Practica judiciara insolventa. Decizia 45/2010. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 45/

Ședința publică de la 25 Ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Valentina Vrabie Președinte secție

JUDECĂTOR 2: Rodica Dorin

JUDECĂTOR 3: Sarmisegetuza Tulbure dr. - -

GREFIER - - -

-.-.-.-.-.-

La ordine fiind soluționarea recursului declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI -, cu sediul în sector 1,--11, împotriva sentinței comerciale nr. 1224/15.10.2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Galați, în contradictoriu cu intimata debitoare SUPER prin lichidator judiciar G,-, -A,. 6, intimat creditor DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G, intimat pârât -, G,-, - 5,. 9, DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI, având ca obiect procedura insolvenței.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că recursul dedus judecății este la primul termen de judecată, prin cererea formulată, recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit disp. art. 242 alin. 2.pr.civ. lipsește întâmpinarea, după care:

Curtea constată procedura completă, lipsa părților și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, urmând a se pronunța asupra recursului la sfârșitul ședinței de judecată.

CURTEA

Asupra recursului de față;

Din conținutul actelor și lucrărilor dosarului, rezultă:

Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Galați, debitoarea Super, prin lichidator judiciar, a solicitat deschiderea falimentului acesteia.

Prin sentința comercială nr. 1226 din 13.11.2008, s-a dispus deschiderea procedurii falimentului societății debitoare în baza art. 107 lit. A din Legea nr. 85/2006, reținându-se că debitoarea se află în încetare de plăți.

Raportul de activitate al lichidatorului judiciar a menționat că societatea nu mai are bunuri de valorificat.

Creditorul Baf ormulat cerere pentru angajarea răspunderii administratorului în vederea recuperării pasivului rămas neacoperit, cerere întemeiată pe disp. art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006, menționând că, ajungerea societății în stare de insolvență, se datorează faptului că administratorul societății nu a ținut contabilitatea conform legii.

Prin sentința comercială nr. 1224/2009, Tribunalul Galația dispus închiderea procedurii falimentului debitorului Super G cu sediul în G, 20, - 5,. 9.

S-a dispus radierea debitorului din registrul comerțului.

În temeiul art. 135 din Legea nr. 85/2006, s-a dispus notificarea prezentei sentințe debitorului, tuturor creditorilor, administratorului special, și de pe lângă Tribunalul Galați pentru efectuarea mențiunii de radiere și pentru publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.

În baza art. 136 din Legea nr. 85/2006, s-a dispus descărcarea lichidatorului judiciar, a judecătorului sindic de îndatoriri și responsabilități.

A fost respinsă cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale formulată de B ca nefondată.

Din fondul special de lichidare s-a dispus plata sumei de 1.301,4 Ron cu titlu de cheltuieli de procedură către lichidator

Dispozitivul sentinței a fost afișat la ușa tribunalului.

S-a reținut că, potrivit raportului final întocmit de lichidatorul judiciar, nu s-au identificat bunuri mobile ale societății pentru a putea fi valorificate în vederea acoperirii pasivului societății debitoare.

În ceea ce privește cererea creditorului de a se antrena răspunderea patrimonială a administratorului societății debitoare, instanța a reținut că este nefondată întrucât antrenarea răspunderii materiale a fostului administrator al falitei, în temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006 republicată, presupune îndeplinirea unei cerințe esențiale de admisibilitate a cererii, respectiv un raport de cauzalitate între fapta administratorului și prejudiciul creat.

Conform art. 138 din lege, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului, persoană juridică ajunsă în stare de insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de conducere: administratori, directori, cenzori și orice altă persoană care a contribuit la ajungerea debitorului în această situație, prin una din faptele enumerate limitativ de lege.

Natura juridică a răspunderii administratorilor împrumută de cele mai multe ori caracteristicile răspunderii delictuale, fiind o răspundere specială.

Fiind vorba de o răspundere delictuală, pentru a fi angajată este necesar a se îndeplini condițiile generale ale răspunderii civile delictuale (conform art. 998, art. 999 Cod civil): fapta ilicită, prejudiciu, legătură de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.

Pe de altă parte, potrivit art. 1169 Cod civil, cel ce face o propunere înaintea judecătorului trebuie să o dovedească.

Răspunderea administratorilor în condițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, este instituită pentru faptele enumerate limitativ de art. 138 din lege și numai în situația în care persoanele interesate fac dovada existenței raporturilor de cauzalitate între fapta administratorului și prejudiciu.

Existența raportului de cauzalitate între culpă, neținerea contabilității conform legii trebuie astfel dovedită în fața judecătorului, nefiind prezumată.

În speță, creditorul B nu a administrat nici un fel de dovezi din care să rezulte existența raportului de cauzalitate între culpa pârâtului, ca administrator al societății debitoare, cu privire la neținerea contabilității conform legii sau fapta de a nu solicita declanșarea procedurii speciale a Legii nr. 85/2006 și starea de încetare de plăți a societății, în cererea de antrenare a răspunderii acestuia invocându-se doar dispozițiile art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006, fără însă a argumenta și a proba fapta incriminată săvârșită de pârât.

Prin urmare, cum din înscrisurile aflate la dosarul cauzei nu rezultă fapte culpabile prin care s-a ajuns la starea de insolvență, nefiind dovedită culpa directă a acestuia la ajungerea debitoarei în incapacitate de plată, rezultă că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.

În raport cu considerentele sus precizate, a fost respinsă cererea formulată de lichidatorul judiciar ca nefondată.

În temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, a fost închisă procedura de insolvență și a fost radiat debitorul.

Ca efect al închiderii procedurii, conform art. 135 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic, administratorul judiciar, lichidatorul, cât și persoanele care i-au asistat au fost descărcați de îndatoriri și responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea acestuia.

Potrivit art. 135 din același act normativ, hotărârea de închidere a procedurii a fost notificată debitoarei, creditorului, asociatului societății debitoare, G și de pe lângă Tribunalul Galați pentru efectuarea mențiunii și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.

Împotriva menționatei sentințe a declarat recurs B, criticând soluția pronunțată ca netemeinică și nelegală, din următoarele considerente:

Greșit a fost respinsă cererea de angajare a răspunderii patrimoniale formulată împotriva administratorului societății, neținându-se seama de situația de fapt probată în cauză, care a determinat insolvența societății debitoare Super. Vinovăția fostei conduceri a fost demonstrată în raport cu ajungerea falitei în încetare de plăți, în cauză fiind incidente disp. art. 138 din Legea nr. 85/2006. Conducerea a dispus în interes personal continuarea unei activități care a condus la încetarea de plăți în sensul art. 27 din Legea nr. 85/2006, ceea ce impunea antrenarea răspunderii materiale în cauza de față.

Ca urmare, greșit și contrar conținutului probelor administrate nu a fost admisă răspunderea patrimonială a fostei conduceri care trebuia să suporte din averea proprie plata sumelor reprezentând prejudiciul suportat.

Recursul este nefondat.

Instanța de fond, printr-o temeinică și legală administrare a probelor și interpretare a disp. art. 138 din Legea nr. 85/2006, a pronunțat o soluție corectă în speța de față.

Raportul final întocmit de către, fila 45 dosar, reține că societatea a avut ca obiect principal comerțul cu ridicata în magazine nespecializate.

Din anul 2003 nu a mai avut activitate, nu și-a schimbat certificatul de înmatriculare și a fost dizolvată prin sentința comercială nr. 3515/13.04.2008 în baza Legii nr. 359/2004.

S-a subliniat că, în perioada anilor 2003 - 2004, cifra de afaceri a scăzut ca urmare a deschiderii unor supermarket-uri în zonă, societatea a înregistrat, ca urmare, pierderi și și-a întrerupt activitatea, fiind în imposibilitate de a-și achita datoriile către bugetul de stat.

În condițiile în care în cauză a rezultat că situația critică de insolvență în care este societatea în discuție este urmarea unor cauze obiective neimputabile fostei conduceri, s-a reținut corect și convingător că, în cauză, nu sunt incidente disp. art. 138 din Legea nr. 85/2006 și s-a procedat în consecință.

În condițiile în care practicianul în insolvență reține și menționează că în patrimoniul debitoarei nu au fost identificate bunuri și nici disponibilități bănești, instanța de fond a procedat legal, închizând procedura conform art. 131 din Legea nr. 85/2006.

Rezultă că nici unul din motivele de recurs invocate în cauză nu sunt fondate, urmând a fi respinse conform art. 312.pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI -, cu sediul în sector 1,--11, împotriva sentinței comerciale nr. 1224/15.10.2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Galați, ca fiind nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 25 Ianuarie 2010.

Președinte,

Judecător,

Judecător,

dr.

Grefier,

ST//8 ex/19.02.2010

Fond:

Președinte:Valentina Vrabie
Judecători:Valentina Vrabie, Rodica Dorin, Sarmisegetuza Tulbure

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Practica judiciara insolventa. Decizia 45/2010. Curtea de Apel Galati