Practica judiciara insolventa. Decizia 304/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIE Nr. 304
Ședința publică de la 18 Mai 2009
PREȘEDINTE: Simona Gavrila
JUDECĂTOR 2: Gina Ignat
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Zaharia dr. - -
Grefier - - -
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de creditoarea, cu sediul în B, sector 1,- -11, împotriva sentinței comerciale nr. 68/27.01.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurenta, intimata debitoare B - prin lichid. jud. precum și intimații Administrația Finanțelor Publice B, Unitatea Administrativ Teritorială a mun. B și de pe lângă Tribunalul Brăila.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier în sensul că lichidatorul judiciar al debitoarei a depus la dosar concluzii scrise, după care;
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului comercial d e față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința nr. 68/27.01.2009 a Tribunalului Brăila, au fost respinse ca nefondate obiecțiunile formulate de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - B împotriva Raportului final.
S-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei B și radierea societății din Registrul Comerțului.
Prin închiderea procedurii falimentului, judecătorul-sindic, lichidatorul și toate persoanele care i-au asistat au fost descărcați de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură, debitoare și averea acesteia, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr-, debitoarea Bas olicitat deschiderea procedurii de faliment deoarece nu poate să mai facă față plății datoriilor curente.
Procedura de faliment a fost deschisă prin încheierea nr. 64/28.10.2008 și a fost numit lichidator judiciar.
Anterior acestei cereri, creditoarea Bas olicitat, prin două cereri distincte, deschiderea procedurii insolvenței față de
Aceste cereri au fost înregistrate sub nr- și nr-. Aceste două dosare au fost conexate la dosarul nr- deoarece acest din urmă dosar are ca obiect cererea de faliment, formulată chiar de debitor.
Creditorii care și-au declarat creanțele au fost B - 55.234 lei; B - 197 lei; B - 128 lei și B - 35.980 lei, în total 92.774 lei.
În cursul derulării procedurii de faliment, lichidatorul judiciar nu a aflat bunuri în patrimoniul debitoarei și nici creanțe de recuperat.
Din rapoartele de activitate și raportul final întocmite de lichidatorul judiciar rezultă că debitoarea și-a desfășurat activitatea în domeniul construcțiilor, iar lichidatorul nu a evidențiat acte și fapte prev. de art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind atragerea răspunderii materiale.
Raportul final a fost comunicat creditorilor iar Baf ormulat obiecțiuni arătând că nu este de acord cu închiderea procedurii și solicită formularea unei acțiuni în răspundere împotriva administratorului.
Lichidatorul judiciar a solicitat respingerea obiecțiunilor arătând că în ședința comitetului creditorilor s-a luat hotărârea de a u se formula acțiune în răspundere, creditorul majoritar B votând împotriva acestei cereri.
Instanța, analizând obiecțiunile formulate, constată că raportul final, întocmit de lichidatorul judiciar (fila 58, 60) descrie în amănunt procedura falimentului, iar în ceea ce privește atragerea răspunderii materiale, creditorii au votat împotriva acestei cereri formulate de deoarece au considerat că nu sunt întrunite condițiile prev. de art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Având în vedere că în patrimoniul debitoarei nu s-au găsit bunuri și nici un creditor nu a fost de acord să avanseze sume de bani pentru continuarea procedurii, instanța a aprobat raportul final și a dispus închiderea procedurii falimentului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea B, invocând, în esență, că judecătorul sindic nu a ordonat efectuarea unei expertize din oficiu care să determine cauzele reale ale insolvenței, nu a cerut asistență Comitetului creditorilor și nu l-a autorizat pe el să formuleze o cerere de antrenare răspundere.
Că, în fapt, lichidatorul judiciar a omis să formuleze această cerere și că, în condițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic și lichidatorul erau obligați să dea curs cererii sale și că, în cadrul Ședinței comitetului creditorilor din 07.01.2009, B nu a fost de acord cu formularea unei cereri de antrenare răspundere.
Astfel, nu poate fi calificată ca obiectivă poziția instanței care a ignorat celelalte acte de la dosarul cauzei din care reiese vinovăția fostei conduceri pentru ajungerea falitei în încetare de plăți.
Că faptele fostei conduceri trebuie privite în contextul stării de insolvență a debitoarei, ca fiind un complex de cauze sau condiții care au dus sau au favorizat ajungerea societății în încetare de plăți. Prin aceste fapte debitoarea a fost lipsită de lichidități tocmai pentru că a fost administrată cu rea-credință sau cu neglijență, creditorii nemaiputându-și recupera creanțele.
Că fosta conducere a debitoarei a săvârșit fapta prevăzută de art. 138 alin. 1 lit. d în sensul că nu a ținut contabilitatea în mod legal, contrar disp. art. 11 din Legea nr. 82/1991 și art. 73 alin. 1 lit. c din Legea nr. 31/1990.
Recursul este nefondat.
Procedând la analiza motivelor de critică ale creditoarei, pe baza materialelor probatorii aflate la dosarul cauzei și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate.
În esență, aceasta dorește să fie autorizat să promoveze o acțiune în stabilirea răspunderii personale a fostului administrator al debitoarei, invocând că a făcut acte de administrare cu rea credință, prejudiciind astfel creditorii.
Se observă că cererea creditoarei, cu acest obiect, nu poate fi primită nici de judecătorul sindic și nici, de principiu, în recurs, lipsind două condiții principale.
Astfel, nu s-a constituit un comitet al creditorilor care să dobândească calitate procesuală activă într-o asemenea acțiune, iar recurenta chiar dacă nu putea să acționeze în sensul constituirii acestui organism, nefiind suficienți creditori în cauză, putea să convoace adunarea creditorilor pentru a pune în discuție acest aspect.
În cadrul procedurii, adunarea creditorilor a fost constituită din recurentă și din B, iar aceasta din urmă, în cadrul Ședinței Adunării Creditorilor, nu a dorit continuarea procedurii în vederea formulării unei cereri de antrenare răspundere.
Față de cele mai sus expuse și având în vedere disp. art. 312 alin. 1.pr.civ. cu aplicarea art. 8 din Legea nr. 85/2006, Curtea urmează a dispune respingerea recursului declarat de creditoare ca nefiind fondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea, cu sediul în B, sector 1,- -11, împotriva sentinței comerciale nr. 68/27.01.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, ca fiind nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, dr. - - |
Grefier, - - |
SG//2 ex/03.06.2009
Fond:
Președinte:Simona GavrilaJudecători:Simona Gavrila, Gina Ignat, Alexandrina Zaharia
| ← Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 262/2008.... | Practica judiciara insolventa. Decizia 691/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
