Practica judiciara insolventa. Decizia 847/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
CURTEA DE APEL BACĂU
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Decizia nr. 847/2009
Ședința publică de la 16 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cătălin Șerban președinte instanță
JUDECĂTOR 2: Maria Violeta Chiriac
JUDECĂTOR 3: Loredana
Grefier: -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi a fost pe rol judecarea recursului declarat de recurenta-creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N, împotriva sentinței comerciale nr. 509/F din 06 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns pentru recurenta-creditoare Direcția Generală a Finanțelor Publice N, consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic pentru recurenta-creditoare Direcția Generală a Finanțelor Publice N, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Arată că, sentința recurată este nelegală și netemeinică în parte, cu privire la cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a fostului administrator al debitoarei. Astfel, prin folosirea în interes personal a bunurilor debitoarei, administratorul societății a adus debitoarea în stare de insolvență, consecința fiind ca aceasta să răspundă pentru întreaga creanță, nu doar pentru o parte astfel cum a dispus instanța de fond.
În concluzie, se impune admiterea recursului așa cum a fost formulat.
S-au declarat dezbaterile închise.
- deliberând -
Asupra recursului în materia insolvenței de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 509/F/06 mai 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Neamțs -a dispus de către judecătorul sindic aprobarea raportului final și aprobarea plății sumei de 1.170 lei, reprezentând retribuția lichidatorului judiciar Cabinet individual de insolvență, din fondul de lichidare.
S-a admis în parte cererea formulată de lichidatorul judiciar în contradictoriu cu pârâta și s-a dispus obligarea acesteia la plata sumei de 89.094,08 lei, reprezentând parte din pasivul debitoarei L, în valoare totală de 223.132 lei, din care suma de 223.108 lei reprezentând creanța creditoarei N și suma de 24 lei, creanța creditoarei
În temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006 s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitoarei L și radierea acesteia din registrul comerțului.
Soluția judecătorului sindic s-a întemeiat pe următoarele:
Cererea privind aprobarea raportului final va fi admisă pentru considerentul că împotriva raportului final comunicat debitorului și creditorilor și afișat la ușa instanței la data de 24.04.2009 (filele 5 - 11, vol. 2), nici unul dintre creditori nu a formulat obiecții în condițiile prevăzute de art. 129 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
Cererea privind aprobarea plății cheltuielilor aferente procedurii din fondul de lichidare, urmează a fi admisă, întrucât în patrimoniul debitorului nu au existat active de valorificat sau creanțe de recuperat și nici în contul debitorului nu au fost disponibilități bănești. În consecință, cheltuielile aferente procedurii vor fi achitate din fondul de lichidare, potrivit art. 4 alin. 4 din Legea nr. 85/2006.
Cu privire la cererea privind atragerea răspunderii patrimoniale s- reținut:
Prin cererea formulată în cauză la data de 27.01.2009, lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolvență, desemnat să administreze procedura insolvenței debitorului SC SRL, a solicitat atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtei debitoare pentru pasivul debitorului în cuantum de - lei, din care suma de 223.108 lei reprezintă creanța creditorului Direcția Generală a Finanțelor Publice N, iar suma de 24,00 lei reprezintă creanța creditorului Inspectoratul Teritorial d e Muncă
În motivare a arătat că nu a putut identifica pe teren o centrală termică în valoare de 7482,24 lei, deoarece sediul social al debitorului nu corespunde cu cel declarat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Neamț, iar pârâta debitoare, fost administrator statutar al debitorului, nu i-a predat-
Pârâta debitoare nu justifică suma de 81611,84 lei consemnată în soldul contului CASA, rămasă la dispoziția acesteia și neutilizată în interesul debitorului SC SRL.
Mai arată că în perioada în care a desfășurat activitate, din veniturile încasate, pârâta debitoare a achitat furnizorii, salariile și contribuțiile calculate asupra salariilor ce trebuie achitate de salariați, însă nu a achitat impozite și taxele datorate bugetului consolidat al statului (filele 295 - 296, vol. 1).
În drept a invocat art. 138 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006.
Legal citată (fila 3, vol. 2), pârâta debitoare nu a solicitat administrarea unor probe în apărare.
Cererea dedusă judecății este întemeiată în parte, pentru următoarele considerente:
Din adresa nr. 36159/11.09.2007, emisă de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Neamț rezultă că debitorul SC SRL, înființat la 22.07.2004 a fost administrat de pârâta debitoare, unic asociat al societății debitoare ( 187, vol. 1).
Din raportul prevăzut de art. 59 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 întocmit de lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolvență, rezultă că debitorul CL( filele 245 - 247, vol. 1) nu a mai desfășurat activitate din semestrul II al anului 2007.
În balanța de verificare întocmită la data de 31.12.2007, debitorul figura cu imobilizări corporale în valoare de 7482,24 lei, reprezentând contravaloarea unei centrale termice care nu a putut fi identificată pe teren, întrucât sediul social al acesteia nu a mai corespuns cu cel declarat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Neamț.
În contul CASA debitorul figura cu disponibilități bănești în cuantum de 81611,84 lei, bani pe care pârâta debitoare nu i-a predat lichidatorului judiciar, astfel că nu a putut fi aduși la masa credală.
Cele ce preced formează convingerea instanței că pârâta debitoare a săvârșit fapta prevăzută de art. 138 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006, că a cauzat creditorilor un prejudiciu în valoare de 89094,08 lei, prin aceea că a folosit, în folosul său ori în cel al altei persoane, centrala termică neidentificată în fapt de lichidatorul judiciar, sau contravaloarea acesteia în cuantum de 7482,24 lei, precum și suma de 81611,84 lei, reprezentând disponibilul debitorului la 31.12.2007 din contul CASA.
Între această faptă și prejudiciul creditorilor constând în imposibilitatea recuperării de către aceștia cel puțin a sumei de 89094,08 lei din totalul creanțelor, există raport de cauzalitate.
Referitor la cererea formulată în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, s-a constatat:
La data de 24.04.2009, lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolvență a solicitat închiderea procedurii insolvenței debitorului SC SRL, ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitorului (filele 12, 13, vol. 2).
Împotriva debitorului C L, prin Sentința civilă nr. 2124/F/21.11.2007, a fost deschisă procedura insolvenței, iar prin Sentința civilă nr. 561/F/10.09.2008 s-a dispus intrarea acestuia în faliment (filele 197, 198 și 274, 275, vol. I).
În cauză, lichidatorul judiciar a întocmit și comunicat notificările în condițiile art. 61 din Legea nr. 85/2006, precum și în presă, conform art. 61 alin. 3 din lege.
Împotriva sus-menționatei hotărâri a declarat recurs în termen legal creditoarea N, criticând soluția sub aspectul admiterii în parte a cererii de atragere a răspunderii fostului administrator și obligare acestuia doar pentru o parte din pasivul societății debitoare.
A arătat recurenta că este greșită interpretarea instanței, în sensul că pârâta s-ar face vinovată doar de suma însușită în interes propriu din contul societății debitoare, întrucât dacă respectiva sumă ar fi fost gestionată corect nu s-ar fi ajuns la o datorie în cuantumul solicitat de către creditoare prin cererea de deschidere (debit și accesorii).
Recursul de față apare ca nefondat.
Examinând sentința recurată pentru motivele invocate și din oficiu, reține următoarele:
Răspunderea reglementată de prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 presupune existența unui prejudiciu în patrimoniul creditorilor debitoarei aflate în insolvență, prejudiciu care rezidă în imposibilitatea acestora de a-și realiza creanțele scadente din cauza faptului că fostul administrator a cauzat starea de insolvență, astfel că debitorul nu a mai putut achita datoriile exigibile cu fondurile bănești disponibile.
Fostul administrator poate fi obligat să suporte o parte din pasivul societății, nu pentru că acesta ar fi produs prejudiciul creditorilor, ci pentru că, datorită faptelor sale, debitoarea a ajuns în stare de insolvență.
Se consideră că prejudiciul este cauzat direct debitoarei în insolvență și numai indirect creditorilor, motiv pentru care se dispune obligarea la plata unei părți din pasiv a fostului administrator al societății și numai în măsura în care se stabilește că prin activitatea sa a contribuit la declanșarea insuficienței fondurilor bănești.
Această concluzie se desprinde și din dispozițiile art. 140 din lege, potrivit cu care sumele obținute din răspunderea automată conform art. 138 al. l vor intra în averea debitorului și vor fi destinate acoperirii pasivului.
Răspunderea delictuală specială reglementată de art. 138 intervine numai dacă prejudiciul a fost cauzat prin săvârșirea uneia dintre faptele ilicite reglementate limitativ de lege și, bineînțeles, în condițiile în care se dovedește în mod ferm raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu care constă în aducerea în insolvență a patrimoniului debitoarei.
Observând că hotărârea judecătorului sindic se sustrage criticilor formulate de recurentă și față de considerentele expuse mai sus care vin să completeze cele reținute de tribunal, urmează ca în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N, cu sediul în P N,- bis. județul N, împotriva sentinței comerciale nr. 509/F din 06 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare P N, cu sediul în P N,-, -. A,. 1, județul N, intimata-lichidator judiciar CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ, cu sediul în P N,-, județul N, intimata-pârâtă, cu sediul în P N,-, -. A,. 1, județul N și intimatul-creditor INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ P N, cu sediul în P N, str. -. -. nr. 8, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, - |
Red. -
Red.
tehnored. 7 ex.
13 nov. 2009
Președinte:Cătălin ȘerbanJudecători:Cătălin Șerban, Maria Violeta Chiriac, Loredana
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 559/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 29/2010. Curtea de Apel... → |
|---|
