Practica judiciara insolventa. Decizia 63/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - insolvență -
- ang. răsp. + înch. procedură -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 63
Ședința publică din 21 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Sas Remus
JUDECĂTOR 2: Turculeț Ana Maria
JUDECĂTOR 3: Grapini
Grefier
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de creditoarele MFP - ANAF B - Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în mun. S,-, jud. și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, cu sediul ales în mun. B,--11, sector 1împotriva sentinței nr. 879 din 3 noiembrie 2009 a Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-).
La apelul nominal a răspuns avocat, pentru debitoarea intimată - " " SRL V - prin lichidator și pârâtul intimat, lipsă fiind acesta, recurentele și partea în proces intimată ORC.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, apărătorul intimaților a depus la dosar întâmpinare din partea pârâtului intimat, în două exemplare.
Curtea, din oficiu, invocă și pune în discuție inadmisibilitatea recursului declarat de DGFP S, întrucât aceasta nu a formulat cerere de atragere a răspunderii.
Avocat, pentru debitoarea intimată și pârâtul intimat a solicitat respingerea recursului DGFP S, ca inadmisibil și a arătat că nu mai are cereri de formulat.
Instanța, constatând recursul declarat de AVAS B în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Apărătorul debitoarei intimate și a pârâtului intimat a pus concluzii de respingere a recursului AVAS B, ca nefondat și nemotivat, pe temeiul articolelor de lege pe care le-a invocat în întâmpinare, respectiv art. 138 lit. c și e din Legea nr. 85/2006 și menținerea soluției primei instanțe ca fiind legală și temeinică. A precizat că la data când i s-a retras pârâtului dreptul de administrare al societății, hotărârile erau în termenul de executare, nu prescrise. De asemenea, a arătat că recurenta nu a adus nici o probă pentru a dovedi legătura de cauzalitate între prejudiciu și vina administratorului debitoarei, fără cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 68/15.03.2005 a Tribunalului Suceava - judecătorul sindic admis cererea introductivă formulată de creditoarea DGFP S împotriva debitoarei - " " SRL V, jud. S și a dispus deschiderea procedurii insolvenței acesteia, conform Legii nr. 64/1995.
Prin încheierea 111/10.05.2005, judecătorul sindic dispus intrarea debitoarei în faliment.
La data de 10.08.2009, după depunerea de către lichidatorului judiciar raportului final cu propunerea de închiderea a procedurii debitoarei ( la 5.01.2009), creditoarea AVAS Bas olicitat atragerea răspunderii materiale personale a pârâtului, fost administrator, pentru pasivul rămas neacoperit al debitoarei.
Cererea creditoarei, întemeiată în drept pe prev. art. 138 lit. "c" și "e"din Legea 85/2006, a fost respinsă ca nefondată de judecătorul sindic, prin sentința comercială nr. 879/3 noiembrie 2009; prin aceeași sentință, a fost admis raportul final al lichidatorului debitoarei și conform art. 131- Legea 85/2006 a fost dispusă închiderea procedurii debitoarei, radierea sa din registrul comerțului și descărcarea administratorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.
În motivarea soluției de respingere a cererii de atragere a răspunderii materiale a pârâtului, judecătorul sindic reținut că, creditoarea nu a probat în cererea de atragere răspunderii materiale formulate, faptele prev. de art. 138 lit. c și e - Legea 85/2006 pretins a fi fost săvârșite cu " voință" de către pârât și că simpla neîncasare de către acesta a creanțelor, nu dovedește nici deturnarea activelor debitoarei, nici mărirea fictivă a pasivului acesteia.
Cu referire la închiderea procedurii debitoarei conform art. 131 - Legea 85/2006, instanța a reținut că debitoarea nu are în patrimoniu bunuri imobile sau mobile, pasibil de fi valorificate în favoarea creditorilor.
Împotriva sentinței, au declarat recurs creditoarele DGFP S și AVAS
Recursul creditoarei DGFP S, vizând greșita respingere a cererii de atragere a răspunderii materiale, este inadmisibilă, față de situația că această cerere a fost formulată nu de către aceasta, ci de către creditoarea AVAS B, recurenta DGFP S neavând astfel calitatea procesuală activă de declara recurs.
De urmare, acest recurs va fi respins ca inadmisibil, conform prev. art. 1371Cod proc. civilă.
Recursul creditoarei AVAS B, vizând aceleași critici, dar și critici cu referire la greșita și nelegala închidere a procedurii debitoarei, face trimitere la prev. art. 304 (9) Cod proc. civilă, rap. la art. 8 - Legea 85/2006 și este nefondat:
Este adevărat că în Raportul asupra cauzelor insolvenței debitoarei, depus de lichidator la 5.01.2009 ( fila 271 - 273 dosar fond), acesta a precizat că insolvența debitoarei ar fi imputabilă pârâtului, care a exercitat un management deficitar, însă nu s-a precizat în ce constat acesta, în situația în care debitoarea și-a încetat activitatea în anul 2002 și în anul 2005 a fost deschisă procedura insolvenței față de aceasta.
Pe de altă parte, condițiile prev. de art. 138 lit. c și e din Legea 85/2006, text pe care creditoarea și- întemeiat în drept cererea de atragere răspunderii materiale, nu au fost probate de către aceasta - respectiv: dispunerea în interes personal a continuării activității debitoarei deși aceasta ducea vădit la încetarea de plăți, deturnarea sau ascunderea unei părți din activul debitoarei și mărirea fictivă a acestui activ.
Faptul că debitoarea acumulat datorii, se datorează conform aceluiași raport ( 272 - 273 dosar fond), neîncasării de către aceasta a unor creanțe pentru lucrări prestate în construcții, ceea ce a dus și la plata unor penalități și dobânzi. Nu s- dovedit însă, culpa pârâtului în crearea acestei situații, deoarece acesta depus diligențe în recuperarea lor, prin acționarea în instanță a unor creditori, sens în care s-au pronunțat sentințele nr. 6695/2002, 6696/2002 - sentințe prin care creditorii au fost obligați să-i plătească debitoarei diferite sume de bani.
Ulterior, pârâtului i-a fost ridicat dreptul de administrare, respectiv la 15.03.2005, prin sentința nr.68 a judecătorului sindic și ca atare acesta nu s-a putut implica în administrarea debitoarei.
Față de aceste considerente, nu s-a probat săvârșirea de către pârât a faptelor prev. de art. 138 lit. c și e - Legea 85/2006, legătura de cauzalitate între acestea și insolvența debitoarei, pentru fi atrasă răspunderea materială a acestuia, răspundere civilă cu caracter delictual, definită de art. 998 Cod proc. civilă.
În altă ordine de idei, corect fost închisă și procedura debitoarei în conformitate cu prev. art. 131 - Legea 85/2006, din Raportul final al lichidatorului ( fila 264 - 265 dosar fond) și adresa Primăriei comunei V pe raza căreia se află sediul debitoarei, rezultând că aceasta nu are în patrimoniu bunuri pasibil de valorificat pentru îndestularea creditorilor.
Ca atare, cum prevederile legii speciale în materie au fost corect aplicate la pronunțarea sentinței;
Conform art. 316, 296 Cod proc. civilă, se va respinge ca nefondat, recursul creditoarei AVAS
Pentru aceste motive.
În numele LEGII,
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de creditoarea MFP - ANAF B - Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în mun. S,-, jud. 1 împotriva sentinței nr. 879 din 3 noiembrie 2009 a Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
Respinge ca nefondat recursul formulat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, cu sediul ales în mun. B,--11, sector 1 împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21 ianuarie 2010.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. GC
Jud. Gh.
Tehnored. DS
2 ex. - 01.02.2010
Președinte:Sas RemusJudecători:Sas Remus, Turculeț Ana Maria, Grapini
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 986/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 240/2010. Curtea de Apel... → |
|---|
