Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1190/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosarul nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 1190
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008
PREȘEDINTE: Ecaterina Moleanu
JUDECĂTOR 2: Nela Ochea
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Țăndăreanu
GREFIER: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de creditoarea AVAS, împotriva sentinței nr. 868 din 02.06.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - debitoare SC SRL TG J, reprezentată prin LICHIDATOR, având ca obiect procedura insolvenței - închidere procedură insolvență.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA:
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin Sentința nr. 868 din 02.06.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Comercială în dosarul nr-, s-a admis cererea lichidatorului și, în temeiul art. 131 din Legea nr.85/2006 s-a dispus închiderea procedurii falimentului societății debitoare SC SRL TÎRGU J, radierea acesteia din registrul comerțului, descărcarea lichidatorului de îndatoriri și responsabilități cu privire la procedură și notificarea sentinței persoanelor enumerate de art. 135 din legea insolvenței. Totodată, s-a dispus ca plata onorariului lichidatorului în cuantum de 500 lei lunar să se facă din fondul de lichidare.
Judecătorul -sindic a reținut că în averea debitoarei nu au fost identificate bunuri care să poată fi valorificate în vederea stingerii pasivului și acoperirii cheltuielilor de procedură. Astfel, a apreciat că sunt îndeplinite condițiile închiderii procedurii prevăzute de art.131 din Legea nr.85/2006.
Împotriva sentinței a formulat recurs creditorul AVAS, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Recurentul susține că judecătorul-sindic a dispus închiderea procedurii aplicând în mod greșit dispozițiile art.131 din Legea nr. 85/2006 fără să-și exercite prerogativa prevăzută de art.138, aceea de a formula acțiunea pentru antrenarea răspunderii administratorilor sociali și de a convoca comitetul creditorilor în acest sens, neepuizând toate modalitățile de recuperare a creanțelor înscrise la masa pasivă. Astfel, susține că răspunderea administratorilor sociali poate fi atrasă pentru cea mai ușoară formă de vinovăție pentru ajungerea societății în încetare de plăți și imposibilitatea creditorilor de a-și recupera creanțele. Că administratorii răspund în temeiul legii speciale dar și a prevederilor art. 72 din Legea nr.31/1990 și art.1540 cod civilă, culpa lor fiind prezumată, fiind o răspundere contractuală, criteriul obiectiv de stabilire a culpei acestora fiind aplicabil.
Invocă și nerespectarea de către lichidator a dispozițiilor art.129 din legea insolvenței, neîntocmind și necomunicând creditorilor raportul final de lichidare.
Totodată, arată că închiderea prematură a procedurii lipsește pe creditori de posibilitatea de a-și recupera creanțele.
Nu s-a depus întâmpinare.
Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Cât privește nerespectarea dispozițiilor art.129 din Legea nr. 85/2006, ca motiv de nelegalitate de ordin procedural ce presupune a fi analizat cu întâietate, Curtea constată că raportul final, care cuprinde și cererea de închidere a procedurii, s-a depus la dosar la 2.VI 2008, filele 33-34, însă acesta nu trebuia notificat tuturor creditorilor cu convocarea acestora, ipoteza textului referindu-se la închiderea procedurii după ce au fost lichidate toate bunurile - art.132 din lege. Ori, în speță, nu s-a găsit nici un bun în avere care să poată fi lichidat, raportul final rezumându-se doar la prezentarea investigațiilor făcute și cuprinzând cererea de închidere a procedurii, pentru acesta trebuind să fie îndeplinite numai condițiile prevăzute de art.131.
Critica referitoare la neepuizarea modalităților de recuperare a creanțelor înscrise la masa pasivă nu poate fi primită. Curtea apreciază că lichidatorul nu este obligat să promoveze acțiunea de antrenare a răspunderii administratorilor sociali ai debitorului, această acțiune fiind lăsată la latitudinea sa, numai atunci când sunt indicii că starea de insolvență este imputabilă administratorilor prin săvârșirea vreunei fapte dintre cele enumerate de art.138 din legea insolvenței. Nu este în sarcina lichidatorului nici convocarea comitetului creditorilor pentru discuta această problemă. În ipoteza în care lichidatorul a omis să analizeze cauzele insolvenței în raportul întocmit, sau a omis să promoveze acțiunea, deși în raportul său a menționat că starea de insolvență este imputabilă administratorilor sociali, comitetul creditorilor trebuie să aibă inițiativa de a solicita judecătorului-sindic să fie autorizat să exercite acțiunea. Temeiurile răspunderii administratorilor sociali nu pot fi analizate în această fază a procedurii, ci puteau fi analizate numai în cadrul acțiunii de antrenare a răspunderii dacă aceasta ar fi fost promovată.
Se mai reține că în cauză procedura simplificată de insolvență a fost deschisă chiar la cererea lichidatorului desemnat să lichideze societatea dizolvată în temeiul Legii nr. 359/2004, că societatea nu a mai desfășurat nici un fel de activitate din luna iunie 2003, depunând la organele financiare o declarație în acest sens. De asemenea, se reține că lichidatorul nu a putut identifica nici un bun în averea debitorului, din documentele contabile depuse și din relațiile solicitate autorităților reieșind că societatea nu deține bunuri care să fie valorificate în vederea stingerii pasivului și că, în aceste condiții procedura, în orice mod, nu mai poate continua în mod util, continuarea ei neputând decât să producă pasiv nou, reprezentând cheltuieli de administrare a procedurii. Cât privește răspunderea administratorului social, se reține că lichidatorul nu a putut identifica elemente ale răspunderii acestuia.
Se mai reține că nici creditorii nu și-au asumat riscul de a avansa sume care să permită lichidatorului să continue investigațiile în vederea continuării procedurii.
Curtea apreciază că nu este vorba de o închidere prematură procedurii, că procedura se impune a fi închisă deoarece nu mai poate să-și atingă scopul, producând doar cheltuieli pe seama fondului de lichidare. Astfel, se impune ca insolvabilitatea debitorului să fie suportată de creditorii săi.
Față de aceste considerente, Curtea va respinge ca nefondat recursul creditoarei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea AVAS cu sediul în B,--11. sector 1, împotriva sentinței nr. 868 din 02.06.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - debitoare SC SRL cu sediul în Tg. J, str. -, -. 60, având CF - și J-, reprezentat prin LICHIDATOR cu sediul în T - J,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 octombrie 2008
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
Red - NT/4/ex/3.11.2008/ 20 Octombrie 2008
Jud sindic - / Tribunalul Gorj
Președinte:Ecaterina MoleanuJudecători:Ecaterina Moleanu, Nela Ochea, Nicoleta Țăndăreanu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
