Practica judiciara insolventa. Decizia 529/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA NR.529/
Ședința publică de la 16 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Veronica Pacurariu
JUDECĂTOR 2: Simona Gavrila
JUDECĂTOR 3: Sarmisegetuza Tulbure dr. - -
Grefier - - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol, judecarea recursului declarat de către creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - B, cu sediul în B, sector 1,--11, împotriva sentinței comerciale nr. 170/11.03.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în contradictoriu cu intimații - -, prin lichidator judiciar, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE V, POLIȚIA COMUNICARĂ A MUNICIPIULUI F, PRIMĂRIA, - FURNIZARE, - COM SRL F, - SERV 2002 SRL, - ROMÂNIA - B, și OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VRANCEA, cauza având ca obiect procedura insolvenței - 85/2006.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde pentru intimata - Furnizare consilier juridic, în baza delegației de la dosar, lipsă fiind recurenta creditoare și ceilalți intimați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat, scutit de taxa judiciară de timbru și timbru judiciar și prin cererea de recurs recurenta creditoare a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Prezent fiind și întrebat reprezentantul intimatei Furnizare învederează că nu are cereri de formulat în cauză.
Față de precizarea de mai sus, verificând și actele dosarului, Curtea constată cauza în stare de judecată.
Reprezentantul intimatei prezente solicită respingerea recursului declarat de creditoarea AVAS ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului comercial d e față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința nr. 170/11.03.2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Vrancea, în baza art. 132 al.2 din Legea nr. 85/2006, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitoarei - SRL și s-a respins ca nefondată cererea formulată de AVAS B prin care solicita desemnarea comitetului creditorilor în vederea promovării cererii de antrenare răspundere materială precum și obiecțiunile formulate la raportul final.
S-a dispus radierea debitoarei din registrul comerțului.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că prin cererea înregistrată sub nr- debitoarea - SERV 2002 SRL B, a solicitat deschiderea procedurii insolvenței, motivat de faptul că societatea datorează marfă pentru suma achitată de creditoare în cuantum de 30.528,18 lei.
Prin încheierea din 24.05.2006 a Tribunalului Vranceas -a dispus intrarea debitoarei în insolvență și a fost desemnat în calitate de lichidator judiciar - SRL.
Prin raportul de activitate depus la data de 03.12.2008 lichidatorul judiciar a arătat că debitoarea a figurat cu bunuri în patrimoniu, că acestea au fost greu vandabile, că s-au organizat 24 de licitații, că bunurile au fost valorificate iar sumele rezultate nu au acoperit în întregime cheltuielile de procedura, că nu au rămas sume pentru distribuire către creditori și că nu au fost constatate fapte care să se încadreze în prevederile art. 138 din lege.
În data de 30.12.2008 creditorul AVAS Baf ormulat obiecțiuni la raportul final arătând faptul că în raport nu se face vorbire despre identificarea cauzelor care au determinat starea de încetare de plăți și a persoanelor vinovate de o asemenea situație, ca nu a fost depus un raport amănunțit referitor la cauzele și împrejurările care au dus la starea de insolvență. A arătat că lichidatorul trebuia să menționeze persoanele din conducerea societății debitoare vinovate de ajungerea acesteia în stare de insolvență. A solicitat convocarea comitetului creditorilor cu următoarea ordine de zi: analizarea oportunității promovării acțiunii în atragere răspundere patrimonială și posibilitatea autorizării acestuia de a formula cerere în situația în care lichidatorul judiciar nu înțelege să exercite drepturile conferite de art. 138 din lege.
In motivarea sentinței recurate, judecătorul sindic a reținut că:
În anul 2003 i-a fost confiscată de către organele de poliție suma de 29.200 lei, ceea ce a dus la decapitalizarea societății, chiar dacă ulterior suma i-a fost restituită.
Lipsa fondurilor a determinat societatea în anul 2004 la reducerea la Jac ifrei de afaceri.
O altă situație a intervenit în anul 2005 când în urma inundațiilor din vară societatea a pierdut o hală cu materiale și produse finite ceea ce a condus la imposibilitatea continuării activității.
Din cauza lipsei fondurilor proprii societatea a fost în imposibilitate de a apela la credite bancare pentru continuarea activității.
Față de cauzele și împrejurările care au determinat debitoarea la încetarea plăților lichidatorul judiciar apreciază că nu sunt fapte care să se încadreze în dispozițiile art. 137 din Legea nr. 64/1995, în condițiile în care societatea are întocmită evidența contabilă la zi iar în urma inventarierii bunurilor din averea sa nu au fost constatate diferențe.
Față de conținutul acestui raport se apreciază că lichidatorul judiciar a analizat amănunțit cauzele și împrejurările care au dus la apariția stării de insolvență a debitoarei, cauze care, însă, nu sunt de natura celor prevăzute de art. 138 din Lege, administratorul și conducătorul debitoarei nefiind vinovați de împrejurările intervenite (situația decapitalizării societății și inundațiile care au dus la imposibilitatea continuării activității și plății datoriilor).
În cauză nu există raportul de cauzalitate între fapta personală a administratorului și prejudiciul suferit de averea debitorului motiv pentru care se apreciază că în mod corect lichidatorul judiciar a precizat că nu au fost constatate fapte de natură a atrage răspunderea personală în condițiile art. 138 din lege.
În ceea ce privește cererea creditoarei AVAS de desemnare a comitetului creditorilor care să analizeze oportunitatea promovării cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale a persoanelor de conducere, judecătorul sindic constată că solicitarea vizează desemnarea comitetului creditorilor numai pentru promovarea cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale a persoanelor vinovate conform art. 138 din lege.
Potrivit alin. 3 din art. 138 judecătorul sindic poate autoriza comitetul creditorilor să introducă acțiune în condițiile alin. 1 în două situații și anume când administratorul/lichidatorul judiciar a omis să indice în raportul cu privire la cauzele insolvenței persoanele vinovate de starea de insolvență, sau, deși a indicat persoanele vinovate a omis să formuleze acțiunea prevăzută de art. 138 alin. 1 iar răspunderea acestor persoane amenință să se prescrie.
Cum din raportul întocmit de lichidatorul judiciar la 15.03.2006 și completat prin raportul depus la 29.01.2009 (fila 1 vol.3) nu rezultă că ar fi vinovată vreo persoană de ajungerea societății în incapacitate de plată, a considerat inoportună cererea creditoarei AVAS pentru desemnarea comitetului creditorilor care să analizeze și să promoveze acțiune în condițiile art. 138 din lege.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs creditoarea AVAS, înregistrat sub nr- pe rolul Curții de Apel Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială.
Sentința recurată a fost criticată sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, pentru următoarele motive:
Prin hotărârea dată, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă (art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă);
Hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă).
Astfel, creditoarea recurentă are o creanță nerecuperată în cadrul procedurii, în cuantum de 15.276,61 lei.
Un alt motiv de recurs vizează omisiunea lichidatorului judiciar de a indica cauzele intrării debitoarei în insolvență, persoanele din conducerea societății vinovate. A mai arătat faptul că judecătorul sindic a interpretat eronat cererea formulata de către AVAS, cerere având ca obiect convocare comitet creditori, că acesta trebuia să convoace creditorii în vederea stabilirii comitetului în vederea analizării acestui aspect. În cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 138 al.3 deoarece lichidatorul judiciar a omis să formuleze acțiunea prevăzută de art. 138 al.1 și aceasta amenință să se prescrie.
În drept, a invocat dispozițiile art. 304 pct. 5, art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă, art. 129 din Legea nr. 85/2006, prevederile OUG 95/2003 aprobată prin Legea nr. 557/2003.
Legal citați intimații nu s-au prezentat în instanță.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
In mod corect a reținut judecătorul sindic că nu sunt întrunite condițiile pentru a se cere autorizarea antrenării răspunderii patrimoniale a fostului administrator. Este adevărat că nu s-a cerut antrenarea răspunderii patrimoniale de către lichidatorul judiciar, textul art. 138 al.3 din lege dând posibilitatea comitetului creditorilor să ceară autorizarea antrenării răspunderii în condițiile expres prevăzute de text. Curtea verificând actele dosarului de fond reține faptul că în cauză nu a fost desemnat un comitet al creditorilor. In temeiul art. 138 al.3 din lege judecătorul sindic poate autoriza comitetul creditorilor să formuleze cerere pentru antrenarea răspunderii organelor de conducere în două situații: fie atunci când lichidatorul a omis să indice în raportul cu cauzele persoanele vinovate de starea de insolvență, fie, deși le-a indicat a omis să formuleze cererea prevăzută de art. 138.
Din raportul întocmit la data de 15.03.2006 completat prin raportul din 28.01.2009 reiese că nu se face vinovată nici o persoană de ajungerea societății în stare de insolvență.
Față de aceste considerente, Curtea apreciază că în mod corect judecătorul sindic a respins cererea AVAS de desemnare a comitetului creditorilor și obiecțiunile la raportul final.
Cum celelalte motive de recurs ale creditoarei AVAS privesc fondul unei eventuale cauze având ca obiect antrenarea răspunderii, ele nu pot fi luate în considerație în prezenta cauză.
De asemenea, examinând cauza de față sub toate aspectele în baza dispozițiilor art. 3041proc.civ. instanța nu constată alte motive de nelegalitate, care să determine modificarea sau casarea sentinței comerciale nr. 170/11.03.2009 a Tribunalului Vrancea conform art. 304 pct.1- 9 proc.civ.
Față de considerentele ce preced, potrivit art. 312 alin. 1 raportat la art. 3041Cod procedură civilă, va respinge prezentul recurs, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de către creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - B, cu sediul în B, sector 1,--11, împotriva sentinței comerciale nr. 170/11.03.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, dr. - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehno:2 ex./28.10.2009
Fond:
Președinte:Veronica PacurariuJudecători:Veronica Pacurariu, Simona Gavrila, Sarmisegetuza Tulbure
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 502/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 962/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
