Practica judiciara insolventa. Decizia 299/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIE Nr. 299/
Ședința publică de la 15 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Rodica Dorin
Judecător:dr. - -
JUDECĂTOR 2: Sarmisegetuza Tulbure
Grefier: - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de creditorul, domiciliat în G, str. -. - nr.1 (Casa Roșie), împotriva sentinței comerciale nr.67/28.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații și Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Galați, cu sediul G,-, având ca obiect procedura insolvenței - Legea 85/2006.
La apelul nominal a răspuns pentru recurentul-creditor av. G și pentru intimata-debitoare practician coordonator în baza delegației nr.495/14.05.2009 pe care o depune la dosar, lipsă fiind reprezentantul celeilalte părți.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Reprezentantul intimatei debitoare solicită rectificarea citativului în sensul că societatea are denumirea de și nu.
Curtea, dispune rectificarea citativului în sensul sus arătat.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și respectiv combaterea motivelor de recurs.
Av. G arată că la termenul de judecată acordat la fond la data de 28.01.2009 debitoarea a formulat o cerere completatoare prin care invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Galați pe motiv că are sediul în orașul B, str.- nr.41 pentru care solicita admiterea excepției de declinare a judecării cauzei în favoarea Tribunalului Bacău, Secția Comercială. La același termen instanța admite excepția de necompetență teritorială invocată de debitoare și declină competența în favoarea Tribunalului Bacău - Secția comercială. Astfel, consideră soluția instanței de fond ca fiind netemeinică și nelegală întrucât la termenul din 28.10.2008 debitoarea avea sediul în orașul G,-,.5, așa cum rezultă și din actele existente la dosar și că în mod intenționat practicianul în insolvență a modificat sediul social din G în filiala G subordonată sucursalei Pentru aceste motive solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Galați, pentru continuarea procedurii privind cererea de deschidere a procedurii insolvenței debitoarei, acesta fiind competent în judecarea prezentei cauze, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei-debitoare arată că începând cu data de 28.05.2008 societatea are un singur asociat în persoana sa -, motiv pentru care s-a transformat în, care din punct de vedere fiscal este asimilată persoanelor fizice autorizate, iar pe cale de consecință sediul -urilor este dat de domiciliul fiscal al unicului asociat care în speța de față este în mun.B unde acesta locuiește. Astfel, arată că la data transformării societății în sediul acesteia trebuie să coincidă cu domiciliul fiscal al unicului asociat în mun.B, ori competența teritorială în materia insolvenței o are tribunalul în a cărui rază teritorială are sediul debitoarea la data deschiderii procedurii, așa cum și instanța de fond a considerat. Astfel, solicită respingerea recursului ca nefondat și să se mențină hotărârea pronunțată de judecătorul sindic ca fiind legală și temeinică. Depune la dosar concluzii scrise pentru a fi avute în vedere la soluționarea prezentului recurs.
Av. G, în replică consideră că în cauză există doar o contradicție ce nu are temei legal.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Galați, creditorul a solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei
In motivarea cererii, creditorul a arătat că la data de 10.12.2004 a încheiat un contract de împrumut cu garanție cu numitul acesta din urmă fiind împrumutat cu suma de 30.000 euro, fiind emis un bilet la ordin de către SC SRL în vederea garantării împrumutului.
La data de 01.09.2008 a fost încheiată tranzacția în care părțile au convenit ca suma restantă să fie achitată până cel târziu la data de 30.09.2008, în cazul în care împrumutul nu va fi restituit, împrumutatorul este în drept să treacă la executare fără somație a contractului de împrumut cu garanție încheiat la data de 10.12.2004.
Deoarece împrumutatul nu s-a achitat de obligațiile ce-i reveneau s-a trecut la executarea garanției, prin introducerea la decontare în Banca Transilvania, și apoi investirea cu formulă executorie a biletului la ordin în valoare de 116.442 lei.
In conformitate cu art.2.5 din Contractul de împrumut cu garanție din 10.12.2004, în situația în care suma datorată nu va fi restituită la termenele scadente stabilite de comun acord între părți, curg penalități pe fiecare zi de întârziere de 1% din valoarea totală a creditului, astfel suma reactualizată este de 367.956,72 lei.
Ca urmare a verificărilor efectuate în vederea executării silite creditorul a putut constata că debitoarea nu avea disponibilități bănești, situație față de care a fost nevoit să promoveze prezenta acțiune.
In dovedirea cererii, creditorul a depus la dosarului cauzei, următoarele acte:
-contract de împrumut din 10.12.2004,
-tranzactia din 01.09.2008,
-borderou Banca Transilvania,
-bilet la ordin investit cu formulă executorie,
-taxă judiciară de timbru de 39 lei,
-timbru judiciar de 0,3 lei.
Debitorul, în termen legal a depus contestație la cererea de deschidere a procedurii, motivând că nu sunt întrunite condițiile prev.de art.3 pct.6 din legea nr.85/2006 întrucât creanța invocată nu este certă, astfel încât acțiunea promovată de creditor este nefondată, urmând să fie respinsă, solicitând totodată suspendarea judecății dosarului în temeiul art.244 alin.1 pct.1 civilă Cod Penal, obligarea creditorului de a consemna în termen de 15 zile o cauțiune de 10% din valoarea creanței solicitată în conf.cu disp.art.33 al.3 din Legea nr.85/2006.
In conformitate cu disp.art.132 civilă Cod Penal, debitorul, la termenul de judecată din 28.01.2009 a depus la dosarul cauzei o cerere completatoare la contestația sus menționată, reiterând în principal motivele din aceasta, invocând totodată și excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Galați, motivat de faptul că această societate ar avea sediul social în loc.B, str.- nr.41,.6 sens în care a depus și certificatul de înregistrare emis de
Debitoarea a mai arătat că la data de 10.12.2004 a fost încheiat un contract de împrumut între două persoane fizice, creditorul și numitul, cu suma de 30.000 euro, iar acesta a emis în vederea garantării împrumutului un bilet la ordin pe numele acestei societăți, deși nu mai avea calitatea de asociat la această societate și nici contractarea acestui împrumut nu fusese supus aprobării Adunării Generale.
La data de 01.10.2008 biletul la ordin în cauză a fost introdus în baca BRD- G, dar fiind în lei vechi a fost restituit de către aceasta cu mențiunea "restituit în ședința de verificare, nu se mai acceptă instrumente cu sume în lei vechi", conform borderoului de cecuri/bilete la ordin depuse de Banca Transilvania B la BRD- G.
La data de 10.10.2008 biletul la ordin în cauză a fost pus in executare silită prin J formând obiectul dosarului de executare nr.373 /08 din 10.10.2008, iar prin încheierea de ședință din data de 27.10.2008 pronunțată în dosarul nr- de Judecătoria Galația fost admisă cererea debitoarei de suspendare provizorie a executării silite ce formează obiectul dosarului de executare nr.373/08 din 10.10.2008 deschide la.J, astfel fiind suspendate toate actele de executare începute de creditor ce au stat la baza biletului la ordin în cauză.
Debitoarea a considerat că nu sunt întrunite condițiile prev.de art.3 pct.6 din Legea nr.85/2006, creanța nefiind certă.
De asemenea societatea nefiind în stare de insolvență, instrumentul de plată fiind restituit de bancă deoarece nu îndeplinise condițiile cerute de normele BCR referitor la denominare și nu din cauza lipsei de disponibilități bănești.
Tribunalul Galați, prin sentința nr.67/28.01.2009, a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de debitorul
A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău - secția comercială.
Pentru a hotărî astfel a reținut că, potrivit art.6 din Legea 85/2006, toate procedurile prevăzute de această lege, cu excepția recursului sunt de competența tribunalului în a cărui cază teritorială își are sediul debitorul, astfel cum figurează aceasta în registrul comerțului, respectiv în registrul societăților agricole sau în registrul asociațiilor și fundațiilor.
Or, debitorul a depus la dosarul cauzei un certificat emis de Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România, din care a rezultat că sediul social al acestuia este în municipiul B, str.- nr.41, etaj 6, jud.
Ca atare, sediul debitorului se află în raza teritorială a altei instanțe, respectiv Tribunalul Bacău, căruia i-a înaintat dosarul în condițiile art.158 alin.3 pr.civ.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs creditorul, înregistrat sub nr- pe rolul Curții de APEL GALAȚI - Secția comercială, maritimă și Fluvială.
Sentința recurată a fost criticată sub aspectul nelegalității, pentru următoarele motive:
La data înregistrării cererii de deschidere a procedurii insolvenței, 28.10.2008 debitoarea avea sediul social în G,-.5, așa cum rezultă din înscrisurile depuse (încheierea de pe lângă Tribunalul Galați nr.2006/1.04.2002, extras din Registrul Societăților Profesionale nr.1066/2.09.2008, documente din dosarele în care a avut calitatea de administrator/lichidator judiciar).
Abia în cursul soluționării litigiului de față, debitoarea, prin actul adițional nr.12/9.01.2009, hotărăște modificarea sediului profesional.
Consideră recurentul că schimbarea sediului s- datorat intenției de a obține sprijinul instanțelor de pe raza municipiului
În drept, a invocat disp.art.299 - 304.pr.civ.
În dovedirea recursului s-a folosit de proba cu înscrisuri enumerate prin cerere (filele 4-19 din dosar).
Reprezentată în instanță prin asociat unic, intimata debitoare a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. Astfel după intrarea în vigoare OUG86/2006, debitoarea s-a transformat în societate profesională cu răspundere limitată, cu mai mulți asociați.
La data de 28.05.2008 unul din asociați s-a retras din societatea profesională rămânând un singur asociat, ceea ce a determinat schimbarea formei de organizare a profesiei - întreprindere profesională - personală cu răspundere limitată. Numită în continuare
Așa cum rezultă din Ordinul nr.2410/17.12.2007 din punct de vedere fiscal este asimilată persoanelor fizice autorizate, astfel că era firească schimbarea sediului la domiciliul fiscal al unicului asociat, în mun.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Prin motivele de recurs se arată, în esență, că după introducerea cererii de deschidere a procedurii și anterior soluționării acesteia precum și a contestației formulate de intimata-debitoare, a intervenit modificarea sediului social al SC L (la 9.01.2009).
Prin motivele de recurs nu s-a formulat însă nici o critică, propriu-zisă soluției de declinare a competenței în favoarea tribunalului în a cărui competență jurisdicțională se află noul sediu social al debitoarei.
Or, prin dispozițiile art.6 din Legea 85/2006 se instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea tribunalului în a cărui rază teritorială își are sediul debitorul, astfel cum figurează aceasta în registrele de specialitate, în funcție de calitatea acestuia (în speță, sediul înscris în tabelul ).
Este evident că, fiind vorba de o competență teritorială exclusivă, determinată de sediul debitorului, soluția recurată este legală.
ar fi fost doar situația în care mutarea sediului ar fi intervenit ulterior deschiderii procedurii ceea ce nu este cazul, în speță.
Așa fiind, constatând că judecătorul sindic făcut o corectă aplicare a disp.art.6 din Legea 85/2006 și a prevederilor art.159 pct.3 pr.civ. instanța potrivit art.312 alin.1 rap. la art. 304 indice 1.pr.civ. va respinge prezentul recurs, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditorul domiciliat în G, str. -. - nr.1 (Casa Roșie), împotriva sentinței comerciale nr.67/28.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Mai 2009.
PREȘEDINTE: Rodica Dorin - - | JUDECĂTOR 2: Sarmisegetuza Tulbure - - | JUDECĂTOR 3: Valentina Vrabie - - |
Grefier, - - |
Fond:
Red.
Tehnored: 29 Iunie 2009/2 ex.
Președinte:Rodica DorinJudecători:Rodica Dorin, Sarmisegetuza Tulbure, Valentina Vrabie
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 184/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 3146/2009. Curtea de... → |
|---|
