Practica judiciara insolventa. Decizia 701/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA nr. 701/
Ședința publică din 23 septembrie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor formulate de AVAS B, cu sediul în B--11 sector 1 și DGFP M, cu sediul în T-M--3, împotriva sentinței comerciale nr.549/28.05.2008, pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- a Tribunalului Comercial Mureș.
La apelul nominal se constată lipsa creditoarerelor-recurente AVAS și DGFP M, a creditorilor-intimați T-M, Primăria Municipiului T-M, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale B, SC SRL prin lichidator M, a pârâtului-intimat, a debitoarei-intimate SRL T-M și a lichidatorului-intimat Insolvency Specialists SPPI T-
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursurile sunt declarate și motivate în termenul procedural, fiind scutite de plata taxei de timbru, ambele recurente solicitând judecarea cauzei și în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
În raport de actele și lucrările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința nr.549 din 28 mai 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Mureș judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii falimentului, împreună cu celelalte măsuri prevăzute de lege în aceste situații.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut că raportul final îndeplinește condițiile pentru a fi aprobat, având în vedere faptul că societatea debitoare nu deține bunuri valorificabile în vederea îndestulării creditorilor.
În aceste condiții lichidatorul judiciar a solicitat judecătorului sindic să dispună închiderea procedurii falimentului.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs AVAS B și a solicitat admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul dispunerii continuării procedurii falimentului.
În motivarea recursului s-a menționat că procedura instituită de Legea 64/1995 rep. are drept scop recuperarea creanțelor de la debitorii rău-platnici, scop neîndeplinit în cauză.
S-a menționat de asemenea, că în cauză nu s-a întocmit un raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență și că acest raport trebuia comunicat creditorilor, ceea ce nu s-a realizat în cauză.
Împotriva aceleiași sentințe a formulat recurs și creditoarea DGFP M, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței și continuarea procedurii.
În motivarea recursului s-a arătat că nu a fost comunicat raportul final și că procedura nu poate fi închisă până când fondurile sau bunurile din averea debitorului nu au fost distribuite.
De asemenea, s-a invocat și faptul că nu s-au identificat cauzele și persoanele cărora le este imputabilă starea de insolvabilitate a debitoarei.
Analizând recursurile formulate de AVAS B și DGFP M prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.3041pr.civ. instanța reține următoarele:
În cadrul dosarului nr- al Tribunalului Comercial Mureș, judecătorul sindic a instrumentat procedura falimentului debitoarei SC SRL.
Recursurile creditoarelor AVAS și DGFP M se referă la lipsa unui raport amănunțit asupra cauzelor care au determinat insolvența, la necomunicarea acestuia și la imposibilitatea creditoarei de a formula o acțiune în angajarea răspunderii administratorului societății debitoare.
Acest motiv este însă irelevant deoarece în cadrul procedurii s-a dispus angajarea răspunderii administratorului.
Lichidatorul judiciar desemnat în cauză a încercat să identifice bunurile existente atât în patrimoniul debitoarei, cât și în patrimoniul administratorului societății debitoare.
Din actele aflate la dosarul de fond și din rapoartele lichidatorului, rezultă că nu există bunuri mobile sau imobile, nici în patrimoniul debitoarei, nici în cel al administratorului.
Administratorul are domiciliul în Ungaria, iar costurile începerii executării silite în Ungaria sunt mult prea mari, iar creditorii nu au răspuns solicitării de a avansa sumele necesare punerii în executare a hotărârii, potrivit raportului de la fila 31, vol.II din dosarul de faliment.
În această situație apreciem că lichidatorul judiciar a efectuat toate demersurile posibile în acest sens, fără a obține un rezultat pozitiv.
De altfel, închiderea procedurii nu cauzează teoretic nici un prejudiciu creditorilor, având în vedere dispozițiile art. 142 al. 2 din Legea nr. 85/2006.
Potrivit acestor dispoziții, "după închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de către executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în temeiul tabelului definitiv consolidat pus la dispoziția sa de către lichidator".
Apreciem că față de aceste dispoziții, închiderea procedurii falimentului nu creează nici un prejudiciu creditorilor, aceștia putând să continue executarea silită a sentinței prin care s-a dispus angajarea răspunderii administratorului și după închiderea procedurii.
Astfel, art.142 alin.1 din Legea nr. 85/2006 prevede că executarea silită împotriva persoanelor prevăzute la art.138 al.1 se efectuează de către executorul judecătoresc conform Codului d e procedură civilă.
Noile modificări aduse Codului d e procedură fiscală oferă chiar recurentelor posibilitatea de a efectua executarea silită. Astfel, potrivit art. 136 alin.6 Cod procedură fiscală "n cazul în care, potrivit legii, s-a dispus atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere, în conformitate cu dispozițiile cap. IV din Legea nr. 85/2006 <LLNK 12006 85 10 203 0 29>privind procedura insolvenței, și pentru creanțe fiscale, prin derogare de la prevederile art. 142 din Legea nr. 85/2006 <LLNK 12006 85 10 202 142 30>, executarea silită se efectuează de organul de executare în condițiile prezentului cod".
Susținerea recurentelor că fără stingerea, într-un mod sau altul, a creanței sale, procedura nu va putea fi închisă, este lipsită de temei legal.
Art.132 alin.2 din Legea 85/2006 invocat de creditoarea DGFP M se referă la situația în care există fonduri sau bunuri în averea debitorului, însă acest articol nu se aplică în speță, deoarece nu există nici fonduri nici bunuri în averea debitorului.
Legea nr. 85/2006 prevede mai multe situații în care se poate închide procedura, necondiționând nici una dintre aceste situații de acoperirea integrală a debitului.
Astfel, potrivit art.131, în orice stadiu al procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului, ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperii cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare.
Art.132 al.2 din lege prevede că procedura de faliment va fi închisă atunci când judecătorul sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite și când fondurile nereclamate au fost depuse la bancă.
Reținem și faptul că potrivit încheierii din 14 martie 2008, lichidatorul judiciar a adus la cunoștința creditorilor raportul final, iar creditoarea nu a invocat nici un alt motiv de vătămare a drepturilor sale, decât acelea referitoare la lipsa raportului amănunțit asupra cauzelor care au dus la insolvență, aspect care nu mai prezintă însă relevanță în condițiile în care în cauză a fost deja angajată răspunderea personală a administratorului debitoarei.
În concluzie, față de cele mai sus menționate apreciem că în mod corect judecătorul sindic a procedat la închiderea procedurii falimentului debitoarei SC SRL, și în baza art. 312 al.1 Cod procedură civilă, vom respinge ca nefondate recursurile formulate de creditoarele AVAS B și DGFP
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile formulate de creditoarele Direcția Generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în T-M,--3, județul M, și AVAS B, cu sediul în B--11, sector 1, împotriva sentinței nr.549/28.05.2008 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 23 septembrie 2008.
PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 exp./15.10.2008
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 549/2008. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 1022/2009. Curtea de... → |
|---|
