Practica judiciara insolventa. Decizia 255/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - procedura insolvenței -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALA, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 255
Ședința publică din 12 februarie 2009
PREȘEDINTE: Nechifor Veta
JUDECĂTOR 2: Morariu Adriana
JUDECĂTOR 3: Sas Remus
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice S, cu sediul în mun. S,-, jud. S, împotriva sentinței nr. 760 din 4.11.2008 pronunțată de judecătorul sindic de la Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
La apelul nominal a lipsit creditoarea recurentă, debitoarea intimată - PRODUCȚIE PRESTĂRI SRL- prin lichidator S și partea în proces intimată ORC
Procedura este completă.
S- făcut referatul cauzei, învederându-se că debitoarea intimată - prin lichidator a depus la dosar întâmpinare, după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin sentința nr. 760 din 4 noiembrie 2008 judecătorul sindic desemnat în dosarul nr- a Tribunalului Suceava a respins cererea creditoarei Direcția Generală a Finanțelor Publice S de autorizare a formulării cererii de antrenare răspundere materiale față de administratorul debitoarei - " Prestări " SRL și în temeiul art. 131 din legea privind procedura insolvenței a închis procedura falimentului față de debitoare.
În motivarea soluției, judecătorul sindic a reținut următoarele:
- autorizarea creditorului de a formula cerere pentru antrenarea răspunderii materiale se poate face doar în situația în care lichidatorul judiciar a omis să indice în raportul său cauzele insolvenței și persoanele culpabile de această stare;
- în speță, lichidatorul și-a onorat această obligație astfel că nu sunt date prev. art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006;
- s-a făcut dovada că debitoarea nu deține nici un fel de bunuri mobile sau imobile;
Împotriva sentinței a declarat recurs creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice S, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea cererii de autorizare și continuarea procedurii.
Și-a motivat în fapt recursul arătând următoarele:
- Instanța nu a respectat dispozițiile din decizia nr. 636 din 27.11.2007 a Curții de APEL SUCEAVA, dispoziții ce sunt obligatorii potrivit art. 315 alin. 1 Cod procedură civilă;
- premizele existenței răspunderii patrimoniale, prevăzute de art. 138 din legea insolvenței, nu se află doar în rapoartele întocmite de lichidatorul judiciar ci și în celelalte mijloace de probă;
- în cauză sunt date prev. art. 138 alin. 1 lit. a, b și c din Legea nr. 85/2006.
Criticile sunt nefondate.
Cauza de față privește falimentul debitoarei - " Prestări " SRL.
La 27.11.2007 creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice Sas olicitat autorizarea sa în vederea formulării cererii de antrenare răspundere materială a foștilor administratori ai debitoarei; cererea a fost respinsă prin sentința nr. 636/27.11.2007 a judecătorului sindic.
Prin decizia nr. 193/07.02.2008 a Curții de APEL SUCEAVAs -a admis recursul declarat de către creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice S, s-a casat sentința nr. 636/2007 și s-a trimis cauza judecătorului sindic. S-a reținut în motivare, că în lipsa raportului lichidatorului, soluționarea cererii de autorizare este atributul exclusiv al judecătorului sindic.
Reluând soluționarea cauzei, după casare, judecătorul sindic, a analizat cererea formulată de către creditoare și a găsit-o nefondată.
Susținerile din recurs nu pot fi reținute.
Judecătorul sindic a respectat indicațiile din decizia de casare, deci nu au fost încălcate prevederile art. 315 Cod procedură civilă.
Prin raportul depus la 19.09.2008 lichidatorul judiciar a arătat care sunt cauzele și împrejurările ce au dus la apariția stării de insolvență a debitoarei fără a individualiza vreuna din cauzele prev. de art. 138 alin. 1 lit. a-g din Legea nr. 85/2006.
Față de cele sus-menționate, recursul declarat este nefondat urmând ca în baza art. 312 Cod procedură civilă să fie respins ca atare.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE,
Respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice S, cu sediul în mun. S,-, jud. S, împotriva sentinței nr. 760 din 4.11.2008 pronunțată de judecătorul sindic de la Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 februarie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud..
Tehnored.
Ex. 17.03.2009
Dosar -
Opinie separată.
Contrar opiniei majoritare, am opinat pentru soluția admiterii recursului și modificarea parțială a sentinței în sensul admiterii cererii de autorizare creditoarei DGFP S pentru formula cerere de atragere răspunderii materiale a fostului administrator, din următoarele considerente:
Potrivit disp. art. 315 alin. 1) Cod pr. civilă, în caz de casare, hotărârea instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.
În speță, prin decizia nr. 193/7.02.2008 a Curții de APEL SUCEAVA, a fost admis recursul declarat de creditoarea DGFP S împotriva sentinței nr. 636/27.11.2007 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Suceava, sentința fiind casată cu trimitere spre rejudecare.
S-a reținut în considerentele deciziei că întrucât lichidatorul judiciar nu și-a îndeplinit obligația sa prev. de art. 25 din Legea nr. 85/2006, respectiv nu a depus Raportul cu cauzele ce au generat starea de insolvență și că "lipsa acestui raport, face ca condiția prev. de art. 138 alin. 3 din Legea 85/2006 să fie îndeplinită pentru legitimarea cererii de autorizare formulată de creditoare.".
Se mai reține de către instanța de recurs că " În aceste împrejurări, evidentcererea de autorizare se impune a fi admisă,soluționarea ei fiind atributul exclusiv al judecătorului sindic".
Ori, față de dispozițiile legale mai sus citate și dispoziția data de instanța de recurs, judecătorul sindic avea obligația să admită cererea de autorizare formulată de creditoare, în acest cadru procesual neimpunându-se analizarea condițiilor de atragere răspunderii materiale prev. la art. 138 alin. 1) din Legea nr. 85/2006.
Judecător,
- -
Președinte:Nechifor VetaJudecători:Nechifor Veta, Morariu Adriana, Sas Remus
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 86/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 540/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
