - SUCURSALA, prin reprezentanții săi legali,cu sediul în B, str.-,.14, județul B și pârâta,domiciliată în localitatea, județul B împotriva sentinței nr.1076/04 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția comercială și de contencios administrativ, în contradictoriu cu debitoareaSC GRUP 2004 SRL,cu sediul în B, str.-,.16 A,.12, județul B, cod unic de înregistrare -, număr în registrul comerțului J-, prin lichidator judiciarG,cu sediul profesional în B, str.-,.11,.B,.1, județul B și creditoareleADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B,prin reprezentanții săi legali,cu sediul în B, județul B,PRIMĂRIA MUNICIPIULUI, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B,-, județul B și INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ B, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B, -,.1 B, județul

Cererea de recurs formulată de recurenta-pârâtă CEC BANK SA - Sucursala B este timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform chitanței nr.-/30.11.2009 și timbru judiciar în cuantum de 0,3 lei, care au fost anulate și atașate la dosarul cauzei.

Cererea de recurs formulată de pârâta este netimbrată.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurenta-pârâtă CEC SA - Sucursala B, recurenta-pârâtă, intimata-debitoare SC Grup 2004 SRL, prin lichidator judiciar G și intimatele-creditoare Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B, Primăria Municipiului B și Inspectoratul TERITORIAL D E Muncă

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursurile se află la al doilea termen de judecată, sunt motivate, recursul formulat de pârâta CEC SA - Sucursala B este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform chitanței nr.-/30.11.2009 aflată la fila 4 dosar și cu timbre judiciare în cuantum de 0,3 lei, nefiind completat timbrajul cu 40 lei taxă judiciară de timbru, astfel cum s-a dispus la termenul anterior, recursul formulat de pârâta este netimbrat, după care:

Față de împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, Curtea invocă din oficiu excepția netimbrării recursului formulat de pârâta și excepția insuficientei timbrări a recursului formulat de pârâta CEC SA - Sucursala B și rămâne în pronunțare asupra acestor excepții.

CURTEA

Prin cererea înregistrată la data de 4.12.2008 în cadrul dosarului de insolvență nr.594/2008, aflat pe rolul Tribunalului Buzău, lichidatorul judiciar Gas olicitat în contradictoriu cu pârâții CEC BANK SA și GRUP 2004 SRL pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună anularea tuturor operațiunilor de plăți efectuate de pârâta în calitate de administrator al societății debitoare în favoarea pârâtei CEC BANK, ulterior deschiderii procedurii de insolvență și restituirea sumelor încasate.

În motivarea de fapt a acțiunii s-a învederat că prin sentința comercială nr.374/26.05.2008 a fost deschisă procedura insolvenței iar prin sentința comercială nr.807/27.10.2008 s-a dispus intrarea în faliment. Debitoarea a fost notificată confirmându-se primirea acestora.

Lichidatorul judiciar a procedat la notificarea creditorilor în vederea întocmirii tabelului suplimentar și al tabelului definitiv consolidat, potrivit căruia înregistrează următoarele creanțe:

1. Administrația Finanțelor Publice Râmnicu-S - 28.728 lei creanță bugetară;

2. Primăria Municipiului - 1.410 lei creanță bugetară;

3. CEC BANK - 17.037,38 lei creanță chirografară.

Potrivit notificării aflate la fila 103 din dosar pârâta a refuzat să se conformeze dispozițiilor art.35 din legea insolvenței, situație în care lichidatorul judiciar prin diligențele depuse a solicitat pârâtei CEC BANK să comunice situația plăților în favoarea sa după deschiderea procedurii.

S-a constatat că pârâta debitoare a efectuat plata în perioada 26.05.2008 - 20.11.2008 în detrimentul creditorilor bugetari înfrângând astfel dispozițiile art.46 alin.1 din Legea nr.85/2006.

Ulterior la termenul din 18.02.2009 lichidatorul judiciar a depus cerere precizatoare solicitând obligarea pârâtei la restituirea sumei de 9.900 lei.

Compensarea cererii a fost determinată de faptul că la 26.01.2009 pârâta a depus la dosar lista cu încasările și plățile efectuate de debitoare după deschierea procedurii din care rezultă că s-au efectuat încasări în valoare de 24.468 lei și plăți în valoare de 24.045 lei.

Pârâta CEC BANK a formulat întâmpinare potrivit dispozițiilor art.115 Cod procedură civilă, solicitând respingerea cererii.

Pârâta a susținut că notificarea deschiderii procedurii insolvenței s-a făcut mult mai târziu față de data pronunțării sentinței 26.05.2008 respectiv la 2.09.2008 iar plățile efectuate de către debitoare au fost făcute în scopul diminuării creanței.

Prin sentința comercială nr.329/4.03.2009 Tribunalul Buzăua dispus anularea operațiunilor de plăți efectuate în perioada 26.05.2008 - 20.11.2008 și restituirea de către pârâta CEC BANK SA a sumei de 2.037 lei.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta CEC BANK SA astfel că prin decizia nr.859/29.05.2009 Curtea de APEL PLOIEȘTI a admis recursul, a casat sentința pronunțată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Prin sentința nr.1076/04 noiembrie 2009, Tribunalul Buzăua admis cererea formulată de lichidatorul judiciar al debitoarei SC GRUP 2004 SRL, avocat G pentru anularea operațiunilor de plată către și CEC BANK SA, a dispus anularea operațiunilor de plată în sumă de 2.037 lei efectuate în favoarea creditorului CEC BANK - Sucursala B precum și a operațiunilor de plată efectuate de debitoare în favoarea administratorului social în sumă de 9.900 lei și a obligat pârâții la restituirea sumelor încasate, respectiv CEC BANK și.

În examinarea cauzei venită astfel spre rejudecare pornind și de la îndrumările instanței de control, judecătorul sindic a constatat că prin sentința comercială nr.374/26.05.2008 s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței iar prin sentința comercială 807/27.10.2008 s-a dispus intrarea în faliment.

Procedându-se la verificarea situației plăților efectuate de debitoare s-a constatat că debitoarea prin administratorul social a efectuat plăți în perioada 26.05.2008 - 20.11.2008 în detrimentul creditorilor bugetari, încălcându-se astfel dispozițiile art.46 alin.1 din Legea nr.85/2006, aceste operațiunii neîncadrându-se în activitatea curentă a pârâtei debitoare.

Dispozițiile art.46 alin.1 din Legea nr.85/2006 consacră regula de principiu potrivit căreia toate operațiunile și plățile efectuate de debitorul insolvent în procedura insolvenței sunt lovite de nulitate absolută.

Cum aceste operațiuni nu au fost efectuate sub controlul persoanelor abilitate care să monitorizeze procedura, tribunalul a admis acțiunea și a dispus anularea operațiunilor de plata în sumă de 2.037 lei efectuate în favoarea creditorului CEC BANK- Sucursala B precum și a operațiunilor de plata efectuate de debitoare în favoarea administratorului social în sumă de 9.900 lei și a obligat pârâții la restituirea sumelor încasate.

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs pârâtele CEC SA - Sucursala B și.

În recursul său, pârâta CEC SA - Sucursala B critică hotărârea instanței de fond pentru motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art.304 pct.6 și 7 Cod procedură civilă.

Susține recurenta-pârâtă că deși instanța de fond în considerente a arătat că a verificat situația plăților efectuate de debitoare prin administratorul judiciar, totuși nu a ținut cont de precizările pe care le-a făcut prin întâmpinare, unde a arătat că aceste sume nu făceau parte din patrimoniul debitoarei, fiind depuse de către fosta administrator din resursele sale.

Lichidatorul nu a făcut dovada că aceste sume ar fi aparținut debitoarei SC Grup 2004 SRL, astfel încât să se justifice anularea plăților făcute după deschiderea procedurii insolvenței, ori legiuitorul a avut în vedere doar acele plăți făcute din resursele debitoarei falite nu și din resursele altor persoane.

De altfel, susține recurenta, sub acest aspect instanța de fond nu a motivat sentința în niciun fel, ori dispozițiile art.261 alin.5 Cod procedură civilă se referă la necesitatea redactării motivelor de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și a celor pentru care s-au înlăturat cererile părților, apreciind astfel că sunt incidente dispozițiile art.304 alin.7 Cod procedură civilă, conform cărora hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină.

S-a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței pronunțată de instanța de fond în sensul respingerii cererii formulate de lichidatorul judiciar.

În recursul său, recurenta critică sentința pronunțată de instanța de fond pentru motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art.304 alin.5,6,7,8 și 9 Cod procedură civilă.

Susține recurenta că instanța de fond i-a încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil prin faptul că nu i-a permis să formuleze cereri de probe și nici nu a administrat în niciun fel probe din care s-ar fi putut lămuri situația exactă a presupuselor plăți efectuate de către aceasta.

Astfel, susține recurenta, instanța de fond avea obligația să cerceteze în concret înainte să dispună anularea presupuselor plăți și obligarea sa la restituirea unor sume, dacă aceste plăți au fost efectuate în realitate, dacă au fost plătite din patrimoniul societății către aceasta, iar toate aceste cercetări necesitau în mod obligatoriu administrarea, chiar și din oficiu, a unei expertize contabile prin intermediul căreia urmau să se lămurească toate aspectele, însă instanța a trecut la soluționarea cauzei fără probe concrete, situație în care consideră că nu a analizat cu temeinicie fondul cauzei, impunându-se soluția casării sentinței recurate și a trimiterii cauzei către instanța de fond pentru analizarea acestor aspecte.

Precizează recurenta că instanța de fond nu a dat dovadă de rol activ, încălcând prevederile art.139 alin.5 Cod procedură civilă, trecând la soluționarea cauzei fără să rezolve și să lămurească chestiunile cu care a fost investită, singurele probe existente la dosarul cauzei fiind doar niște înscrisuri, fără ca acestea să fie interpretate de către un expert contabil care putea să lămurească, în mod exact, situația reală, instanța de fond nefăcând altceva decât să acorde prezumție de veridicitate celor menționate de către lichidatorul judiciar în cererea depusă de către acesta, fără ca soluția pronunțată să fie bazată pe motive bine întemeiate și probate prin mijloace de probă pertinente, concludente și utile, probe pe care instanța de fond nu le-a administrat, încălcându-i-se astfel dreptul la apărare și la un proces echitabil precum și dreptul său la legitimă apărare.

Susține recurenta că prin hotărârea dată, instanța de fond a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 Cod procedură civilă, întrucât actele care au fost îndeplinite cu neobservarea formelor legale referitoare la administrarea probatoriilor și lămurirea situației juridice invocate, considerând că instanța nu a intrat decât parțial în cercetarea fondului, întrucât nu a lămurit toate aceste aspecte, motiv pentru care se impune casarea hotărârii în întregime pentru a se asigura o judecată unitară.

Precizează recurenta că hotărârea pronunțată de instanța de fond nu cuprinde motivele pe care se sprijină, instanța de judecată interpretând în mod greșit actul dedus judecății și a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii.

Recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței, având în vedere că instanța de fond a soluționat cauza fără a intra decât parțial în cercetarea fondului, iar în subsidiar, modificarea sentinței recurate și, pe fond, respingerea cererii formulată de lichidatorul judiciar de anulare a operațiunilor de plată efectuate către aceasta.

La termenul de judecată din data de 12 februarie 2010, Curtea a invocat din oficiu excepția netimbrării recursului formulat de pârâta, motivat de faptul că deși a fost citată cu mențiunea de a timbra recursul, aceasta nu s-a conformat dispozițiilor instanței, precum și excepția insuficientei timbrări a recursului declarat de CEC SA - Sucursala B, față de împrejurarea că aceasta nu a completat taxa judiciară de timbru cu 40 lei, astfel cum i s-a pus în vedere în ședință publică din data de 22 ianuarie 2010.

Având în vedere că, declarând recursul de față, recurenta-pârâtă nu a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 60 lei și 0,3 lei timbru judiciar, deși a fost citată cu mențiunea referitoare la timbraj, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 27 dosar, Curtea va admite excepția netimbrării, invocată din oficiu, și va anula recursul formulat de pârâta ca netimbrat, în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă coroborat cu dispozițiile art. 9 din Ordonanța Guvernului nr.32/1995 și art.20 din Legea nr.146/1997 cu modificările si completările ulterioare, potrivit cărora instanțele judecătorești nu se pot pronunța asupra cererilor înainte de a fi îndeplinite cerințele referitoare la timbraj.

În ceea ce privește recursul declarat de pârâta SC SA - Sucursala B, Curtea constată că aceasta a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei și timbru judiciar în cuantum de 0,3 lei, însă față de împrejurarea că aceasta nu a completat timbrajul cu 40 lei, astfel cum i s-a pus în vedere prin încheierea de ședință din data de 22 ianuarie 2010, filele 25 și 26 dosar, Curtea va admite excepția insuficientei timbrări, invocată din oficiu, și va anula recursul formulat de pârâta SC SA - Sucursala B ca insuficient timbrat, în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă coroborat cu dispozițiile art.20 din Legea nr.146/1997 cu modificările si completările ulterioare, potrivit cărora instanțele judecătorești nu se pot pronunța asupra cererilor înainte de a fi îndeplinite cerințele referitoare la timbraj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite excepția netimbrării recursului declarat de și excepția insuficientei timbrări a recursului declarat de CEC SA.

Anulează recursul declarat de pârâta, domiciliată în localitatea, județul B împotriva sentinței nr.1076/04 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția comercială și de contencios administrativ, în contradictoriu cu pârâtaCEC BANK SA - SUCURSALA, prin reprezentanții săi legali,cu sediul în B, str.-,.14, județul B și debitoareaSC GRUP 2004 SRL,cu sediul în B, str.-,.16 A,.12, județul B, cod unic de înregistrare -, număr în registrul comerțului J-, prin lichidator judiciarG,cu sediul profesional în B, str.-,.11,.B,.1, județul B și creditoareleADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B,prin reprezentanții săi legali,cu sediul în B, județul B,PRIMĂRIA MUNICIPIULUI, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B,-, județul B și INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ B, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B, -,.1 B, județul B, ca netimbrat.

Anulează recursul declarat de CEC BANK SA - SUCURSALA, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B, str.-,.14, județul B împotriva sentinței nr.1076/04 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția comercială și de contencios administrativ, ca insuficient timbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 12 februarie 2010.

Președinte, Judecători,

- - - - - - - -

Grefier,

Red.CC

8 ex/09.03.2010

f- - Tribunalul Buzău

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120

Președinte:Adriana Florina Secrețeanu
Judecători:Adriana Florina Secrețeanu, Adrian Remus Ghiculescu

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Practica judiciara insolventa. Decizia 245/2010. Curtea de Apel Ploiesti