Practica judiciara insolventa. Decizia 286/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 286/COM
Ședința publică din data de 24 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nastasia Cuculis
JUDECĂTOR 2: Mihaela Davidencu Șerban
JUDECĂTOR 3: Elena
Grefier -
Pe rol, soluționarea recursului comercial d eclarat de recurenta creditoare Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, cu sediul ales în B,--11, sector 1, împotrivaSentinței civilenr.2184/06.11.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, domiciliat în T,-, -.5, județul T și, cu domiciliul în T,-,.38,.C,.4,.19, județul T și intimata debitoare arker SRL, cu sediul în T,-, județul T prin lichidator cabinet individual de insolvență, cu sediul în,-, județul T, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele din Codul d e procedură civilă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei în care grefierul de ședință evidențiază obiectul cauzei, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare, stadiul procesual. Învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, scutit de plata taxei judiciare de timbru, se solicită judecata cauzei în lipsă.
Curtea, constată că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
CURTEA,
Asupra recursului comercial d e față:
Prin cererea formulată la Tribunalul Tulcea la data de 18 decembrie 2008, reclamanta creditoare Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a solicitat judecătorului sindic desemnat în cauza ce face obiectul dosarului nr-, autorizarea comitetului creditorilor debitoarei SRL de a formula cererea de atragere a răspunderii fostului administrator și totodată mandatarea reprezentantului comitetului creditorilor în vederea formulării cererii prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Ulterior, la data de 6 februarie 2009, reclamanta creditoare AVAS a solicitat (arătând că face acest lucru potrivit mandatului conferit de comitetul creditorilor și fiind autorizată de judecătorul sindic) atragerea răspunderii patrimoniale a pârâților și în calitate de foști membri ai organelor de conducere a debitoarei SRL.
In motivarea cererii, s-a arătat că prin adresele din data de 22.08.2007 și 17.12.2008, AVAS a solicitat lichidatorului judiciar convocarea Comitetului creditorilor în vederea analizării oportunității formulării unei cereri de atragere a răspunderii patrimoniale împotriva foștilor membri ai organelor de conducere ai debitoarei și autorizarea de către judecătorul sindic a Comitetului creditorilor să formuleze acțiunea prev. de art. 138 din Legea nr. 85/2006.
A învederat că parte din creanța AVAS reprezintă contribuția personală a angajaților societății, în calitate de asigurați, pe care, potrivit prevederilor art. 55 din nr.OUG 150/2002 modificată, pârâții aveau obligația să o vireze lunar către Fondul Național Unic de asigurări sociale de sănătate. Aceste debite au generat dobânzi, penalități de întârziere, respectiv penalități stopaj la sursă.
A mai arătat creditoarea că sumele de bani datorate în calitate de contribuție personală a asiguraților la Fondul Național Unic nu aparțineau societății și că, potrivit prevederilor art. 94 din nr.OUG 150/2002 modificată, utilizarea în alte scopuri sau nevirarea la fond a contribuției reținute de la asigurați constituie infracțiunea de deturnare de fonduri și se pedepsește conform prevederilor art. 3021Cod penal.
Prin neplata la termen a contribuției la Fondul Național Unic de asigurări de sănătate și folosirea sumelor de bani respective pentru susținerea activității curente a societății, s-a apreciat că foștii administratori se fac vinovați de utilizarea de mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul interzicerii încetării de plăți, faptă prev. de art. 138 lit. f) din Legea nr. 85/2006.
Față de cele arătate mai sus, s-a apreciat că foștii membri ai organelor de conducere ai falitei au încercat prin mijloace frauduloase, pe de o parte să ascundă creditorilor situația patrimonială a societății, iar pe de altă parte, au dispus continuarea unei activități care ducea în mod evident societatea la încetare de plăți, fapte prevăzute de art. 138 lit. c) din Legea nr. 85/2006 și pentru care poate fi atrasă răspunderea patrimonială a administratorilor.
A arătat, de asemenea, reclamanta creditoare că, în speță, indiferent de gravitatea vinovăției obligația de reparare a prejudiciului cauzat este integrală, în sensul că cuantumul despăgubirii depinde de întinderea prejudiciului și nu de gravitatea vinovăției.
Indiferent de faptul că pârâții, în calitate de administratori au încălcat, din culpă (neglijență) sau cu intenție, normele de drept care îi impuneau să înceteze activitatea și să solicite tribunalului deschiderea procedurii prev. de Legea nr. 85/2006, aceștia se fac vinovați de încălcarea legii, situație care a determinat prejudicierea creditorilor.
Art. 138 din Legea nr. 85/2006 stabilește ca, prin săvârșirea de către administratori a uneia din faptele prevăzute la acest articol, se va angaja răspunderea civilă a acestuia, raportul de cauzalitate dintre fapte și prejudiciul creat creditorilor fiind prezumat.
Prejudiciul produs există, acesta având un caracter cert și care nu a fost reparat, constând în însăși creanța cedată de către T în scopul valorificării acesteia, în cauză, prin Legea nr. 85/2006 și care nu a fost recuperată.
Pârâtul nu și-a îndeplinit nici obligația stabilită de dispozițiile art. 32 alin. 1, conform căruia "debitorul aflat în stare de insolvență este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor prezentei legi, în termen de maxim 30 zile de la apariția stării de insolvență.
Față de aceste susțineri, reclamanta creditoare a solicitat admiterea cererii și în conformitate cu art. 138 lit. c și f din Legea nr. 85/2006, să se dispună angajarea răspunderii patrimoniale a pârâților și obligarea acestora la plata întregului pasiv rămas neacoperit în urma derulării procedurilor de lichidare judiciară a debitoarei SRL, precum și instituirea de măsuri asigurătorii conform art. 141 din Legea nr. 85/2006.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei de a promova acțiunea de atragere a răspunderii patrimoniale împotriva organelor de conducere a debitoarei SRL, motivat de faptul că, potrivit legii, această calitate este recunoscută numai comitetului creditorilor, iar nu unuia sau mai multor creditori.
Același pârât a invocat și excepția inadmisibilității acțiunii, motivat de faptul că prin Încheierea nr. 474 din 26.03.2007 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Tulceas -a dispus aprobarea raportului final al lichidatorului.
Prin Sentința civilă nr.2184/06.11.2009 Tribunalul Tulceaa respins ca nefondată cererea formulată de Autoritatea Pentru Valorificarea Activelor Statului B, având ca obiect autorizare comitet creditori pentru formularea cererii de atragere a răspunderii în temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006, a admis excepția și a respins cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a pârâților și, pentru lipsa calității procesuale active a reclamantei-creditoare AVAS.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul, prin judecătorul sindic, a reținut că prin cererea înregistrată la tribunal la data de 16 ianuarie 2004, debitoarea SC SRL a solicitat să fie supusă procedurii reorganizării judiciare și a falimentului conform Legii nr. 64/1996, cerere admisă prin Sentința civilă nr.104/22.01.2004.
La data de 22 aprilie administratorul judiciar a înregistrat la tribunal tabelul preliminar al tuturor obligațiilor asupra averii debitoarei iar la 22.06.2004 tabelul definitiv.
Prin Încheierea din 7 iunie 2004, în baza art. 77 din Legea nr. 64/1995 s-a dispus intrarea debitoarei SRL în procedura falimentului și a fost numit în calitate de lichidator. Acesta a întocmit tabelul suplimentar al creanțelor împotriva averii debitoarei, înregistrat la data de 31.08.2004 tot la nr. 99/2004 și tabelul definitiv consolidat înregistrat la instanță la data de 08.09.2004 la nr. 114 în registrul special. Bunurile din averea debitoarei au fost evaluate și s-au organizat licitații publice pentru vânzarea acestora, iar lichidatorul a întreprins demersuri pentru recuperarea creanțelor pe care debitoarea le-a avut față de diferitele societăți, sumele recuperate fiind distribuite conform soluției prezentate de lichidator prin raportul final al lichidării.
La data de 24 ianuarie 2007, lichidatorul judiciar a înregistrat la instanță raportul final al lichidării.
La raportul final a formulat obiecțiuni creditoarea SC SA, susținând că nu poate fi aprobat raportul final atâta timp cât în cauză nu a fost formulată de către lichidator acțiune pentru antrenarea răspunderii organelor de conducere ale societății debitoare în temeiul art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006, iar refuzul lichidatorului de a întreprinde un astfel de demers în justiție este nejustificat. In cauză, organele de conducere ale societății debitoare au făcut să dispară unele documente contabile, respectiv facturile emise către creditoarea SA și au ținut o contabilitate fictivă, ceea ce a condus la imposibilitatea stabilirii unei evidențe contabile exacte, a unei situații economico-financiare reale, cauzând starea de insolvență a societății debitoare. Lichidatorul judiciar consideră în mod greșit că nu sunt întrunite condițiile antrenării răspunderii organelor de conducere ale debitoarei în temeiul art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006.
Prin Încheierea nr. 474 din 26 martie 2007 pronunțată de judecătorul sindic au fost respinse ca nefondate obiecțiunile formulate de creditoarea SC SA la raportul final al lichidatorului și a aprobat acest raport.
Referitor la cererea de autorizare de către judecătorul sindic a comitetului de a formula cererea de atragere a răspunderii foștilor administratori s-a reținut că potrivit art. 138 alin. 1 din Legea nr. 138/2006, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului persoană juridică, ajuns în stare de insolvență să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului. Potrivit alin. (3) al aceluiași articol Comitetul creditorilor poate cere judecătorului sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prev. la art. 1 dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin. 1 și răspunderea persoanelor la care se referă alin. 1 amenință să se prescrie. S-a constatat astfel că în regimul Legii nr. 85/2006 exercitarea acțiunii în răspunderea administratorilor aparține administratorului judiciar sau, după caz, lichidatorului și comitetului creditorilor cu autorizarea judecătorului sindic în condițiile prevăzute de art. 138 alin. 3 din lege. In speță, judecătorul sindic nu a desemnat un comitet al creditorilor, iar debitorii la rândul lor nici aceștia nu au ales un comitet în adunarea creditorilor.
In aceste condiții, este neîntemeiată cererea formulată de AVAS B având ca obiect autorizare comitet creditori pentru formularea cererii de atragere a răspunderii în temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006, nefiind constituit comitetul creditorilor, nu are cine să mandateze un creditor pentru introducerea cererii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, în temeiul art.304 pct.8 și 9 și art.3041din Codul d e procedură civilă, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică motivat de faptul că în dosarul de insolvență al debitoarei nu exista un comitet al creditorilor, întrucât nu era îndeplinită condiția impusă de art.16 din Legea nr.85/2006, avas fiind unicul creditor al intimatei debitoare. În această situație obiectivă, consideră că este discriminatoriu ca oricare dintre creditorii izolați să fie lipsiți de vocația la acțiunea pentru recuperarea unor sume de bani care le-ar putea servi indirect la plata creanțelor, aplicabilitatea literală a textului de lege în acest caz nefiind o soluție judicioasă.
Cum în speță, singurul creditor este AVAS nu s-a putut constitui un comitet în cauză, apreciază că se impunea soluționarea pe fond a acțiunii.
Intimații, legal citați nu au depus întâmpinare potrivit art.308 al.2 din Codul d e procedură civilă.
Examinând recursul prin prisma criticilor aduse hotărârii dar și potrivit dispozițiilor art. 304 pct.8 și 9.pr.civ. și art.3041din Codul d e procedură civilă Curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.8 pr.civ. este incident numai atunci când instanța, interpretând greșit actul dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia. În speță, raportat la obiectul acțiunii reclamantei nu s-a pus problema stabilirii naturii juridice sau a conținutului vreunui act juridic, în sensul acestui text de lege, instanța examinând, în limitele învestirii, îndeplinirea condițiilor stabilite de lege pentru exercitarea acțiunii. Prin urmare, motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.8 pr.civ. nu este incident în speță.
Nefondate sunt toate celelalte critici aduse hotărârii, circumscrise motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. concluzie bazată pe următoarele argumente.
Potrivit dispozițiilor art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006 "Comitetul creditorilor poate cere judecătorului - sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin. (1), dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin. (1) și răspunderea persoanelor la care se referă alin. (1) amenință să se prescrie."
Referitor la cerința îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru formularea cererii de autorizare, in mod corect judecătorul sindic a constatat ca aceasta nu se verifica.
Va fi înlăturată susținerea recurentei potrivit căreia comitetul creditorilor nu s-a constituit din motive obiective, pentru că nu era îndeplinită condiția impusă de art.16 alin.1 sau alin.4 din Legea nr.85/2006, AVAS fiind singurul creditor al debitoarei, întrucât din înscrisurile de la dosar reiese că au fost înscriși mai mulți creditori în tabelul creditorilor, respectiv: DGFP T, ITM T, SC SA, SC România SRL, SC SRL, B, AVAS, SC SA.
Rezultă că trebuia să fie desemnat un Comitet al creditorilor care putea solicita, în condițiile art.138 alin.3 din legea insolvenței, să fie autorizat de judecătorul sindic. Nefiind îndeplinită această condiție, în mod corect judecătorul sindic a dispus respingerea atât a cererii de autorizare cât și a cererii de antrenare, față de lipsa calității procesuale active a creditoarei AVAS.
Pe cale de consecință, neexistând motive de nelegalitate a hotărârii atacate, Curtea apreciază că recursul este nefondat, urmând ca în temeiul art.312 Cod pr. civilă să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursulcomercial formulat de recurenta creditoare Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, cu sediul ales în B,--11, sector 1, împotrivaSentinței civilenr.2184/06.11.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimații pârâți, cu domiciliul în T,-, -.5, județul T și, cu domiciliul în T,-,.38,.C,.4,.19, județul T, intimata debitoare arker SRL, cu sediul în T,-, județul T, prin lichidator cabinet individual de insolvență, cu sediul în,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
jud. sindic:
tehnored.dec.jud. - -
2 ex/ 01.04.2010
26 Februarie 2010
Președinte:Nastasia CuculisJudecători:Nastasia Cuculis, Mihaela Davidencu Șerban, Elena
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 1610/2009. Curtea de... | Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 765/2009.... → |
|---|
