Practica judiciara insolventa. Decizia 573/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 573
Ședința publică de la 17 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cipriana Poiană
JUDECĂTOR 2: Camelia Gheorghiu
JUDECĂTOR 3: Iulia Miler I -
Grefier: - -
S-a luat în examinare cererea de recurs comercial formulată de creditorul B împotriva sentinței civile nr. 280/F din 09 septembrie 2008 Tribunalului Vaslui - Judecător Sindic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic G reprezentantul recurentei-creditoare B, lipsă fiind intimatul-debitor " " V, prin lichidator Cabinet Individual de Insolvență și intimatul-creditor
Procedura legal îndeplinită, părțile fiind citate prin buletinul procedurilor de insolvență și conform codului d e procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că, recursul este la primul termen de judecată, declarat și motivat în termen, scutit de taxă de timbru.
La data de 30.10.2008 s-a depus prin serviciul de registratură din partea lichidatorului judiciar întâmpinarea la cererea de recurs formulată în cauză.
Nemaifiind alte cereri prealabile instanța constată recursul în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic G reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, casarea sentinței civile nr. 280/F din 09.09.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui - judecător sindic, în sensul de a respinge cererea lichidatorului judiciar de lichidare a procedurii falimentului și admiterea cererii formulată de B privind autorizarea cererii de atragere a răspunderii patrimoniale a fostei conduceri a societății debitoare aflate în faliment.
Susține reprezentantul recurentei că, simpla afirmație a lichidatorului judiciar referitoare la faptul că fosta conducere a debitoarei a comis sau nu a comis una dintre faptele prevăzute de dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, fără să fie însoțită de o analiză complexă și pertinentă a activității debitoarei și a cauzelor care au generat încetarea de plăți, nu pot constitui raportul amănunțit prevăzut de lege; dar în raportul final există o serie de bunuri indicate de lichidator și dacă acestea ar fi valorificate, tot nu s-ar acoperi creanțele datorate de societatea debitoare.
Față de aceste precizări și față de înscrisurile depuse la dosar solicită admiterea recursului, cu trimitere în vederea judecării cauzei privind autorizarea cererii formulată de creditoarea
Declarându-se închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului comercial d e față;
Prin încheierea nr. 299 F/16 octombrie 2007 Tribunalul Vaslui - judecător sindic a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului ""
Lichidatorul judiciar desemnat în cauză a solicitat să se dispună închiderea procedurii constatând că nu există bunuri în averea debitorului.
Tribunalul Vaslui - judecător sindic prin sentința civilă nr. 280 F/09 septembrie 2008 hotărât următoarele:
Respinge obiecțiunile la Raportul de activitate al lichidatorului judiciar, formulate de creditorul
În temeiul art. 131 din Legea privind procedura insolvenței;
Aprobă Raportul de activitate întocmit de lichidatorul judiciar
Dispune închiderea procedurii insolvenței debitoarei "" RL. cu sediul în V, str. - -,. 86,. C, etaj 4,. 15, județul
Dispune radierea debitorului din registrul comerțului.
In temeiul art. 4 alin. 4 din legea insolvenței autorizează plata sumei de 16.343 lei lichidatorului judiciar, V din fondul special de lichidare.
In temeiul art. 136 din Legea privind procedura insolvenței
Descarcă pe lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.
In temeiul art. 135 din Legea privind procedura insolvenței
Dispune notificarea prezentei sentințe Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice, Oficiului Registrului Comerțului, Registrului Societăților Agricole sau altor registre în care este înregistrat debitorul, pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și prin publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Împotriva sentinței a formulat recurs creditorul B, susținând că la momentul actual nu sunt îndeplinite în totalitate condițiile impuse de prevederile art. 129 din Legea nr. 85/2006, lichidatorul fiind obligat conform prevederilor art. 25 și 59 alin 1 din Legea 85/2006 la întocmirea unui "raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă".
Lichidatorul judiciar trebuia să menționeze persoanele din conducerea societății debitoare din vina cărora nu au fost plătite contribuțiile.
Judecătorul-sindic nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de dispozițiile art. 138 și urm. din Legea 85/2006. Este evident că aceste fapte trebuie privite în contextul stării de insolvență a debitoarei, ca fiind un complex de cauze sau condiții care au dus sau au favorizat ajungerea societății în încetare de plăți. Prin aceste fapte debitoarea a fost lipsită de lichidități tocmai pentru că a fost administrată cu rea-credință sau cu neglijență, creditorii nemaiputându-și recupera creanțele, scopul acestei dispoziții legale fiind tocmai punerea la îndemâna creditorilor a unor proceduri speciale, prin care să poată să-și acopere creanțele de la persoanele vinovate de ajungerea societății în incapacitate de plată, atât în ceea ce privește judecarea acestora, cât și în ceea ce privește judecarea acestora, cât și probațiunea, legea instituind prezumția de culpă și de cauzalitate, între faptă și prejudiciu.
Arată că a solicitat autorizarea judecătorului sindic în vederea promovării cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale care însă a fost respinsă și s-a dispus închiderea procedurii, astfel încât nu mai poate fi exercitat controlul judecătoresc asupra incidenței prevederilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, deși în cauză sunt identificate fapte ce fac aplicabile prevederile legale sus-menționate.
Susține creditorul că a suferit un prejudiciu a cărui existență certă este stabilită prin constatarea faptului că debitorul a ajuns în încetare de plăți.
Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței civile nr. 280/F/09.09.2008 în sensul de a respinge cererea lichidatorului judiciar de închidere a procedurii falimentului și admiterea cererii de a fi autorizată să formuleze cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a fostei conduceri a societății.
Analizând criticile formulate, în raport de probatoriul administrat, instanța de control judiciar reține că sunt nefondate și urmează a se respinge pentru următoarele considerente:
Potrivit textului prevăzut de art. 138 alin. 1 pct.(1) din Legea nr. 85/2006, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății, sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență, prin una dintre faptele enumerate la literele a-
Conform alin.(3) al aceluiași articol, comitetul creditorilor poate cere judecătorului sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin.(1), dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său, asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică, ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin.(1) și răspunderea persoanelor la care se referă alin.(1).
În speță, lichidatorul judiciar a precizat că nu a identificat acte sau fapte care să fi determinat starea de insolvență, iar din actele depuse nu rezultă că ar fi fost săvârșite astfel de fapte, astfel încât, în justificarea cererii de autorizare nu sunt incidente dispozițiile art. 138 al. 3 din lege.
Corect a reținut prima instanță, raportat la aspectele sus-menționate, că se impune respingerea obiecțiunilor la raportul de activitate al lichidatorului judiciar.
Din conținutul documentelor aflate la dosarul cauzei și din raportul final întocmit de lichidatorul judiciar rezultă că, nu sunt întrunite condițiile cerute de art. 138 din Legea nr. 85/2006 cu privire la antrenarea răspunderii personale, neexistând persoane culpabile ce ar fi săvârșit acte și fapte prevăzute de textul sus-menționat.
În aceste condiții, susținerea recurentului creditor B a județului I privind autorizarea sa în vederea promovării și susținerii cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale este neîntemeiată și urmează a se respinge nefiind îndeplinite condițiile în acest sens, autorizarea fiind dată de judecătorul sindic comitetului creditorilor numai în cazurile special prevăzute de lege, ceea ce nu s-a dovedit în cauză.
Corect s-a reținut faptul că, lichidatorul nu a intrat în posesia unor date și documente din care să rezulte fapte de natura celor enumerate de art. 138 din lege, însă aceasta nu poate atrage răspunderea personală decât în condițiile în care aceasta ar fi determinat starea de insolvență, ceea ce în cauză nu s-a dovedit.
Față de aceste considerente, urmează a se respinge ca nefondat recursul formulat, menținând sentința primei instanțe, fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de creditorul Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, împotriva sentinței civile nr. 280 F/09 septembrie 2008 Tribunalului Vaslui - judecător sindic pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17.11.2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:
09.12.2008
2 ex.-
Președinte:Cipriana PoianăJudecători:Cipriana Poiană, Camelia Gheorghiu, Iulia Miler
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 294/2008. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 785/2008. Curtea de Apel... → |
|---|
