Practica judiciara insolventa. Decizia 787/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA Nr. 787
Ședința publică de la 21 Mai 2009
PREȘEDINTE: Mariana Moț
JUDECĂTOR 2: Tudora Drăcea
JUDECĂTOR 3: Maria Necșulescu
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta împotriva sentinței nr.147/13.03.2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți -Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr-/F1 în contradictoriu cu intimatul lichidator DR.TR.S al debitoarei SRL și intimații creditori BRD - SUCURSALA M și DGFP - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE DR.TR.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurenta pârâtă personal, lipsind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, recurenta pârâtă a depus dovada achitării taxei de timbru și un set de înscrisuri, respectiv balanța de verificare, proces verbal și bon de consum (colectiv).
Constatându-se recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părții asupra recursului de față:
Recurenta pârâtă a solicitat admiterea recursului și respingerea cererii de antrenare a răspunderii.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința nr. 147 pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Comercială și de Contencios Administrativ - prin judecător sindic în dosarul nr-/F1 s-a dispus admiterea în parte a cererii formulată de reclamanta SRL prin lichidator, împotriva pârâtei, în contradictoriu cu creditorii BRD--Sucursala M, DGFP Administrația Finanțelor Publice DTS și a fost obligată pârâta să achite suma de 14.760,70 lei creditorilor DGFP M și BRD - - Sucursala M proporțional cu cota fiecăreia conform tabelului definitiv al creanțelor de la fila 13 dosar.
Pentru a se pronunța astfel judecătorul sindic de la Tribunalul Mehedinția reținut că, în motivarea cererii introductive administratorul judiciar a invocat raportul privind cauzele care au generat insolvența debitorului și că aceste cauze au fost: un management defectuos, continuarea abuzivă a unei activități deficitare și neurmărirea încasării propriilor creanțe, etc. și că vinovăția aparține administratorului societar.
În finalul cererii administratorul judiciar a precizat că activele patrimoniale nu mai există faptic și se prezumă că au fost folosite în interes propriu de administratorul societar și nici contabilitatea nu a fost ținută în conformitate cu Legea nr. 82/1991 încât își întemeiată cererea de antrenare a răspunderii pârâtei pe dispozițiile art. 138 alin.1 lit. e și d din Legea nr. 85/2006.
Pârâta prin întâmpinare a arătat că nu a folosit în interes propriu bunurile și fondurile societății, că în mai 2005 a cumpărat în leasing o mașină Renault de 1,7 tone pentru transport marfă cu credit de la bancă, că societatea a fost în pierdere, mărfurile achiziționate degradându-se fiind perisabile, astfel că a predat mașina la firma de leasing VB Leasing A mai arătat că a pus și banii ei personali în firmă, solicitând astfel respingerea acțiunii și a depus la dosar copie de pe procesul verbal de predare autoturism.
Judecătorul sindic conform hotărârii atacate a reținut că pârâta nu a prezentat acte de scădere din gestiune pentru suma de 912 lei și a încasat suma de 13.848,21 lei, contravaloarea unor obiecte de inventar și nu a arătat cum a cheltuit acești bani, rezultând că implicit și-a însușit suma și deci trebuie să răspundă în baza art. 138 alin.1 lit.a DIN Legea nr. 85/2006.
Împotriva sentinței a declarat în termen legal recurs pârâta criticând soluția ca nelegală și netemeinică.
Astfel recurenta susține că nu se face vinovată de faptele reținute întrucât a făcut plăți prin BRD conform extraselor de cont bancare nr. 157 din 12 decembrie 2006 și nr. 169 din 15 ianuarie 2007 și pentru suma de 912 lei înțelege să depună bonul de consum dovedind că aceasta a fost folosită pentru materiale de consum.
Anexat a depus copii de pe extrasele de cont bancare menționate de pe procesul verbal de predare primire privind documentele contabile ale SC SRL, de pe balanța de verificare și de pe un număr de 3 bonuri de consum.
Analizând recursul prin prisma criticilor formulate și probelor administrate Curtea constată că acesta este fondat pentru următoarele:
Conform cererii introductive administratorul judiciar, respectiv lichidatorul judiciar (titularul cererii și nu societatea debitoare cum s-a reținut prin sentința criticată) a solicitat antrenarea răspunderii recurentei pârâte pentru suma de 92.935 lei reprezentând pasivul neacopeit al debitoarei falite în temeiul art. 138 alin. 1 lit. a și d din Legea nre. 85/2006, motivînd că activele patrimoniale nu mai există faptic, de unde se prezumă că au fost folosite în interes propriu de către pârâta administrator social și pentru neținerea contabilității potrivit legii.
Ulterior, prin note scrise lichidatorul judiciar și-a modificat cererea arătând că în ceea ce privește numerarul din trezoreria societății, acesta a fost justificat de pârâtă iar în ceea ce privește obiectele de inventar au fost prezentate documente justificative de vânzare, (un număr de 11 facturi fiscale în valoare de 13.848,21 lei) care au fost achitate de către cumpărător, dar că sumele încasate de 15.313,6 lei au fost folosite în interes propriu de administrator întrucât nu au fost prezentate justificări pentru utilizare și nici creditorii nu au fost plătiți.
În final s-a solicitat antrenarea de răspundere a pârâtei pentru suma de 16.226,36 lei din care 15.313,66 lei sume de bani utilizate în interes personal și 912, 70 lei lipsă în gestiune, în temeiul art. 138 alin. 1 lit. din Legea nr. 85/2006, față de faptul că la data de 12 februarie 2009 s-a procedat la predarea actelor contabile ale societății și nu mai sunt incidente prevederile art. 138 lit.d din aceiași lege.
Ori, din probele cauzei nu rezultă pe de o parte prejudiciul precizat de lichidator prin notele sale scrise și nici că ar reprezenta sume de bani utilizate în interes propriu de pârâta administrator social, în condițiile în care s-au depus la dosarul cauzei copii care nici măcar nu pot fi citite ( a se vedea filele 50-56 dosar fond) nu sunt de natură să dovedească fapta, întinderea prejudiciului, culpa, legătura de cauzalitate adică toate elementele răspunderii patrimoniale în sensul art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006.
În asemenea condiții, acțiunea este neîntemeiată și există motivul de nelegalitate al hotărârii criticate prevăzut de art. 304 pct.9 proc. civ., încât Curtea va admite recursul în temeiul art.312 alin.(1) și (3).
Așa fiind, se va admite recursul, modifica sentința în sensul respingerii cererii pentru antrenare răspundere, formulată de lichidatorul judiciar împotriva pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta cu domiciliul în comuna, județul M împotriva sentinței nr.147/13.03.2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți -Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-/F1 în contradictoriu cu intimatul lichidator DR.TR.S în calitate de lichidator al debitoarei SRL cu sediul în Dr.Tr.severin,-, -.2,.4, județul M și intimații creditori BRD - SUCURSALA M cu sediul în Dr.Tr.S,-, județul M și DGFP - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE DR.TR.S cu sediul în Dr.Tr.S,-, județul
Modifică sentința nr.147/13.03.2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți -Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-/F1, în sensul că respinge cererea lichidatorului.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Mai 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
25 Mai 2009
Red.jud./
3 ex.//30.06.2009
jud.sindic
Președinte:Mariana MoțJudecători:Mariana Moț, Tudora Drăcea, Maria Necșulescu
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 1688/2009. Curtea de... | Practica judiciara insolventa. Decizia 821/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
