Practica judiciara insolventa. Decizia 326/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 326
Ședința publică de la 10 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicolae Durbacă
JUDECĂTOR 2: Marius Irimie
JUDECĂTOR 3: Mircea Noșlăcan
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de creditoarea Leasing România SA împotriva Sentinței nr. 12/F/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, având în vedere actele dosarului și împrejurarea că s-a solicitat judecarea în lipsă, conform art. 242 alin. 2.pr.civ. lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față,
Prin Sentința nr. 12/F/2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Hunedoaraa fost respinsă cererea creditoarei - LEASING ROMANIA SA împotriva debitoarei - COM SRL pentru deschiderea procedurii insolvenței.
Pentru a pronunța această sentință judecătorul sindic a reținut că:
Între părți s-a încheiat contractul de leasing financiar nr. -/- având ca obiect dreptul de folosință a unui autovehicul marca Volkswagen T5.
Prin creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței se înțelege creditorul a cărui creanță împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 zile.
Prin urmare, creanța trebuie să fie certă, în sensul existenței sale neîndoielnice și a cuantumului cert.
Dovada caracterului cart al creanței se poate face atât prin titlu executoriu (hotărâre judecătorească, bilet la ordin, cec, investire cu formulă executorie), dar și prin orice alte înscrisuri necontestate de debitor în ceea ce privește existența sau cuantumul lor, respectiv facturi fiscale acceptate de debitor.
În speță însă, creanța nu avea caracter cert în condițiile în care facturile fiscale invocate nu erau semnate de debitor și nici nu s-a făcut dovada comunicării acestora pentru a se putea concluziona că facturile au fost acceptate de debitor și nici nu există hotărâre judecătorească de constatare a creanței.
Mai mult, neplata la scadență trebuie să constituie rezultatul incapacității debitorului de a plăti datoria cu sumele de bani disponibile.
În cauză nu s-a dovedit această incapacitate.
Potrivit art. 372, 379.pr.civ. orice executare silită poate fi pornită în temeiul unui titlu executoriu care poate fi o hotărâre judecătorească sau un înscris căruia legea îi recunoaște această calitate.
În speță, facturile fiscale depuse la dosar nu au făcut altceva decât dovada unui eventual raport comercial dintre părți, nefiind titlu executoriu în sensul menționat.
În acest sens s-a pronunțat și Curtea de Apel Alba Iulia în mai multe decizii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea - LEASING ROMANIA SA, care a solicitat modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii sale.
În motivarea recursului s-a arătat că debitoarea este în insolvență, având datorii mai vechi de 300 de zile și nu a contestat această stare. Creanța este certă, lichidă și exigibilă. Contractul de leasing este titlu executoriu potrivit art. 8 din OG nr.51/1997.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 242.pr.civ. și ale Legii nr. 85/2006.
Recursul este legal timbrat cu 40 lei taxă judiciară de timbru și 0,5 lei timbru judiciar.
Verificând recursul creditoarei - LEASING ROMANIA SA în conformitate cu dispozițiile art. 304 și 3041.pr.civ. curtea de apel constată că acesta este fondat pentru următoarele considerente:
Cu ocazia judecării cererii creditoarei - LEASING ROMANIA SA, judecătorul sindic nu a făcut demersuri și nici nu a pus în vedere creditoarei să dovedească faptul că debitoarea are sediul la adresa indicată, deși, din dovada de îndeplinire a procedurii de citare, rezultă că actele au fost comunicate unei alte persoane decât debitoarea (fila 36 dosarul Tribunalului Hunedoara ). Nu s-a verificat nici dacă debitoarea mai funcționează, dacă mai există ca persoană juridică sau dacă este supusă procedurii insolvenței sau a dizolvării și lichidării în temeiul altei legi (Legea nr.31/1990 sau Legea nr. 359/2001).
Curtea de apel nu poate însă să procedeze la rejudecarea cauzei în recurs, câtă vreme debitoarea nu a avut posibilitatea de a formula contestație, nefiind legal citată cu ocazia judecării în primă instanță.
Față de cele reținute, curtea de apel urmează ca, în temeiul art. 312 alin. 5.pr.civ. să admită prezentul recurs, să caseze sentința atacată și să trimită cauza spre rejudecare la ribunalul Hunedoara.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta - Leasing Romania SA împotriva Sentinței nr. 12/F/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, în dosar nr-.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10.04.2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
- -
Red.
Th.
Ex. 2/06.05.2009
Jud. fond:
Președinte:Nicolae DurbacăJudecători:Nicolae Durbacă, Marius Irimie, Mircea Noșlăcan
| ← Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 145/2009.... | Practica judiciara insolventa. Decizia 441/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
