Practica judiciara insolventa. Decizia 769/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 769/
Ședința publică din 30 iunie 2009
Completul compus din:
- - Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului promovat de Direcția Generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în Tg. M, str. -. - nr. 1-3, împotriva sentinței comerciale nr. 1168 din 30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul asupra cauzei de către grefier, constatându-se că recursul este declarat în termenul procedural, fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru.
În raport de actele existente la dosar și față de împrejurarea că recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința nr.1168/30.04.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Mureș judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii falimentului, împreună cu celelalte măsuri prevăzute de lege în aceste situații.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut că împotriva raportului final sau formulat obiecțiuni care au fost respinse, fără ca încheierea nr.506/19.02.2009 prin care a fost aprobat raportul final să fi fost atacată.
S-a reținut că prin sentința nr.132/2 martie 2006 Tribunalului Comercial Mureșs -a angajat răspunderea administratorilor societății debitoare și, iar în recursul creditoarei suma pe care aceștia au fost obligați să o plătească a fost majorată la 9.490,59 lei.
De asemenea, s-a reținut că ulterior comitetul creditorilor a promovat o nouă cerere de angajare a răspunderii respinsă prin sentința nr.513/2008 a Tribunalului Comercial Mureș rămasă irevocabilă.
S-a reținut că sentința de angajare a răspunderii personale a fost executată, încasările fiind distribuite în cadrul procedurii.
Deoarece nu au fost identificate alte bunuri sau alte drepturi patrimoniale în averea debitoarei, s-a procedat la închiderea procedurii.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs DGFP M și a solicitat admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul admiterii obiecțiunilor și a dispunerii continuării procedurii falimentului.
În motivarea recursului s-a menționat că procedura instituită de Legea nr.85/2006 are drept scop recuperarea creanțelor de la debitorii rău-platnici, scop neîndeplinit în cauză. De asemenea, s-a arătat că nu s-a confirmat prin documente justificative faptul că s-au întreprins toate demersurile pentru recuperarea creanțelor.
Analizând recursul formulat de DGFP M prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.3041pr.civ. instanța reține următoarele:
În cadrul dosarului nr- al Tribunalului Comercial Mureș, judecătorul sindic a instrumentat procedura falimentului debitoarei SC""SRL.
În cadrul procedurii judecătorul sindic a dispus angajarea răspunderii administratorilor statutari prin sentința nr.132/2 martie 2006 Tribunalului Comercial Mureș, modificată de Curtea de Apel Tg-M cu privire la suma pe care pârâții au fost obligați să o aducă în procedură, și anume aceea de 9.490,59 lei.
Sentința de angajare a răspunderii personale a fost executată, încasările fiind distribuite în cadrul procedurii.
Din actele aflate la dosarul de fond și din rapoartele lichidatorului, rezultă că nu există alte bunuri mobile sau imobile în patrimoniul debitoarei.
În această situație apreciem că lichidatorul judiciar a efectuat toate demersurile posibile în acest sens, fără a obține un rezultat pozitiv.
În recursul DGFP M se menționează că nu există documente justificative în sensul că s-au întreprins toate demersurile pentru recuperarea creanțelor.
Recurenta nu specifică însă care ar fi fost măsurile ce ar mai fi putut fi întreprinse, critica fiind una cu caracter general.
Susținerea recurentei că fără stingerea, într-un mod sau altul, a creanței sale, procedura nu va putea fi închisă, este lipsită de temei legal.
Recurenta nu indică nici un motiv concret pentru nelegalitatea hotărârii sau măsură efectivă pe care lichidatorul judiciar ar putea să o ia pentru continuarea procedurii.
Legea nr. 85/2006 prevede mai multe situații în care se poate închide procedura, necondiționând nici una dintre aceste situații de acoperirea integrală a debitului.
Astfel, potrivit art.131, în orice stadiu al procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului, ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare.
Art.132 al.2 din lege prevede că procedura de faliment va fi închisă atunci când judecătorul sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite și când fondurile nereclamate au fost depuse la bancă.
În concluzie, față de cele mai sus menționate constatăm că în mod corect judecătorul sindic a procedat la închiderea procedurii, astfel că în baza art. 312 al.1 Cod procedură civilă, vom respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de MEF-Direcția Generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în Târgu-M,--3, județul M, împotriva sentinței nr.1168 din 30 aprilie 2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalul Comercial Mureș.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică la 30 iunie 2009.
PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
-
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 exp.
02.07.2009.
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 25/2010. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 960/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
