Practica judiciara insolventa. Decizia 248/2010. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA NR.248

Ședința publică din data de 15 februarie 2010

PREȘEDINTE: Stoicescu Maria

JUDECĂTOR 2: Duboșaru Rodica

JUDECĂTOR 3: Tudose Ana

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de debitoarea SC SRL, cu sediul în com., tarlaua 5 A 31, -. P, județul B, împotriva sentinței nr.1348 din data de 16 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu administratorul judiciarCASA DE INSOLVENȚĂ MUNTENIA, cu sediul în B,. 3, județul B și creditoriiSC SRL,cu sediul în B, sector 6, - Business -Bd. -, nr.1,.4,BANCA TRANSILVANIA SA - SUCURSALA, cu sediul în B,. 13 AB, județul șiADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B, nr. 209, județul

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurenta-debitoare SC SRL, reprezentată de avocat, lipsind intimatul-administrator judiciar Casa de Insolvență Muntenia și intimații-creditori SC SRL, Banca Transilvania SA - Sucursala B și Administrația Finanțelor Publice

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței faptul că, prin Serviciul Registratură, intimatele-creditoare SC SRL și Banca Transilvania SA au depus la dosar întâmpinări, după care:

Apărătorul recurentei-debitoare depune la dosar taxa judiciară de timbru în cuantum de 60,00 lei, potrivit chitanței nr.35824 din 15.02.2010 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, care au fost anulate și atașate la dosar, arată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită cuvântul în susținerea recursului.

Curtea ia act de împrejurarea că recurenta a timbrat corespunzător cererea de recurs, totodată, ia act de susținerile apărătorului recurentei, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul recurentei-debitoare SC SRL arată că, prin sentința atacată, Tribunalul Buzăua infirmat planul de reorganizare a debitoarei, această societate a atacat hotărârea tribunalului ca fiind netemeinică și nelegală. Inițial, planul de reorganizare a fost aprobat de instanță, pentru ca ulterior să se revină în mod netemeinic asupra deciziei luate și a dispus infirmarea planului de reorganizare, cu toate că unul dintre creditori, respectiv Banca Transilvania a reeșalonat plata creanței în perioada 25.04.2009 - 24.04.2010.

Mai arată apărătorul recurentei că, în mod greșit instanța de fond a apreciat că reeșalonarea plății este nerealistă, fiind în contradicție cu clauzele contractului, întrucât, chiar dacă societatea debitoare a trecut printr-o perioadă de regres financiar, în acest moment, societatea și-a revenit din acest punct de vedere, are contracte în derulare.

Solicită admiterea recursului, casarea sentinței instanței de fond, în sensul de a se dispune confirmarea planului de reorganizare. Nu solicită cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

În cadrul dosarului de faliment nr-, aflat pe rolul Tribunalului Dâmbovița, prin sentința comercială nr. 1253 din 02.12.2009, judecătorul sindic a admis planul de reorganizare a activității debitoarei SC SRL în conformitate cu art. 98 din Legea privind procedura insolvenței, fixând termen pentru confirmarea planului la data de 16.12.2009.

Prin raportul lunar privind descrierea modului de îndeplinire a atribuțiilor și justificarea cheltuielilor efectuate în condițiile art. 121 alin.1 și art. 123 din Legea privind procedura insolvenței, depus la 16.12.2009, administratorul judiciar a solicitat confirmarea planului, depunând în acest sens procesul verbal al adunării creditorilor din data de 15.12.2009.

Prin sentința nr.1348 din data de 16.12.2009, Tribunalul Buzăua respins cererea formulată de administratorul judiciar Casa de Insolvență Muntenia pentru confirmarea planului de reorganizare a debitoarei SC SRL, reținându-se că, potrivit art. 101 alin.1 din Legea privind procedura insolvenței, un plan va fi confirmat, dacă sunt întrunite cumulativ condițiile enumerate de acest text de lege, însă, potrivit procesului verbal al adunării creditorilor, planul nu a fost acceptat de către categoria de creanțe garantate, astfel cum prevede art. 101 alin.1 pct. A) din Legea nr. 85/2006, creditoarea Banca Transilvania - Sucursala Bav otat pentru respingerea planului de reorganizare a activității debitoarei, împotriva căreia deține o creanță în sumă de 154.070,90 lei, cu dobânzile aferente.

S-a mai reținut că, potrivit art. 3 pct. 21 din Legea nr. 85/2006, în categoria de creanțe defavorizate se include categoria de creanțe pentru care planul de reorganizare prevede cel puțin una dintre modificările următoare pentru oricare dintre creanțele categoriei respective, cum ar fi: o reducere a cuantumului creanței; o reducere a garanțiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reeșalonarea plăților în defavoarea creditorului; valoarea actualizată cu dobânda de referință a BNR, dacă nu este stabilit altfel prin contractul privind creanța respectivă sau prin legi speciale, este mai mică decât valoarea la care a fost înscrisă în tabelul definitiv de creanțe, iar din programul de plăți rezultă că Băncii Transilvania, în calitate de creditor garantat, i-a fost reeșalonată plata creanței în cuantumul actualizat precizat, pe perioada 25.04.2009- 24.04.2010.

Tribunalul a apreciat că, din punctul de vedere al acestui creditor, reeșalonarea plății este defavorabilă, fiind în totală contradicție cu clauzele contractului de credit încheiat cu debitoarea, iar administratorul judiciar a considerat, în mod nerealist, posibilă reeșalonarea plăților, în condițiile în care din extrasul de cont al debitoarei din 30.11.2009, rezultă că aceasta deține în cont suma de 25 lei, iar până la momentul pronunțării creditoarea nu a încasat nici una din sumele reeșalonate din programul de plăți, începând cu 25.04.2009, lipsa realității reeșalonării cu consecința creări unei defavorizări a creditoarei Banca Transilvania, este demonstrată de faptul că pentru creditul acordat de 490.000 lei, conform contractului de credit nr. 00290 din 25.04.2005, pentru suma de 154.070,90 lei, cu dobânzile aferente, debitoarea nu a achitat nici o lunară stabilită la valoarea de 10.000 lei, astfel că este cu atât mai puțin posibilă plata de către debitoare a întregii restanțe până la data de 24.04.2010, fapt ce ar însemna lunar o în cuantum de 77.015 lei.

Instanța de fond a constatat că pentru confirmarea planului nu este necesară numai o operațiune pur aritmetică, cum a apreciat administratorul judiciar când a constatat că votul acordat de categoria creanțelor bugetare și categoria creanțelor chirografare este suficient pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute cumulativ de art. 101 alin.1 din Legea nr. 85/2006, administratorul judiciar având în vedere numai prima parte a textului de lege invocat, respectiv cel puțin J plus una din categoriile de creanțe menționate în programul de plăți, dintre cele menționate la art. 100 alin.3, acceptă sau sunt socotite că acceptă planul, și nu a avut în vedere și condiția ca minim una din categoriile defavorizate să accepte planul.

Împotriva sentinței a declarat recurs debitoarea SC SRL, criticând hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinice, solicitându-se admiterea căii de atac, iar pe fond confirmarea planului de reorganizare, în conformitate cu art. 102 alin.1 din Legea insolvenței.

În motivarea recursului, s-a arătat că în mod întemeiat administratorul judiciar a solicitat confirmarea planului de reorganizare, fiind îndeplinite dispozițiile art. 102 alin.1 din Legea nr. 85/2006, pentru creditorul societății - Banca Transilvania - Sucursala B - a fost reeșalonată plata creanței în perioada 25.04.2009 - 24.04.2010, însă instanța în mod greșit a apreciat că această reeșalonare este nerealistă, în contradicție cu clauzele contractului de credit și că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 102 alin.1 din Legea insolvenței.

S-a mai susținut că societatea debitoare a trecut printr-o perioadă de dificultăți financiare, ce au fost înțelese de reprezentantul băncii creditoare, care deține o creanță majoritară și a decis să reeșaloneze plata în favoarea recurentei, care își asumă răspunderea ca până la 24.04.2010 să achite întreaga restanță, situația financiară a SC SRL a fost atent analizată de administratorul judiciar, însă mai puțin înțeleasă de instanța de judecată.

Prin întâmpinarea depusă la data de 10.02.2010, intimatul-creditor SRL Bas olicitat respingerea recursului, întrucât afirmațiile societății recurente sunt fanteziste, neexistând dovezi, potrivit cărora ar exista o revenire financiară.

Intimata-creditoare Banca Transilvania SA - Sucursala Baf ormulat întâmpinare la 12.02.2010, prin care a solicitat respingerea recursului, întrucât nu a comunicat recurentei nicio decizie de reeșalonare a debitului, debitoarea nu a făcut nimic în sensul afirmațiilor de bună intenție, susținerea că până la data de 24.04.2010 va achita întreaga restanță rămâne o simplă afirmație, atât timp cât nu desfășoară nici un fel de activitate, iar în contul curent deschis la intimată deține suma de 25 de lei la data de 08.02.2010, aceeași situație existând și la 30.11.2009, judecătorul sindic având în vedere extrasul de cont de la acea dată, aflat la dosarul cauzei.

Curtea, examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, normelor legale incidente în cauză, a art. 304 și 3041Cod pr.civilă, constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce succed:

În cadrul derulării procedurii insolvenței privind societatea debitoare SC SRL, în conformitate cu art. 98 din Legea nr.85/2006 a fost propus un plan de reorganizare, care a fost admis în principiu de judecătorul sindic, prin sentința comercială nr.1253 din 2.12.2009, iar în conformitate cu dispozițiile art. 99 din același act normativ, a fost convocată adunarea generală a creditorilor la data de 15.12.2009, ce a avut ca ordine de zi aprobarea planului de reorganizare propus de debitor prin administratorul său special.

Potrivit procesului-verbal din 15.12.2009, planul de reorganizare nu a fost acceptat de categoria creanțe garantate, fiind însă acceptat de categoria creanțelor bugetare și a celor chirografare, iar, ulterior, administratorul judiciar al debitoarei a solicitat judecătorului sindic confirmarea planului de reorganizare, însă cererea sa a fost respinsă, reținându-se în mod corect de tribunal că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 101 din Legea insolvenței, respectiv fiecare categorie defavorizată de creanțe, care a respins planul, să fie supusă unui tratament corect și echitabil prin plan.

Astfel, art.101 alineat 1 din Legea insolvenței impune îndeplinirea cumulativă a celor patru condiții enumerate de acest text de lege de la lit.A-D, iar tratamentul corect și echitabil presupune îndeplinirea celor trei cerințe enumerate de alineatul 2 al textului de lege indicat mai sus, numai după constatarea întrV. tuturor condițiilor, un plan de reorganizare poate fi confirmat de judecătorul sindic, însă, în cauza de față, planul de reorganizare propus de administratorul special al societății recurente, deși votat de două categorii de creanțe, nu asigură un tratament corect și echitabil a categoriei de creanțe defavorizate, care a respins planul, respectiv intimata Banca Transilvania - Sucursala B, creanța acesteia fiind una defavorizată, în sensul art. 3 pct.21 lit.b din Legea nr.85/2006.

În ceea ce privește motivul de recurs, potrivit căruia în favoarea creditoarei intimate Banca Transilvania - Sucursala Baf ost reeșalonată plata creanței în perioada 25.04.2009-24.04.2010, reeșalonare apreciată ca nerealistă de instanța de fond, și în contradicție cu contractul de credit, Curtea constată că nu este fondat, întrucât pentru confirmarea unui plan de reorganizare propus de societatea ce face obiectul procedurii insolvenței, este necesară îndeplinirea cumulativă a prevederilor art. 101(1) din Legea nr.85/2006, această creditoare nu a votat planul propus, astfel că trebuie respectată condiția impusă de litera C, respectiv categoria de creanță defavorizată să fie supusă unui tratament corect și echitabil prin plan, această condiție nu este îndeplinită, până în prezent societatea debitoare nu a plătit băncii nicio sumă de bani, așa cum s-a prevăzut în programul de plată a creanțelor, nici nu poate proceda în acest mod, în condițiile în care, în contul curent deschis la Banca Transilvania SA - Sucursala B deține suma de 35 de lei, conform extrasului de cont din 8.02.2010, iar cuantumul creanței garantate deținută de intimată totalizează 159.962,76 lei, ce reprezintă creditul acordat și dobânda calculată, conform contractului.

Susținerea recurentei, potrivit căreia va achita întreaga restanță băncii, până la 24.04.2010, conform planului de plăți, întrucât există dovezi de înviorare și revenire financiară, urmează a fi înlăturată de către instanță, întrucât nu s-au făcut probe în acest sens, iar în situația în care ar exista astfel de dovezi nu au nicio relevanță, în condițiile în care planul de reorganizare propus de administratorul special al debitoarei nu întrunește cumulativ condițiile prev. de art. 101 alin.1 din Legea insolvenței.

Față de considerentele expuse mai sus, Curtea constată că în mod corect judecătorul sindic a respins cererea de confirmare a planului de reorganizare propus de administratorul special al SC SRL, întrucât nu îndeplinește cumulativ condițiile prev. de art. 101 alin.1 din Legea insolvenței, respectiv nu asigură un tratament corect și echitabil categoriei defavorizată de creanțe ce a respins planul, respectiv creanța garantată, deținută de Banca Transilvania - Sucursala B, sentința recurată nu este afectată de nelegalitate sau netemeinicie, recursul nu este fondat, urmând ca, în conformitate cu art. 312 alin.1 pr.civilă, să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de debitoareaSC SRL, cu sediul în com., tarlaua 5 A 31, -. P, județul B, împotriva sentinței nr.1348 din data de 16 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu administratorul judiciarCASA DE INSOLVENȚĂ MUNTENIA, cu sediul în B,. 3, județul B și creditoriiSC SRL,cu sediul în B, sector 6, - Business -Bd. -, nr.1,.4,BANCA TRANSILVANIA SA - SUCURSALA, cu sediul în B,. 13 AB, județul șiADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B, nr. 209, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 februarie 2010.

Președinte, Judecători,

- - - - - -

Grefier,

Red.

Tehnored.

7 ex./23.02.2010

f- - Tribunalul Buzău

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Președinte:Stoicescu Maria
Judecători:Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica, Tudose Ana

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Practica judiciara insolventa. Decizia 248/2010. Curtea de Apel Ploiesti