Practica judiciara insolventa. Decizia 679/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 679/
Ședința publică din 16 Iunie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- - Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului formulat de reprezentată prin administrator special cu sediul în S,-, județul M, împotriva sentinței nr. 7/C, dată în Camera de Consiliu la data de 28 ianuarie 2009 de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat recurenta prin administratorul special, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul asupra cauzei de către grefier, constatându-se că recursul este declarat în termenul procedural și scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Administratorul special al recurentei declară că nu are cereri în probațiune de formulat, împrejurare de care instanța ia act închide procedura probatorie și acordă cuvântul asupra dezbaterilor.
Administratorul special al recurentei a susținut recursul solicitând admiterea lui astfel cum a fost formulat în scris, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii contestației formulate împotriva raportului nr. 2771 din 17 noiembrie 2008 și respingerea măsurii dispuse de administratorul judiciar în raport cu cererea de ridicare a dreptului de administrare al debitoarei, pentru considerentele expuse detaliat în scris care au fost susținute și oral.
A invocat și prevederile art. 304 indice 1 din Codul d e procedură civilă alături de art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, în sensul că instanța să examineze cauza sub toate aspectele.
CURTEA,
Prin sentința nr. 7/C din 28 ianuarie 2009 judecătorul sindic a respins contestația formulată de administratorul special și creditorul, împotriva raportului nr. 2771/17.11.2008 întocmit în cadrul procedurii de faliment a debitoarei de către administratorul judiciar.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că în cadrul procedurii de faliment a debitoarei falite a fost întocmit de administratorul judiciar raportul nr. 2771/17.11.2008, raport prin care s-au luat mai multe măsuri.
Dintre aceste măsuri s-au contestat două, respectiv ridicarea parțială a dreptului de administrare a debitoarei și ordinul dat de administratorul judiciar în sensul de a nu se efectua nicio operațiune bancară fără dispoziție expresă din partea administratorului judiciar.
Judecătorul sindic a reținut că prin sentința nr. 2211/10.12.2008 a Tribunalului Comercial Mureș a fost soluționată cererea administratorului judiciar de ridicare parțială a dreptului de administrare a debitoarei - SA, astfel încât primul petit din contestație a rămas fără obiect.
Cu privire la al doilea petit, s-a reținut că și acesta a rămas fără obiect deoarece prin sentința nr. 2211/10.12.2008 judecătorul sindic a dispus ridicarea parțială a dreptului de administrare a debitoarei, dispunând ca în conformitate cu prevederile art. 48 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, băncile la care debitoarea are disponibil în conturi să nu dispună de acestea fără un ordin scris al administratorului judiciar.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs SA prin administratorul special, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea contestației.
În motivarea recursului s-a menționat că deși prima instanță invocă sentința nr. 2211/10.12.2008 a judecătorului sindic, aceasta a fost modificată în recurs de Curtea de APEL TÂRGU MUREȘ, în sensul că respinge cererea administratorului judiciar de ridicare în parte a dreptului de administrare a debitoarei.
În ce privește ordinul dat băncilor, respectiv BCR - Agenția S de a nu efectua nicio operațiune bancară fără dispoziție expresă din partea administratorului judiciar, s-a arătat că de vreme ce sentința nr. 2211/2008 a fost modificată în sensul de mai sus, respectiv de a nu se ridica dreptul de administrare, păstrarea dreptului de administrare nu justifică acest ordin.
S-a invocat și faptul că prima instanță a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut, fiind incident art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă.
În acest sens, s-a menționat că instanța a omis să califice ca fiind legal sau nelegal ordinul emis către bancă la data de 11.11.2008, deși raportul a fost depus la data de 18.11.2008.
S-a invocat și faptul că a intervenit o eroare în sentința atacată, în sensul că în loc de art. 11 alin.1 lit. din Legea nr. 85/2006 s-a trecut art. 11 alin.1 lit. e din lege.
Analizând cererea de recurs, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, instanța reține următoarele:
Față de debitoarea "" s-a deschis procedura insolvenței și a fost numit administratorul judiciar.
Prin raportul nr. 2771/17.11.2008, administratorul judiciar a luat mai multe măsuri, fiind contestate ridicarea parțială a dreptului de administrare a debitoarei și ordinul dat de administratorul judiciar în sensul de a nu se efectua nicio operațiune bancară fără dispoziție expresă din partea administratorului judiciar.
În ce privește prima măsură contestată, reținem că prin sentința nr. 2211/10.12.2008 a judecătorului sindic într-adevăr a fost soluționată în sensul admiterii cererea de ridicare în parte a dreptului de administrare a debitoarei, însă prin decizia nr. 270/19 martie 2009 Curții de APEL TÂRGU MUREȘ aceasta a fost modificată în recurs, în sensul că s-a respins cererea administratorului judiciar de ridicare în parte a dreptului de administrare a debitoarei.
Având în vedere faptul că instanța s-a pronunțat deja printr-o hotărâre irevocabilă cu privire la această chestiune și că nu au fost invocate motive noi cu privire la ridicarea dreptului de administrare, instanța în baza art.312 al.1-3 Cod procedură civilă va admite recursul, va modifica sentința atacată și va admite în parte contestația formulată de împotriva măsurilor administratorului judiciar luate prin raportul nr. 2771/17.11.2008 în sensul că va înlătura măsura privind solicitarea ridicării parțiale a dreptului de administrare a debitoarei.
În ce privește cea de-a doua măsură, respectiv ordinul dat BCR - Agenția S de a nu efectua nicio operațiune bancară fără o dispoziție expresă din partea administratorului judiciar, aceasta este justificată deoarece prin încheierea nr. 599/25.04.2007 ( dosar fond vol. I ), judecătorul sindic, deschizând procedura, a dispus ca administratorul judiciar să dea dispoziție băncilor să nu efectueze nicio operațiune bancară fără o dispoziție expresă din partea administratorului judiciar.
Această încheiere a rămas irevocabilă prin neatacare, astfel că produce efecte juridice.
În consecință, instanța va menține dispozițiile cu privire la respingerea contestației în ce privește celelalte măsuri luate prin raportul atacat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de, cu sediul în S,-, județul M, prin administrator special, împotriva sentinței nr. 7/C/28 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința atacată în sensul că admite în parte contestația formulată de Ev., administrator special al, împotriva dispozițiilor administratorului judiciar luate prin raportul nr. 2771/17.11.2008 și înlătură măsura privind solicitarea ridicării parțiale a dreptului de administrare al debitoarei.
Menține dispoziția cu privire la respingerea contestației în ce privește celelalte măsuri luate prin raportul administratorului judiciar.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16.06.2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, - | Judecător, |
Grefier, Pt. fiind în concediu de odihnă semnează |
Red.
Tehnored.
2 exp./30.07.2009
Jud.fond. R
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 39/2010. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 89/2010. Curtea de Apel... → |
|---|
