Practica judiciara insolventa. Decizia 2544/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2544/2009
Ședința publică de la 20 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Danusia Pușcașu
JUDECĂTOR 2: Axente Irinel Andrei
JUDECĂTOR 3: Claudia
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr. 49 din 14 ianuarie 2008 pronunțată în dosarul - al Tribunalului Maramureș, în contradictoriu cu intimații - SRL - ÎN FALIMENT - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M, și, având ca obiect procedura insolvenței - angajarea răspunderii membriilor organelor de conducere.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 2 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la data de 31 iulie 2009, s-a înregistrat la dosar întâmpinare și acte anexă din partea intimatei Direcția Generală a Finanțelor Publice M, prin care solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea în totalitate a sentinței civile atacate.
La data de 29 septembrie 2009, s-a înregistrat la dosar, din partea recurentului, chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în valoare de 20 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Curtea, după deliberare, invocă din oficiu excepția tardivității formulării recursului, raportat la împrejurarea că sentința atacată i-a fost comunicată recurentului la data de 4 februarie 2008 la adresa de domiciliu înscrisă la Oficiul Registrului Comerțului, iar recursul a fost formulat la data de 30 iunie 2009, data poștei, fiind depășit cu mult termenul de 10 zile prevăzut de lege și reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 49 din data de 14 ianuarie 2008 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Maramureșs -a admis acțiunea promovată de lichidatorul judiciar, în contradictoriu cu pârâtul și în consecință, a fost obligat pârâtul să suporte cu averea proprie pasivul societății insolvente, până la concurența sumei de 12.467 lei.
De asemenea, s-a respins acțiunea promovată de lichidatorul judiciar în contradictoriu pârâții și.
Pentru a pronunța această hotărâre, examinând cererea, judecătorul sindic a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4019/30.10.2006, pronunțată în dosarul de faliment nr- al Tribunalului Maramureș, s-a constatat că debitoarea este în stare de insolvență, sens în care s-a dispus deschiderea procedurii simplificate și începerea procedurii falimentului, a fost numit lichidatorul judiciar în persoana reclamantului.
În dosarul de faliment și-a înregistrat declarație de creanță creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M, valoarea creanței fiind de 12.467 lei.
Deși a fost notificat de lichidatorul judiciar în vederea depunerii actelor prev. de art. 28 alin. 1 din Legea 85/2006, pârâtul în calitate de administrator statutar al societății insolvente nu s-a conformat acestei obligații.
Neîntocmirea și nedepunerea situațiilor financiare anuale, respectiv a bilanțului contabil și a contului de profit și pierderi creează prezumția relativă a neținerii contabilității în conformitate cu dispozițiile legale în materie, fapt ce angajează răspunderea administratorului statutar potrivit dispozițiile art. 138 lit. "d" din Legea 85/2006.
unei contabilități fictive, dispariția unor acte contabile sau neținerea unei evidențe contabile în conformitate cu legea nu reprezintă, în principiu, activități direct producătoare de prejudicii, însă ele pot favoriza starea de insolvență prin ascunderea unor active sau părți din acestea, prin plata cu întârziere a unor creanțe ceea ce a generat dobânzi sau penalități.
În ceea ce privește acțiunea promovată de lichidatorul judiciar, în contradictoriu cu pârâții și, judecătorul sindic a respinsă această acțiune, în condițiile în care aceștia nu s-au ocupat de administrarea în fapt a societății, pârâtul în perioada 2002 - 2006 fiind și în executarea unor pedepse privative de libertate.
Pentru considerentele sus menționate, în baza art. 138, lit. "d" din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței, acțiunea a fost admisă potrivit dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
În motivarea recursului, pârâtul a arătat că judecata în fata primei instante s-a realizat fără respectarea procedurii de citare cu recurentul, acesta fiind citat la o adresă străină de domiciliul său, respectiv la adresa din loc. nr. 47 jud. M, unde a locuit o anumită perioadă de timp împreună cu părintii săi, dar începând cu data de 24.02.2006, acesta căsătorindu-se, s-a mutat la locuinta sotiei sale din B M,-/21, unde si-a stabilit domiciliul și a locuit efectiv, sistând orice legătura cu părintii săi de la tară.
În aceste condiții, hotărârea atacată cu prezentul recurs nu a fost adus la cunostință recurentului, acesta nefiind citat la domiciliul său efectiv, luând cunostință de hotărârea atacată doar întâmplator, când a fost abordat de un inspector financiar care i-a învederat faptul că ar avea de plata către bugetul de stat, o suma M de bani.
Față de aceste considerente, pârâtul a apreciat că în speță nu sunt incidente dispozitiile art. 92 al. 3.pr.civ. conform cărora dacă cel citat nu se găseste la domiciliu, citatia va fi înmânată unei persoane din familie sau oricărei persoane care locuieste cu dânsul, întrucât această normă legală se aplică persoanelor care la data îndeplinirii procedurii de citare nu se găsesc la domiciliu, dar adresa din loc., nr. 47, jud. M, unde s-a realizat procedura de citare, nu mai reprezenta domiciliul recurentului.
De asemenea, subliniază pârâtul, schimbarea domiciliului a avut loc la data de 24.02.2006, anterior chemării sale în judecată, nemaifiind incidente nici dispozitiile art. 98.pr.civ.
Așa fiind, pârâtul-recurent apreciază ca are dreptul la un proces echitabil în care să fie legal citat la domiciliul său, pentru a avea posibilitatea de a-si formula apărările necesare.
In drept, pârâtul a invocat prevederile art. 312 alin. 5 raportat la art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă.
Intimata, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE Maf ormulat întâmpinare în care a solicitat respingerea cererii de recurs ca neîntemeiată și menținerea în totalitate a dispozițiilor hotărârii recurate, iar pe cale de excepție a invocat tardivitatea recursului ( 7).
La termenul de azi, Curtea a ramas in pronuntare pe exceptia de tardivitate a formulării recursului.
Astfel, analizând actele si lucrările dosarului, instanta de recurs retine următoarele:
După cum rezultă din dovada de la fila 77 (dosar fond), motivarea sentinței i-a fost comunicată pârâtului-recurent la data de 04 februarie 2008, iar termenul de recurs calculat potrivit art. 101. pr. civ. a expirat la data de 16.02.2008. Recursul declarat de către pârâtul-recurent a fost depus la oficiul postal în data de 30.06.2009 ( 5) cu mult dupa depasirea termenului de 10 zile reglementat de dispozitiile speciale din legea insolventei referitoare la declararea caii de atac, in concret art. 8 alin. 2 din Legea 85/2006.
Conform art. 102 alin. 1.pr.civ. termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel, iar potrivit art. 103 alin. 1.pr.civ. neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
Prin cererea de chemare in judecata initiala recurentul parat a fost chemat in judecata in calitate de administrator statutar la domiciliul indicat in registrul comertului. Inregistrarea domiciliului in registrul comertului are efect de opozabilitate fata de terti si in conditiile schimbarii domiciliului, aceasta schimbare nu poate fi opusa tertilor, inclusiv lichidatorului judiciar, deoarece din cauza propriei culpe administratorul statutar nu a operat cuvenita mentiune pentru a fi opozabila. Mai mult, procedura de citare in dosarul primei instante a fost realizata la fiecare termen in fata judecatorului sindic investit cu solutionarea cererii de angajare a raspunderii, fie prin afisare, fie prin primirea citatiei de catre un membru al familiei.
Drept urmare, în baza considerentelor mai sus reținute și a textelor legale invocate, procedura de citare si de comunicare a sentintei recurate este apreciata legal indeplinita, exceptia de tardivitate a recursului pârâtului-recurent va fi admisa si recursul declarat va fi respins ca tardiv, păstrându-se în întregime sentința recurata.
Recursul fiind soluționat în temeiul unei excepții, se apreciază de către instanță că este de prisos a mai fi analizate motivele de recurs privind fondul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția de tardivitate.
Respinge ca tardiv recursul declarat de pârâtul-recurent, domiciliat in B M,-, numarul 21, jud. M in contradictoriu cu intimatii M, cu sediul in B M,-, jud. M si lichidator judiciar, in calitate de reprezentant al - SRL, cu sediul in B M, Bulevardul B, nr. 11B,. 3, jud. M împotriva sentinței civile nr. 49 din 14 ianuarie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - -
Red.I/13.11.2009
Dact./7 ex./
Jud.fond:.
Președinte:Danusia PușcașuJudecători:Danusia Pușcașu, Axente Irinel Andrei, Claudia
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 2236/2009. Curtea de... | Practica judiciara insolventa. Decizia 2711/2009. Curtea de... → |
|---|
