Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 112/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 112
Ședința publică de la 14 Februarie 2008
PREȘEDINTE: Maria Necșulescu
JUDECĂTOR 2: Mariana Moț
JUDECĂTOR 3: Tudora Drăcea
Grefier -
Pe rol, judecarea recursului declarat de debitoarea SC SRL J- CF -, cu sediul în S,-, județul O, împotriva sentinței nr. 406 din 17 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul O l t-Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu creditoarea SC SA J- CF -, cu sediul în B,-, județul B N și administratorul judiciar SERVICII INSOLVENȚĂ 0019, cu sediul în C, nr.30, etaj 1, județul
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta debitoare prin avocat și intimatul administrator judiciar prin consilier juridic, lipsind intimata creditoare.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se că, prin serviciul arhivă, intimatul administrator judiciar a depus note de ședință, un exemplar fiind comunicat în ședință apărătorului recurentei debitoare.
Constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părților asupra recursului:
Avocat, pentru recurenta debitoare, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, iar pe fond, admiterea contestației formulate și respingerea cererii de deschidere a procedurii de insolvență, deoarece debitoarea nu se află în stare de insolvență.
A învederat că societatea debitoare nu se află în incapacitate de plată, aceasta efectuând în mod constant plăți către diverși creditori, așa cum rezultă din ordinele de plată atașate la dosarul cauzei.
Consilier juridic, pentru intimatul administrator judiciar, a solicitat respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, susținând că disponibilul recurentei din contul curent nu este suficient pentru stingerea datoriilor exigibile, toate plățile invocate de recurentă fiind efectuate numai față de furnizorii de servicii inerente activității curente a debitoarei, toți ceilalți creditori fiind neglijați în totalitate.
Recurenta, deși a luat la cunoștință de cuantumul datoriilor exigibile pe care le înregistrează față de creditorii săi, nu a formulat nici o contestație la tabelul definitiv de creanțe, ceea ce denotă că recunoaște în întregime datoriile pe care le înregistrează și este de acord cu ele, fiind evident faptul că motivul neplății debitelor exigibile față de creditori nu îl reprezintă reaua credință a recurentei debitoare, ci tocmai insuficiența fondurilor bănești disponibile ale recurentei SC SRL
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.406/17.09.2007, pronunțată de Tribunalul O l t, Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în dosarul nr-, s-a respins contestația formulată de debitoarea SC PLAST SRL S, s-a admis cererea creditoarei SC SA B, s-a deschis procedura insolvenței împotriva debitoarei SC PLAST SRL S și s-a desemnat administrator judiciar SC SERVICII INSOLVENȚĂ C, cu o retribuție lunară de 500 lei lunar.
Pentru a se pronunța astfel, judecătorul sindic a reținut că sunt îndeplinite cerințele instituite de dispozițiile art. 3 pct. 6, creditorul având o creanță împotriva debitoarei, certă, lichidă și exigibilă, de mai mult de 30 de zile, conform Ordonanței nr.3/09.01.2007 pronunțată de Tribunalul Bistrița N in dosarul nr-, creanță al cărei cuantum este superior valorii prag prevăzută de dispozițiile art. 3 pct. 12.. 85/2006 - de 10.000 lei.
S-a mai reținut că biletele la ordin emise pentru plata serviciilor inerente de care beneficiază debitoarea, conform cărora s-au achitat plăți către alți creditori, nu substituie inexistența stării de insolvență definită conform dispoz. art,3. pct1. lit.a Din. 85/2006, motiv pentru care s-a respins contestația.
Ca și stare a patrimoniului debitorului ce se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile - insolvența este prezumată când debitorul după 30 zile de la scadență nu plătește datoria sa față de unul sau mai mulți creditori și este iminentă când debitorul nu poate plăti la scadență datoriile exigibile angajate, cu fondurile bănești disponibile la data scadenței, în speță titlul executoriu al creditoarei.
Împotriva sentinței a declarat recurs debitoarea SC SRL S, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținându-se că a fost dată fără temei legal și cu interpretarea greșită a probelor.
În dezvoltarea criticilor, recurenta debitoare a arătat că a făcut dovada cu înscrisurile depuse, respectiv ordine de plată, că nu se află în incapacitate de plată, efectuând constant plăți către creditori, inclusiv către SC SRL căreia i s-au virat 10.000 lei.
Recurenta debitoare a recunoscut că are un debit mult mai mare decât suma achitată creditoarei, însă din actele depuse reiese că nu se află în stare de insolvență, iar procedura reglementată de Legea 85/2006 se aplică debitorilor aflați în insolvență, ori în insolvență iminentă.
S-a mai susținut că refuzul sau întârzierea unei plăți nu duce automat la concluzia insolvenței, iar procedura insolvenței nu reprezintă o modalitate de executare silită a debitorului rău platnic, care nu se află în insolvență, executarea putându-se realiza prin intermediul executorului judecătoresc.
Administratorul judiciar SERVICII INSOLVENȚĂ Cad epus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, deoarece, potrivit art.3 alin.1 din Legea 85/2006 insolvența este prezumată atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadență, nu a plătit datoria.
Creditoarea a obținut un titlu din care rezultă caracterul cert, lichid și exigibil al creanțelor, iar până la promovarea cererii de deschidere a procedurii a trecut mai mult de 1 an.
S-a mai arătat că insolvența este acea stare a patrimoniului caracterizată prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile, ori recurenta debitoare figurează cu debite de 391.497,74 lei, fiind nefondată susținerea că nu se află în insolvență.
Administratorul judiciar a mai arătat în întâmpinare că legea nu impune condiția ca în prealabil să se încerce executarea silită de drept comun.
Recurenta debitoare a depus un set de înscrisuri, P, extrase de cont, chitanțe de plată a utilităților, bilete la ordin.
Temeiurile de drept ale cererii de recurs nu au fost indicate de parte,iar instanța, în temeiul art.306 alin.3 c,pr.civ.încadrează criticile formulate în dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041pr.civ.
Recursul este nefondat.
Procedura insolvenței se aplică, potrivit art.1 din Legea 85/2006, categoriilor de debitori menționați de lege aflați în stare de insolvență sau insolvență iminentă, care este definită ca acea stare a patrimoniului caracterizată prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile.
Insolvența vădită este prezumată când debitorul după 30 de zile de la scadență, nu a plătit datoria față de unul sau mai mulți creditori (art.3 pct.1 lit.a din Legea 85/2006).
Recurenta debitoare a contestat starea de insolvență pe motiv că efectuează diverse plăți, însă în raport de dispozițiile sus-menționate, starea de insolvență se prezumă și atunci când după 30 de zile de la scadență nu se plătește datoria chiar față de un creditor.
În speță, s-a dovedit că debitorul nu a achitat creanța de 143.894,04 lei stabilită prin Ordonanța nr.3/09 ianuarie 2007, care depășește valoarea prag de 10.000 lei (art.3 pct.12 din lege) și au trecut mai mult de 30 de zile de la scadență, cererea fiind înregistrată la 3 mai 2007, așa încât operează prezumția -din faptul cunoscut al neplății în termen se trage concluzia insuficienței fondurilor bănești, deci a stării de insolvență.
Instanța de fond a reținut că debitoarea a efectuat anumite plăți către furnizorii de servicii, însă a considerat că acestea nu prezintă relevanță în verificarea condițiilor de instituire a procedurii, interpretând corect proba cu înscrisuri, astfel că este nefondată critica ce vizează acest aspect.
Plățile relativ modice raportate la cuantumul creanței invocate, nu răstoarnă prezumția insolvenței vădite, dimpotrivă, achitarea parțială a datoriilor exigibile demonstreză că nu există fonduri bănești suficiente.
În speță, nu s-a înregistrat doar o întârziere a plății,iar pentru refuzul achitării diferenței de debit nu s-a oferit nici o motivare.
Procedura insolvenței nu se instituie doar după ce creditorul a încercat executarea silită de drept comun, nefiind impusă o astfel de cerință, cum corect a susținut administratorul judiciar în întâmpinare.
Prin urmare, debitoarea nu a răsturnat prezumția insolvenței ce operează în condițiile art.3 pct.1 lit.a din Legea 85/2006, astfel că în mod corect judecătorul sindic a considerat ca fiind îndeplinite condițiile legii și a dispus deschiderea procedurii, hotărârea fiind dată cu respectarea legii.
În temeiul art.312 alin.1 pr.civ. se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de debitoarea SC SRL J- CF - împotriva sentinței nr. 406 din 17 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu creditoarea SC SA J- CF - și administratorul judiciar SERVICII INSOLVENȚĂ 0019.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Februarie 2008.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
18 Februarie 2008
Red.jud./13.03.2008
4 ex./
jud.sindic
Președinte:Maria NecșulescuJudecători:Maria Necșulescu, Mariana Moț, Tudora Drăcea
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
