Practica judiciara insolventa. Decizia 465/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 4/F/-)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 465
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008
PREȘEDINTE: Doina Lupea
JUDECĂTOR 2: Carmen Mladen
JUDECĂTOR 3: Lotus Gherghină
GREFIER - -
Pe rol, judecarea recursului formulat de creditoarea AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI B împotriva sentinței nr.150 din 13 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de contencios Administrativ, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC SA J/- CF - PRIN LICHIDATOR
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul a fost declarat și motivat în termenul prevăzut de dispozițiile art.301 pr.civ. coroborat cu art.8 alin.2 din Legea nr.85/2006.
După care, Curtea constatând cauza în stare de judecată a trecut la soluționare, reținând că s-a solicitat judecarea în lipsă conform art.242 alin 2.pr.civ.
CU R T EA
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința nr. 719/21.11.2006 au fost admise contestațiile creditoarelor DGFP O, Protecția D, AVAS B și și în parte contestația ADS B, dispunându-se înscrierea în tabelul creanțelor debitoarei SC SA Sau rmătoarelor creanțe: DGFP O 117.478 lei, SRL S 19812,22 lei, Protecția D 13666,8 lei, AVAS B 9847,84 lei, 2679,2 lei și ADS B 189.456,52 lei.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs debitoarea SC SA prin administrator special și ADS
Prin decizia nr. 131/07.02.2007 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosar nr- (nr. în format vechi 4/F/1/2007), au fost admise recursurile declarate de recurenta debitoare SC SA prin administrator special și de recurenta creditoare ADS B, casându-se în parte hotărârea în ceea ce privește creanța ADS și trimițându-se cauza pentru rejudecare judecătorului sindic în vederea stabilirii creanței rezultate din contractul de concesiune nr. 250/2000, menținându-se restul dispozițiilor sentinței.
În rejudecare, prin sentința nr. 150 din 13.03.2008 pronunțată în dosarul nr- (număr în format vechi 73/F/2005), Tribunalul Olta admis contestația creditoarei AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI și a dispus înscrierea în tabelul creanțelor debitoarei SC SA a creanței ADS în cuantum de 1615,04 lei.
La pronunțarea acestei soluții judecătorul sindic a avut în vedere obiecțiunile debitoarei și creditoarei la raportul de expertiză, iar după efectuarea unui supliment, întrucât s-au formulat obiecțiuni și față de acesta, a dispus refacerea raportului de expertiză de către un alt expert, stabilind ca obiectiv al expertizei calcularea valorii creanței care se compune din redevența datorată de la data intrării în vigoare a contractului nr. 250/2000 respectiv 1 martie 2000 - până la data încetării contractului și penalitățile aferente calculate până la data deschiderii procedurii insolvenței.
Sumele calculate prin raportul de expertiză întocmit de expert și reținute de judecătorul sindic au fost de 612,64 lei reprezentând diferență redevență calculată pentru perioada respectivă ( redevența datorată și calculată fiind de 27.843,45 lei din care s-a scăzut suma achitată de 27.230,81 lei și rezultată din situația -anexă din 5.04.2004 semnată de către ADS B - Direcția Urmărire Contracte) și de 1002,40 lei penalități aferente calculate până la deschiderea procedurii(expertul luând în calcul și procesele verbale de calamitate, cât și situația prezentată de ADS B, calculând redevența pentru suprafața rămasă necalamitată de 686,04 ha din care arabil 660,22 ha și pășuni 25,82 ha).
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI B, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivele de recurs, recurenta a arătat că hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii, judecătorul sindic stabilind creanța ADS eronat la suma de 1615,04 lei în loc de 217.900,72 RON reprezentând redevență în valoare 64314, 1175 RON și penalități până la data deschiderii procedurii de 153.586, 6042 RON.
A precizat că în mod greșit atât expertul desemnat cât și judecătorul sindic au reținut că redevența este datorată numai până la data de 17.07.2000, dată la care a fost încheiat noul contract de concesiune cu Asociația Salariaților întrucât acest contract și-a produs efecte începând cu anul 2001.
Recurenta a menționat că în cadrul obiecțiunilor depuse la dosarul cauzei a specificat că în contractul de concesiune nr. 250 din 25.04.2000 s-a stabilit că acesta își produce efecte de la 01.03.2000 și încetează de drept la data privatizării societății, iar în contractul de concesiune 9/2000 s-a stipulat ca dată a intrării în vigoare începutul anului agricol următor datei calendaristice în care s-a semnat contractul.
A mai arătat că deși judecătorul a solicitat să se răspundă la aceste obiecțiuni și a dispus refacerea raportului de expertiză, nu a ținut cont de ele. A arătat, de asemenea, că la termenul din 11.02.2008 nu a putut formula obiecțiuni deoarece dosarul a rămas în pronunțare fără a se acorda posibilitatea studierii raportului de expertiză.
Recursul nu este fondat.
Cu privire la critica referitoare la neluarea în considerare a obiecțiunilor vizând perioada calculării redevenței și a penalităților, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.
Prin decizia nr. 131 din 07.02.2007 Curtea de APEL CRAIOVAa admis recursurile declarate de recurenta - debitoare SC SA și recurenta - creditoare ADS B, a casat în parte sentința prin care s-a dispus înscrierea în tabelul creanțelor a ADS B cu suma de 189.456, 52 lei și a trimis cauza pentru rejudecare judecătorului sindic în vederea stabilirii creanței rezultate din contractul de concesiune nr. 250/2000 menținând celelalte dispoziții ale sentinței.
Pentru a pronunța această decizie, Curtea a reținut referitor la creanța depusă de ADS, că în mod temeinic și legal judecătorul-sindic a respins creanța ce are ca izvor contractul nr. 9/2000, întrucât parte în acest contract a fost care este o altă persoană juridică decât societatea debitoare, iar obligațiile acestei părți nu pot fi imputate unei terțe persoane, cum este societatea debitoare, chiar dacă o asemenea persoană ar fi beneficiat de prestații din acest contract.
În ce privește contractul nr.250/2000, Curtea a reținut că Decizia nr. 718/2005 pronunțată de Curtea de Apel București, referitoare la creanța rezultând din acest contract, a fost casată de instanța supremă, iar judecătorul-sindic nu a stabilit creanța pe fond, ci s-a limitat să o preia din titlul executoriu desființat.
În raport de considerentele deciziei de casare, judecătorul sindic primind cauza spre rejudecare a respectat dispozițiile obligatorii ale instanței de recurs stabilind obiectiv la expertiză calculul redevenței datorate în temeiul contractului nr. 250/2000 de la data intrării în vigoare a acestuia până la data încetării și al penalităților aferente determinate până la data deschiderii procedurii insolvenței.
Expertul, potrivit obiectivului stabilit, având în vedere situația concretă (starea de calamitate, achitarea unor sume) a calculat redevența pe perioada 01.03.2000, data intrării în vigoare a contractului nr. 250/2000 - 17.07.2000, data la care societatea s-a privatizat. La această sumă a calculat penalități de întârziere conform prevederilor contractului nr. 250/2000.
În mod corect perioada avută în vedere a fost cea specificată mai sus, deoarece această perioadă rezultă din clauzele contactului nr. 250/2000, așa cum de altfel afirmă chiar recurenta în motivele de recurs. recurentei la clauzele contractului nr. 9/2000 exced cadrului procesual fixat prin decizia de casare.
Referitor la critica privind imposibilitatea formulării obiecțiunilor, Curtea constată că și aceasta este neîntemeiată.
Raportul de expertiză întocmit de expert contabil, dispus prin încheierea din 14 ianuarie 2008 în conformitate cu care s-a apreciat că se impune o nouă expertiză care să stabilească valoarea creanței compuse din redevența datorată de la data intrării în vigoare a contractului nr. 250/2000 respectiv 1 martie 2000 - până la data încetării contractului 17 iulie 2000 și penalitățile aferente calculate până la data deschiderii procedurii insolvenței, a fost depus la Tribunalul Olt la data de 12 februarie 2008.
În cuprinsul raportului se menționează că, urmare a convocării părților, din partea creditoarei recurente ADS s-a prezentat domnul.
Față de data depunerii raportului și față de faptul că reprezentantul creditoarei recurente a fost prezent la efectuarea expertizei, susținerea recurentei în sensul că nu a avut posibilitatea formulării de obiecțiuni nu poate fi reținută.
Raportul de expertiză a fost depus cu respectarea termenului prevăzut de art. 209 Cod procedură civilă, astfel încât recurenta care avea cunoștință de efectuarea expertizei putea formula obiecțiuni la data luării dosarului în pronunțare 03 martie 2008.
În plus, pronunțarea a fost amânată pentru a se oferi posibilitatea creditoarei ADS să depună la dosar concluzii scrise.
Pentru considerentele expuse, având în vedere dispozițiile art. 304, 3041și 312.pr.civ. recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de creditoarea AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI cu sediul în B,-, sector 1, împotriva sentinței nr.150 din 13.martie.2008 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC SA J/- CF - PRIN LICHIDATOR A cu domiciliul în A,-, Județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 mai 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.GL/4 ex. - -
Jud.fond
Tehnored//14 mai 2008
Președinte:Doina LupeaJudecători:Doina Lupea, Carmen Mladen, Lotus Gherghină
| ← Acțiune în anulare. Decizia 186/2008. Curtea de Apel Brasov | Practica judiciara insolventa. Decizia 164/2008. Curtea de Apel... → |
|---|
