Practica judiciara insolventa. Decizia 42/2010. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
Dosar nr-
DECIZIA NR. 42/
Ședința publică din 2 februarie 2010
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Carmen Bujan JUDECĂTOR 2: Gabriel Ștefăniță
- - - - JUDECĂTOR 3: Codruța Vodă
- - - - judecător
- - - - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de debitoarea 2 B TURISM împotriva sentinței civile nr. 2157/SIND din 12 noiembrie 2009, pronunțată de judecătorul - sindic în dosarul nr- al Tribunalului Brașov - Secția Comercială și de contencios Administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 19 ianuarie 2010, potrivit încheierii de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 2 februarie 2010.
CURTEA
Constată că, prin sentința nr. 2157/Sind/12.11.2009, Tribunalul Brașov - Secția Comercială și Contencios Administrativ a dispus deschiderea procedurii insolvenței pentru debitoarea 2 B, luând și toate măsurile legale corespunzătoare acestui stadiu al desfășurării procedurii.
Judecătorul sindic a reținut următoarele considerente:
Potrivit contractului încheiat între părți, creditoarea s-a obligat să vândă debitoarei produse în schimbul achitării de către aceasta a contravalorii acestora conform clauzelor contractuale și a asigurării ulterioare a service-ului.
In executarea acestui contract, ca urmare a vânzării produselor către debitoare și a prestării activităților de service, creditoarea a emis facturile fiscale anexate la dosar ( 16-21), care nu au fost achitate de către debitoare.
Penalitățile contractuale au fost calculate conform art. 7.2 din Contractul de service nr. 1343/14.01.2008
Constatând astfel în sarcina debitoarei obligații exigibile, susceptibile de executare silită, dovedite de înscrisurile depuse la dosar, care îndeplinesc condițiile impuse de art. 46 Cod comercial, faptul că debitoarea nu a contestat cuantumul creanței invocate de către creditoare și nici faptul că ar fi în incapacitate de plată, în baza art. 3 pct. 6 și 12 din nr. 85/2006, judecătorul sindic a admis cererea creditoarei și a deschis procedura insolvenței față de debitoarea SC 2 B SRL.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs debitoarea 2 B pentru următoarele motive:
Au fost încălcate formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității (art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă). Astfel, pentru primul termen de judecată, debitoare a fost citată prin afișare, deși acest lucru încalcă art. 92 Cod procedură civilă. La toate termenele de judecată debitoarea a fost citată la ora 12 deși ședința de judecată era programată să înceapă la ora 12,30.
Cererea creditoarei nu îndeplinește condiția de admisibilitate referitoare la valoarea prag. Societatea cu care s-a încheiat contractul de service invocat de către creditoare este cu totul o altă societate decât cea care a introdus cererea. Penalitățile de întârziere nu au la bază nici un temei legal sau contractual, pe facturi nefiind reținută nicio penalitate; la fel, penalitățile pentru facturile de service sunt calculate nelegal.
Contractul nu a fost semnat de administratorul societății recurente, iar facturile nu au fost acceptate.
Societatea debitoare nu se află în stare de insolvență, judecătorul sindic prezumând în mod greșit acest aspect. În susținere, a fost depus un set de înscrisuri prin care se dovedește că de la 4 ianuarie 2010 datoriile curente ale societății erau achitate, iar actele contabile susțin obținerea de profit în ultimele 2 luni.
Recursul este nefondat.
Procedura de citare a fost realizată în mod corect prin afișare, în lipsa oricărei persoane de la sediul societății, în condițiile art. 921Cod procedură civilă. De asemenea, citația a cuprins ora de înfățișare potrivit art. 88 pct. 2 Cod procedură civilă și a permis accesul debitoarei la dezbaterea pricinii, în ceea ce privește motivul de recurs privind lipsa raporturilor contractuale, se reține că reclamanta România este aceeași persoană juridică cu România L; denumirea și sediul societății au fost schimbate, însă codul unic de înregistrare a rămas același, iar facturile cu noua denumire pentru anii 2008 și 2009 au fost primite și înscrise în contabilitate de către debitoare.
În ceea ce privește calculul penalităților, așa cum a reținut și judecătorul sindic, acestea au fost calculate potrivit dispozițiilor art. 7.2 din Contractul de service nr. 1343/14.01.2008. În cuprinsul actului adițional nr. 1/25.01.2008 care face parte din contractul de service părțile s-au înțeles că facturile remise beneficiarului și necontestate în 5 zile sunt considerate acceptate la plată.
În ceea ce privește starea de insolvență, se reține că actele depuse de recurentă nu sunt în măsură să răstoarne prezumția de insolvență instituită de lege. Mai mult, potrivit actelor financiare depuse de către creditor (fila 157 - 162) societatea înregistrează o valoare negativă a capitalurilor proprii precum și datorii istorice începând cu anul 2006. În aceste condiții, societatea debitoare nu a dovedit existența fondurilor disponibile pentru plata datoriilor scadente.
Pentru aceste motive, în baza art. 312 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de debitoarea 2 B împotriva sentinței civile nr. 2157/Sind/12.11.2009 a Tribunalului Brașov - Secția Comercială și Contencios Administrativ, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 februarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.Șt./01.03.2010
Dact./10.03.2010/5 ex.
Jud.sindic:
Președinte:Carmen BujanJudecători:Carmen Bujan, Gabriel Ștefăniță, Codruța Vodă
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 192/2010. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Încheierea 16/2009. Curtea de... → |
|---|
