Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1069/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 1069/
Ședința publică din 05 noiembrie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de creditoarea AVAS, cu sediul în B,--11, sector 1, împotriva sentinței nr. 1017/11.05.2009 pronunțată de Tribunalul Harghita.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată faptul că recursul este declarat și motivat în termen, fiind scutit de plata taxei de timbru conform art. 17 din Legea nr. 146/1997. De asemenea se constată că s-a depus la dosar, prin registratura instanței la data de 4 noiembrie 2009 întâmpinare din partea lichidatorului judiciar pentru debitoarea COM SERV
Față de actele dosarului, instanța reține cauza pentru pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 1017 din 11 mai 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Harghita, judecătorul sindic a respins obiecțiunile creditoarei AVAS împotriva raportului final întocmit de lichidatorul, a aprobat raportul final și în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 a dispus închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei Com. Serv., cu radierea societății debitoare din registrul comerțului.
În considerentele hotărârii s-a reținut că, în patrimoniul societății nu s-au identificat bunuri iar creditorii înscriși la masa credală nu s-au oferit să avanseze sume necesare acoperirii cheltuielilor de administrare procedurii de lichidare.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs AVAS, solicitând modificarea hotărârii, în sensul admiterii cererii și continuarea procedurii de insolvență și în cadrul căreia să se încuviințeze depunerea unei cereri de atragere a răspunderii patrimoniale a administratorului societății.
În motivarea cererii de recurs se arată că probele administrate în cauză justifică incidența prevederilor art. 138 alin.1 lit. d din Legea nr. 85/2006 în sensul autorizării comitetului creditorilor de a formula o cerere de angajare a răspunderii patrimoniale împotriva administratorului debitoarei.
Se mai susține că hotărârea judecătorului sindic a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art. 129 Cod procedură civilă, potrivit cărora, judecătorii au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor, prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, administratorul judiciar solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluției primei instanțe ca fiind temeinică și legală, arătând că o cerere de atragere a răspunderii administratorului debitoarei este rămasă fără obiect, în condițiile în care, administratorul de drept al societății a înțeles să achite de bună voie sumele cuprinse în tabelul definitiv al creanțelor declarate împotriva averii debitoarei, respectiv suma de 216,75 lei. Mai mult, se arată că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, de autorizare a comitetului creditorilor, de introducere a unei cereri de angajare a răspunderii materiale a administratorului, întrucât a fost întocmit raportul în care sunt cuprinse cauzele care au determinat starea de insolvență, au fost indicate persoanele culpabile, nu s-a formulat cerere de angajare a răspunderii administratorului întrucât așa cum s-a arătat mai sus, suma ce ar fi putut fi imputată administratorului în valoare de 216,75 lei a fost achitată.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate și în limitele prevăzute de art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente.
Potrivit dispozițiilor art. 131 din Legea nr. 85/2006, "în orice stadiu al procedurii prevăzută de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea au fost insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare judecătorul sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat".
Rațiunea închiderii procedurii într-o astfel de situație rezidă în aceea că scopul legii este acoperirea pasivului debitorului insolvent, astfel că în ipoteza în care se constată că nu se vor putea achita nici măcar cheltuielile administrative generate de desfășurarea procedurii, menținerea deschisă a acesteia ar fi lipsită de obiect întrucât scopul legii nu poate fi realizat.
Actele și lucrările dosarului confirmă starea de fapt reținută de judecătorul sindic în sensul că în patrimoniul societății nu se găsesc bunuri care prin valorificare ar putea acoperi cel puțin cheltuielile administrative iar creditoarea nu a făcut dovada că s-a oferit să avanseze sumele corespunzătoare continuării procedurii dar nici nu a făcut dovada că a avut un rol activ în desfășurarea procedurii, în sensul indicării unor bunuri în patrimoniul societății debitoare și care să poată fi valorificate pentru recuperarea debitelor și achitarea datoriilor.
Nu se justifică nici cererea de continuare a procedurii în vederea încuviințării unei cereri a creditorilor de angajare a răspunderii materiale a administratorilor societății sau a altor persoane vinovate de ajungerea societății în stare de insolvență, atâta timp cât creditoarea AVAS nu a fost în măsură să dovedească că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 pentru încuviințarea unei astfel de cereri.
Prin urmare, Curtea în baza dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, raportat la art. 316 din același cod, va respinge recursul ca nefondat și va menține soluția primei instanțe ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de AVAS, cu sediul în B,--11, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1017/11.05.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Harghita.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 05 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
5 exp./08.12.2009
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
