Practica judiciara insolventa. Decizia 355/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 355/
Ședința publică din 16 Aprilie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra recursului promovat de pârâtul -, domiciliat în Târgu-M,B-dul 1 - 2. nr. 193,.25, jud. M, împotriva sentinței comerciale nr. 38 din 16 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
În lipsa părților.
Se constată că judecarea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 10 aprilie 2008, desfășurarea dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta sentință, iar pronunțarea s-a amânat pentru ziua de astăzi, 17 aprilie 2008.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 38 din 16 ianuarie 2008, judecătorul sindic desemnat în dosarul Tribunalului Comercial Mureș nr-, a admis excepția din oficiu privind lipsa calității procesuale active a reclamantei creditoare Bank A G, cu sediul în Austria și sediul procesual ales în România și în consecință a respins acțiunea formulată împotriva pârâtului, însă a admis acțiunea formulată de lichidatorul judiciar, împotriva aceluiași pârât pe care l-a obligat să acopere pasivul debitoarei falite Trans ASIS SRL Târgu-M prin plata sumei de 2.006.271,92 lei.
Judecătorul sindic a reținut că la data formulării cererii de către creditorul chirografar Bank AG Austria, era în vigoare textul modificat al art. 138 din Legea nr. 85/2006, care a restrâns sfera persoanelor care au calitate procesuală activă în declanșarea unei acțiuni de răspundere materială - personală.
În ceea ce privește cererea lichidatorului judiciar în esență s-a reținut că fapta de a ascunde situația contabilă la zi în condițiile în care pârâtul administrator nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de Legea nr. 81/1992 privind contabilitatea, se circumscrie conduitei sancționate prin art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006 republicată. Starea de fapt s-a considerat a fi dovedită prin concluziile la care a ajuns lichidatorul judiciar, consemnate în raportul privind cauzele ajungerii societății în insolvență, ținându-se cont și de pasivitatea de care a dat dovadă pârâtul care nu a formulat întâmpinare și nici nu a răspuns citării exprese la interogator.
Hotărârea a fost atacată cu recurs de pârâtul care a solicitat modificarea în sensul respingerii cererii de angajare a răspunderii sale personale, motivând că în mod eronat judecătorul sindic a reținut ca fiind aplicabile dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. "b" din Legea nr. 85/2006, făcând referire la fapta de a ascunde situația contabilă la zi a societății, contradicția fiind evidentă, subliniindu-se astfel motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 teza a II-a Cod procedură civilă. S-a invocat și art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, aducându-se drept argument contractul de cesiune a părților sociale încheiat la 20 decembrie 2005 prin care pârâtul s-a retras din societate și a fost revocat din calitatea sa de administrator, actul fiind înregistrat la ORC precum și lipsa oricărei conduite culpabile a pârâtului recurent.
La dosar, recurentul a depus o serie de acte și anume: proces verbal de predare-primire, act adițional la actul constitutiv, încheierea ORC 8009/28 decembrie 2005, certificat de înregistrare de mențiuni (filele 7-10).
Lichidatorul judiciar a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, deoarece starea de insolvență a firmei debitoare a apărut cu mult înaintea încheierii contractului de cesiune a părților sociale, mai mult, în momentul în care a constatat acest lucru, pârâtul și-a cesionat părțile sociale lui pentru a scăpa de răspundere. Lichidatorul judiciar a susținut săvârșirea faptelor prevăzute de art. 138 lit. b și d din Legea nr. 85/2006 de către recurentul pârât, precizând că acesta a făcut acte de comerț în interes personal și a ascuns situația contabilă și depunând la dosar copie de pe sesizarea penală formulată de Garda Financiară și de pe sentința nr. 38/2008.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, ținând cont și de incidența prevederilor art. 304/1 Cod procedură civilă, instanța constată că recursul pârâtului este nefondat.
Referitor motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 teza a II-a Cod procedură civilă, eroarea materială din considerente privind indicarea textului art. 138 alin. 1 lit. "b" din Legea nr. 85/2006 pentru o faptă de a ascunde situația contabilă la zi, a fost îndreptată din oficiu de judecătorul sindic prin încheierea dată ulterior hotărârii recurate, indicându-se textul art. 138 alin. 1 lit. "d" din Legea nr. 85/2006 republicată.
Nu se verifică nici motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 teza a II-a Cod procedură civilă, deoarece judecătorul sindic a făcut o corectă aplicare a legii, în condițiile în care, apărarea pârâtului concretizată prin încheierea contractului de cesiune a părților sociale la data de 20 decembrie 2005 nu poate acoperi perioada anterioară, perioadă care, potrivit actelor dosarului, s-au săvârșit faptele care au determinat starea de insolvență a firmei.
Mențiunea din procesul verbal de predare primire a actelor contabile ale societății noului administrator, în sensul că toată răspunderea pentru activitatea societății se transferă acestuia, nu-l apără pe vechiul administrator de răspunderea instituită de art. 138 din legea insolvenței pentru fapte săvârșite anterior acestei date și care au determinat starea de încetare de plăți a firmei. Actele de la filele 82, 84, 86-89 și 90, dovedesc faptul că datoriile sunt din perioada 2002-2006.
Recurentul se mărginește la a critica faptul că se ignoră efectele juridice ale operațiunii de cesionare a părților sociale și că nu s-a stabilit concret gradul de implicare efectivă a fiecărui administrator în incidența cazurilor de angajare a răspunderii, fără însă a invoca vreun argument plauzibil, vreo dovadă care să privească perioada anterioară cesiunii și pentru care trebuie să-și asume responsabilitatea faptelor sale. Pentru această perioadă nu intră în discuție gradul de implicare a noului administrator, care, de altfel, nici nu a fost găsit, ci faptul că până la cesionarea părților sociale sunt dovedite prin actele aflate la dosar urmare a controalelor fiscale efectuate la firmă, fapte care se circumscriu celor pentru care judecătorul sindic a angajat răspunderea personală a fostului administrator. Faptele au fost descrise și în raportul lichidatorului judiciar completat și în plus, în fața primei instanțe, pârâtul nu a formulat nicio apărare.
De asemenea, nu se poate reține motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 teza a II-a Cod procedură civilă și anume că hotărârea cuprinde motive străine de natura pricinii, deoarece analiza cauzelor și faptelor care au determinat starea de insolvență nu s-a făcut pe baza cererii creditorului chirografar care nu avea legitimitate procesuală activă ci pe baza cererii lichidatorului judiciar prin coroborarea tuturor actelor aflate la dosar, date de care judecătorul sindic nu avea cum să facă abstracție.
Față de cele ce preced, văzând și prevederile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul pârâtului va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul pârâtului, domiciliat în municipiul Târgu-M, B-dul 1 decembrie 2. nr. 193,.25, jud. M, împotriva sentinței comerciale nr. 38 din 16 ianuarie 2008, pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- a Tribunalului Comercial Mureș.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:
-22.05.2008-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 536/2008. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 1165/2009. Curtea de... → |
|---|
