Practica judiciara insolventa. Decizia 428/2009. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA Nr. 428/
Ședința publică de la 19 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valentina Vrabie
JUDECĂTOR 2: Rodica Dorin
JUDECĂTOR 3: Sarmisegetuza Tulbure dr. - -
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de creditoarea SC SRL B, cu sediul în- DN 1 Km 2.+6.,jud.B, împotriva sentinței comerciale nr.121/18.02.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatii SC Decor SRL B, având ca obiect procedura insolvenței-Legea nr.85/2006.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat, timbrat,iar prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă.
Curtea constată cauza in stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.121/18.02.2009 pronunțată de judecătorul-sindic în dosarul nr- al Tribunalului Brăila, s-a admis contestația formulată de debitoarea C Decor SRL și s-a respins cererea creditoarei SRL privind deschiderea procedurii insolvenței debitoarei C Decor SRL, ca fiind nefondată.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul-sindic a reținut că debitoarea a făcut dovada că nu se află în stare de insolvență, în cursul procesului achitând suma de 1000 lei din 10.745,72 lei, nemaifiind îndeplinită condiția prevăzută de art.3 pct.12 din Legea nr.85/2006.
Referitor la suma pretinsă cu titlu de penalități, judecătorul-sindic a constatat că acestea nu sunt certe, lichide și exigibile iar în procedura insolvenței nu se pot rezolva chestiuni litigioase.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs creditoarea C SRL înregistrat sub nr.unic - pe rolul Curții de Apel Galați.
A criticat hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie motivând următoarele:
Hotărârea este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii - art.304 pct.9 pr.civ.
Creanța pretinsă este certă, lichidă și exigibilă dovedită cu cele 7 facturi, cu contractul de vânzare-cumpărare nr.195/2008 și cu biletul la ordin.
Reaua credință a debitoarei cât și starea de insolvență rezultă din împrejurarea că după data de 13.11.2008 când a efectuat plata sumei de 1000 lei aceasta nu a mai efectuat nici o altă plată care să conducă la stingerea parțială sau integrală a debitului.
Se arată că plata unor sume modice către diverși furnizori nu demonstrează faptul că debitoarea, C Decor SRL nu se află în incapacitate de plată ori în stare prezumată de insolvență.
Consideră că debitoarea trebuia să depună în probațiune pe lângă chitanțele fiscale și extrasele de cont bancar.
Judecătorul-sindic, interpretând greșit actele deduse judecății, a schimbat înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestora (art.304 pct.8 pr.civ.).
Izvorul juridic al penalităților calculate de creditoare îl reprezintă contractul de vânzare-cumpărare nr.195/2008 anexat cererii introductive.
Susține că valoarea penalităților pentru fiecare zi de întârziere este precizată pe fiecare factură emisă de către creditoare și acceptată prin semnătură și ștampilă de către debitoare.
Suma pretinsă de 15.171,86 lei rezultă din adunarea debitului principal și a penalităților de întârziere și îndeplinește condițiile prev. de art.3 pct.12 din Legea nr.85/2006.
Față de motivele invocate a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii pronunțată de judecătorul-sindic și pe cale de consecință, să se dispună deschiderea procedurii de insolvență asupra debitoarei.
În drept, a invocat art.304 pct.8,9 pr.civ. art.304 ind.1 pr.civ. art.312 pr.civ. art.3 pct.1 lit.a, art.3 pct.12 din Legea nr.85/2006.
Legal citată, intimata-debitoare a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului și menținerea hotărârii pronunțată de judecătorul sindic.
A invocat faptul că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile pentru declanșarea procedurii de insolvență.
În privința penalităților pretinse a susținut că solicitarea acestora este lipsită de temei legal, neexistând un contract încheiat în mod valabil cu aceasta, care să conțină o clauză penală, în sensul celor solicitate. În acest sens a arătat că recurenta-creditoare a depus la Tribunalul Brăilao copie după un contract care nu poartă semnătura reprezentantului legal al societății, fără a depune și împuternicirea pentru semnatarul acestui contract din partea reprezentantului legal al societății debitoare, singurul în măsură să angajeze răspunderea persoanei juridice însăși. În acest context, consideră că în mod corect a apreciat instanța că, sub aspectul cuantumului penalităților, acestea nu sunt certe, lichide și exigibile.
De altfel, nici condiția cuantumului minim al sumei solicitate nu este îndeplinită, valoarea debitului fiind sub 10.000 lei ron.
Instanța de fond a interpretat corect înscrisurile deduse judecății iar inserarea de către creditoare, în mod unilateral a unui procent de penalitate apare ca o manifestare unilaterală de voință, în lipsa unui contract care să conțină o clauză penală cu privire la plata penalităților.
În raport de aceste apărări a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
Debitoarea C " Decor" SRL atât prin contestația formulată în fața instanței de fond cât și prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, în recurs, a recunoscut doar debitul principal decurgând din însumarea celor șapte facturi evidențiate în tabelul prezentat de creditoare în cererea introductivă, în cuantum de de 10.745,72 lei.
Din această sumă debitoarea a achitat cu nr.63 din data de 13.11.2008 suma de 1000 lei astfel că la data soluționării cauzei de către judecătorul sindic, creanța reprezentând contravaloare marfă avea un cuantum sub valoarea prag prev. de art.3 pct.12 din Legea nr.85/2006 în forma în vigoare la data pronunțării hotărârii recurate.
În ceea ce privește suma de 5.426,14 lei reprezentând penalități de întârziere calculate conf.art.6.2 din contractul nr.195/2008, așa cum se arată în cererea de recurs, instanța reține că debitoarea a invocat atât în fața instanței de fond cât și în recurs că acest contract nu există, nefiind semnat de reprezentantul legal al debitoarei.
Creditoarea " " SRL deși a invocat ca temei al creanței pretinse cu titlu de penalități contractul nr.195/2008, la dosarul cauzei a depus o copie care nu este certificată că este la fel cu originalul.
Instanța de recurs prin adresă scrisă a solicitat recurentei-creditoare prezentarea formularului original al contractului nr.195/03.04.2008 însă aceasta nu s-a conformat, motiv pentru care instanța nu va ține seama de acest înscris, conform art.139 alin.1 pr.civ.
Pe cale de consecință, suma pretinsă cu titlu de penalități nu este certă, recurenta-creditoare nefiind în măsură să prezinte dovezi concludente sub aspectul existenței unei convenții care să conțină o clauză penală valabil încheiată între părți.
Din coroborarea disp.art.3 pct.7 și pct.12 din Legea nr.85/2006 în forma în vigoare la data pronunțării hotărârii recurate, rezultă că prin creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței se înțelege creditorul a cărui creanță împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă mai mult de 30 de zile, al cărei cuantum depășește valoarea prag.
În cauză, creanța pretinsă cu titlu de contravaloare marfă are un cuantum care nu depășește valoarea prag prev. de art.3 pct.12 din Lege iar suma pretinsă cu titlu de penalități nu are caracter cert, așa cum s-a reținut mai sus.
Față de considerentele expuse recursul recurentei-creditoare este nefondat, urmând a fi respins ca atare, în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. rap.la art.304 ind.1 pr.civ..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca fiind nefondat, recursul declarat de creditoarea C " " SRL B, cu sediul in-, DN 1 Km 2.+6. împotriva sentinței comerciale nr.121 din 18.02.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila in dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 August 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, dr.- - |
Grefier, - - |
Red.-
Tehno.O/2.09.2009/2 ex.
Fond-
Președinte:Valentina VrabieJudecători:Valentina Vrabie, Rodica Dorin, Sarmisegetuza Tulbure
← Practica judiciara insolventa. Decizia 378/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 506/2009. Curtea de Apel... → |
---|