Practica judiciara insolventa. Decizia 40/2010. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - procedura insolvenței -

ROMANIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia nr.40

Ședința publică din15 ianuarie 2010

PREȘEDINTE: Hîncu Cezar

JUDECĂTOR 2: Ududec Elena

JUDECĂTOR 3: Nastasi Dorina

Grefier - -

Pe rolul instanței se află judecarea recursului declarat decreditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a județuluiîmpotriva sentinței nr.821 din 20.10.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava- Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea-intimată COM SRL Sadova prin administrator judiciar -.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, relevându-se faptul că recurenta, printre altele, prin însăși declarația de recurs a solicitat inclusiv a se da eficiență dispozițiilor art.242 al.2 din Codul d e procedură civilă, precum și faptul că debitoarea-intimată, prin administrator, a solicitat amânarea judecății pentru a-și angaja un apărător, exprimându-și prin aceeași cerere și concluziile de respingere a recursului ca neîntemeiat.

Instanța a respins cererea de amânare formulată de intimată, care a primit citația la 18 decembrie 2009, dată de la care avea timp să-și pregătească apărarea, și, apreciind că recursul este în stare de judecată, a rămas în pronunțare asupra acestuia.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată:

Prin cererea adresată Tribunalului Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal la data de 19 mai 2009, creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Sas olicitat deschiderea procedurilor prevăzute de Legea privind procedura insolvenței față de debitoarea COM SRL, motivat de faptul că aceasta datorează bugetului de stat suma de 165.865 lei, reprezentând, impozit venit salarii, impozit profit, creanța fiind certă, lichidă și exigibilă.

Judecătorul sindic de la Tribunalul Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr.821 din 20 octombrie 2010 a respins, ca neregulat introdusă, cererea creditoarei Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S, motivat de următoarele aspecte:

Creditoarea nu a consemnat, în termen de 15 zile, la o bancă, o cauțiune de 10% din valoarea creanțelor, așa cum i s-a pus în vedere prin încheierea de ședință din 16 iunie 2009 de către judecătorul sindic, iar sancțiunea pentru nerespectarea acestei obligații este respingerea cererii introductive.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivele formulate încadrându-se în drept la art.304 pct.9 și art.3041din Codul d e procedură civilă.

În principal, în recursul declarat, creditoarea recurentă solicită să se constate că, în conformitate cu dispozițiile art.177 alin.3 din OG nr.92/2003 republicată privind Codul d e Procedură fiscală - actul normativ special în materia colectării creanțelor fiscale - este scutită de la consemnarea cauțiunii prevăzută la art.33 alin.3 din Legea nr.85/2006.

Curtea, verificând critica recurentei, constată că recursul este întemeiat.

Astfel, dispozițiile Codului d e procedură fiscală - art.177 - prevăd expres faptul că organele fiscale "sunt scutite de consemnarea vreunei cauțiuni".

Interpretarea pe care judecătorul sindic o dă principiului că normele speciale derogă de la normele generale, normele generale fiind cele din OG nr.92/203, iar cele speciale fiind cele prevăzute de Legea nr.85/2006, este abuzivă, interpretarea fiind diferită funcție de scopul urmărit.

Este evident că această prevedere a fost înserată pentru ca, în cazul introducerii unei cereri cu rea credință, o eventuală acțiune în daune, prezumtivul debitor să aibă de unde să se poată îndestula, dar această situație nu este dată în cazul statului.

O asemenea interpretare rigidă nu ar conduce, de altfel, decât la paralizarea posibilităților statului de a recupera creanțele, ori acesta nu poate fi scopul definit al Legii nr.85/2006.

În aceste condiții, Curtea apreciază că recursul promovat de către creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S este întemeiat, motiv pentru care, conform dispozițiilor 3041din Codul d e procedură civilă raportat la art.312 din Codul d e procedură civilă, îl va admite, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Admite recursuldeclarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a județuluiîmpotriva sentinței nr.821 din 20.10.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava- Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea-intimată COM SRL Sadova prin administrator judiciar -.

Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 15 ianuarie 2010.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Tehnored.

2 ex./19.01.2010

Jud.sindic Gh.

Președinte:Hîncu Cezar
Judecători:Hîncu Cezar, Ududec Elena, Nastasi Dorina

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Practica judiciara insolventa. Decizia 40/2010. Curtea de Apel Suceava