Practica judiciara insolventa. Decizia 540/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA NR.540/
Ședința publică de la 16 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Veronica Pacurariu
JUDECĂTOR 2: Simona Gavrila
JUDECĂTOR 3: Sarmisegetuza Tulbure dr. - -
Grefier - - -
.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol, judecarea recursului declarat de către creditoarea - SA, cu sediul în T, șoseaua G nr. 8, județul D, împotriva sentinței comerciale nr. 463/14.04.2009 pronunțată de Tribunalul Galați, în contradictoriu cu intimații - K & F G și OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI, cauza având ca obiect procedura insolvenței - 85/2006.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și timbrat corespunzător, cu 19,5 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de 0,30 lei și că la unul din termenele anterioare intimata debitoare a depus întâmpinare, solicitând și judecarea cauzei în lipsă. Se referă, de asemenea, că recurenta creditoare a depus un răspuns și concluzii scrise.
După verificarea tuturor actelor, Curtea constată taxa de timbru legal satisfăcută, cauza în stare de judecată și reține dosarul pentru soluționare.
CURTEA
Asupra recursului comercial d e față;
Analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la nr- creditoarea - SA Tas olicitat deschiderea procedurii împotriva debitoarei - K & F, solicitând obligarea la plata sumei de 12.927,91 de lei.
În motivarea cererii creditoarea arată că debitoarea îi datorează suma de 12.927,91 de lei în urma relațiilor comerciale pe care le-a avut cu aceasta. Arată că în baza contractului de distribuție nr. 1718/36-1/08.12.2006 și a comenzilor emise de către debitoare i-a livrat diferite sortimente și cantități de produse chimice întocmindu-se trei facturi fiscale. În afară de suma de 1.185,56 de lei achitată până la data prezentei cereri, debitoarea nu a mai efectuat nicio plată deși i-a transmis mai multe solicitări în acest sens.
În conformitate cu prevederile art. 18 din contractul de distribuție nr. 1718/36-1/08.12.2006 și a actului adițional la acesta, debitoarea urma să efectueze plata produselor cu filă CEC sau bilet la ordin în termen de 60 de zile de la livrare.
Conform prevederilor art. 19 din contract, pentru fiecare zi de întârziere a plății, distribuitorul era obligat să plătească furnizorului o penalitate de 0,15% din suma restantă. Întrucât până la data prezentei debitoarea nu a efectuat plata produselor livrate s-au calculat penalități care se ridică la suma de 4.715,17 de lei.
În dovedirea cererii creditoarea a depus la dosarul cauzei copie contract de închiriere, act adițional, facturi fiscale.
În apărare debitoarea a formulat contestație prin care solicită respingerea cererii arătând că relația contractuală desfășurată cu creditoarea a fost reglementată de contractul de distribuție nr. 1718/2006. Consideră că creanța debitoarei nu este certă, lichidă și exigibilă fiind achitată anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenței.
De asemenea, debitoarea solicită ca în baza art. 33 alin. 3 din Legea 85/2006 creditoarea să fie obligată la plata unei cauțiuni în valoare de 10% din cuantumul creanțelor.
Prin sentința comercială nr. 463/2009, Tribunalul Galația respins cererea de deschidere a procedurii insolvenței conform Legii 85/2006 pentru nedepunerea cauțiunii de către creditoare.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut următoarele:
Prin încheierea din 24.02.2009 judecătorul sindic stabilit o cauțiune în sarcina creditoarei de 1.290 de lei ce trebuia consemnată la bancă în termen de 15 zile.
Deși prezentă la termenul din 24.02.2009, luând cunoștință de împrejurarea că s-a stabilit în sarcina sa plata cauțiunii de 1.290 de lei, creditoarea nu a înțeles să se conformeze dispoziției instanței.
Scopul obligării la cauțiune este tocmai acoperirea eventualelor pagube încercate de debitor. Din această cauză a apreciat că nu există un drept de reparație numai în cazul abuzului sau relei credințe a debitorului.
Sancțiunea nedepunerii cauțiunii în termen constă în respingerea cererii creditorului.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat recurs creditoarea, criticând-o sub aspectul legalității, solicitând modificarea ei în sensul deschiderii procedurii insolvenței.
În motivarea recursului a arătat aceasta că la termenul de judecată din data de 24.02.2009 ea invocase excepția tardivității contestației formulate de debitoare și că judecătorul sindic trebuia să se pronunțe cu prioritate asupra acestei excepții, întrucât de acest aspect depindea discutarea contestației.
A mai arătat recurenta că, în opinia sa, admiterea cererii debitoarei de obligare a creditoarei la plata cauțiunii reprezintă o antepronunțare în sensul de a se da eficiență contestației debitoarei chiar dacă aceasta nu este întemeiată.
Recurenta a subliniat faptul că excepția tardivității contestației invocate de ea este întemeiată aceasta fiind depusă după expirarea termenului de 10 zile prevăzut de art. 33 alin.2 din Legea nr. 85/2006, astfel că judecătorul sindic trebuia să respingă contestația ca tardivă și să procedeze la deschiderea procedurii insolvenței.
Legal citată, debitoarea a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat, arătând, în esență, că a depus contestația în termenul prevăzut de lege, că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 101,102 proc.civ. și că se stabilise cauțiunea cu respectarea normelor legale.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor invocate de parte dar și a celor ce pot fi avute în vedere din oficiu, Curtea apreciază că aceasta este temeinică și legală, impunându-se respingerea recursului ca nefondat pentru următoarele considerente:
Judecătorul sindic a fost învestit cu o cerere de deschidere a procedurii insolvenței, o contestație la aceasta, o excepție a tardivității contestației și cu o cerere de obligare a creditorului la plata unei cauțiuni.
Legea nu condiționează ca cererea referitoare la cauțiune să fie formulată în cadrul contestației, aceasta din urmă trebuind să conțină, conform art. 33 alin. 2 din Legea 85/2006 contestarea stării de insolvență.
De altfel, stabilirea cauțiunii este o măsură asiguratorie care se ia pe parcursul judecății, astfel că judecătorul sindic trebuie să se pronunțe asupra ei înainte de a se pronunța asupra contestației și asupra cererii de deschidere a procedurii.
Mai mult, chiar dacă s-ar accepta opinia recurentei, în sensul că judecătorul sindic trebuie să se pronunțe mai întâi asupra excepției tardivității, se reține că această excepție este nefondată.
Dispozițiile art. 33 alin. 2 din Legea 85/2006 stabilește un termen de 10 zile de la primirea copiei cererii de deschidere a procedurii insolvenței.
Debitoarea a primit cererea la data de 10.02.2009 conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare (fila 49/dosar fond), astfel că termenul de 10 zile a început să curgă de la data de 11.02.2009, conform art. 101 alin. 1 proc.civ. și împlinindu-se la data de 21.02.2009, într- zi de sâmbătă, astfel că în conformitate cu dispozițiile art. 101 alin. 5 proc.civ. s-a prelungit până la data de 23.02.2009.
După cum rezultă din ștampila poștei aplicată pe plicul în care s-a expediat contestația, aceasta a fost depusă la data de 23.02.2009, în ultima zi a termenului de formulare.
Față de aceste considerente, văzând și faptul că deși judecătorul sindic obligase pe creditoare la plata cauțiunii și că aceasta nu s-a conformat dispoziției judiciare în temeiul art. 312 proc.civ. urmează să respingă prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de către creditoarea - SA, cu sediul în T, șoseaua G nr. 8, județul D, împotriva sentinței comerciale nr. 463/14.04.2009, pronunțată de Tribunalul Galați.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, dr.- - |
Grefier, - - |
Red.
Tehno: 2 ex./28.10.2009
Fond:
Președinte:Veronica PacurariuJudecători:Veronica Pacurariu, Simona Gavrila, Sarmisegetuza Tulbure
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 246/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 289/2008. Curtea de Apel... → |
|---|
