Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1249/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 1249
Ședința publică de la 21 Octombrie 2009
PREȘEDINTE: Nela Ochea
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Țăndăreanu
JUDECĂTOR 3: Ecaterina Moleanu
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva sentinței nr. 568 din 21 mai 2009, pronunțată de judecătorul-sindic de la Tribunalul Dolj - Secția Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul lichidator INSOLVENȚA 2007 desemnat să administreze procedura insolvenței în privința debitoarei SC SA, având ca obiect închidere procedură insolvență.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința nr. 568 din 21.05.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr-, s-a admis cererea lichidatorului INSOLVENȚA 2007 și, în temeiul art.132 Legea nr.85/2006, s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei SC SA, radierea debitoarei din registrul comerțului și în temeiul art. 136 din lege, a descărcat pe lichidatorul de orice îndatoriri și responsabilități cu privire la procedură.
În temeiul art.135 din lege s-a dispus notificarea sentințe debitoarei, creditorilor, administratorului social, DIRECȚIEI GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE D, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Dolj pentru efectuarea din oficiu a mențiunilor de închidere a procedurii și de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
În temeiul art. 4 din Legea nr. 85/2006 s-a dispus eliberarea sumei de 2600 lei din contul de faliment al debitoarei (din care 261 lei reprezintă cheltuieli de procedură) și a sumei de 8361 lei din fondul de lichidare aflat la dispoziția UNPIR, sumă reprezentând remunerația pe perioada septembrie 2008 - mai 2009.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut că prin sentința nr. 136 din 08 martie 2007 s-a dispus deschiderea procedurii simplificate de insolvență împotriva debitoarei, fiind desemnat lichidator, iar prin încheierea nr. 27 din 15 noiembrie 2007 Tribunalului Dolj, fostul lichidator a fost înlocuit cu INSOLVENȚA 2007. De asemenea, s-a reținut faptul că în averea debitoarei au fost identificate bunuri, acestea fiind evaluate, apoi valorificate, sumele obținute din vânzări (9.997 lei și 200.27 lei) fiind distribuite conform planurilor de distribuire nr. 341 din 14 aprilie 2008 și respectiv din 12 iunie 2008, publicate în conform dovezii ONRC nr. 32947 din 24 aprilie 2008 și respectiv nr. 50245 din 24 iunie 2008.
Totodată s-a constatat că au fost îndeplinite condițiile art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termen legal, creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs, recurenta creditoare a invocat că lichidatorul a solicitat închiderea procedurii fără să-și îndeplinească obligațiile legale de a întocmi raport amănunțit asupra cauzelor insolvenței, cu indicarea persoanelor care se fac vinovate de intrarea debitoarei în încetare de plăți, prevăzut de dispozițiile art. 54 din Legea nr. 85/2006 și de a convoca creditorii pentru a analiza oportunitatea formulării unei cereri de atragere a răspunderii patrimoniale a fostului administrator social ori formularea unei cereri de autorizare în acest sens. De asemenea, raportul final întocmit de lichidator, trebuia să fie o sinteză a întregii proceduri, cuprinzând toate aspectele majore care au caracterizat-o, inclusiv măsura în care au fost identificate persoanele răspunzătoare pentru generarea stării incapacității de plată și cauzele insolvenței, modul în care a fost administrată societatea.
O altă critică invocată de recurenta creditoare AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI se referă la rolul activ pe care trebuia să-l manifeste judecătorul-sindic, în virtutea căruia era necesar să dispună, din oficiu, administrarea oricăror probe, inclusiv efectuarea unei expertize contabile pe cheltuiala fondului de lichidare, menită să determine cauzele reale și împrejurările care au determinat ajungerea societății în stare de insolvență și dacă există persoane care să fie vinovate și să solicite asistența Comitetului Creditorilor.
În cauză nu a fost formulată întâmpinare.
Analizând sentința pronunțată de Tribunalul Dolj, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente.
Prin sentința nr. 136 din 8 martie 2007, judecătorul-sindic a dispus deschiderea procedurii insolvenței, reglementată de Legea nr. 85/2006, în privința debitoarei SC SA.
La data de 5 martie 2009, lichidatorul a depus raport final și situații financiare finale, ce au fost aprobate de judecătorul-sindic prin sentința nr. 378 din 9 aprilie 2009, rămasă definitivă și irevocabilă, prin decizia nr. 1250 pronunțată la data de 21 octombrie 2009, de Curtea de APEL CRAIOVA.
În conformitate cu dispozițiile art. 132 alin. 2 din legea nr. 85/2006, o procedură de faliment va fi închisă atunci când judecătorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite și când fondurile nereclamate au fost depuse la bancă. În urma unei cereri a lichidatorului, judecătorul-sindic va pronunța o sentință, închizând procedura, iar în cazul persoanelor juridice dispunând și radierea acestora.
Potrivit textului de lege invocat, închiderea procedurii va avea loc atunci când, urmare a lichidării tuturor bunurilor din averea debitoarei, judecătorul-sindic a aprobat raportul final, în condițiile art. 129 alin. 2 din legea nr. 85/2006, când toate fondurile sau bunurile din averea debitoarei au fost distribuite și când fondurile nereglementate au fost depuse la bancă, în condițiile art. 130 din Legea nr. 85/2006.
În speță, Curtea constată că cerințele legale prevăzute de textul de lege invocat sunt îndeplinite, întrucât raportul final și situațiile financiare finale au fost aprobate prin sentința nr. 378 pronunțată de judecătorul-sindic la data de 9 aprilie 2009, în condițiile art. 129 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.
În aceste condiții, Curtea apreciază că nu mai pot fi analizate criticile privind conținutul raportului final, întrucât au fost deja examinate, prin sentința nr. 378 pronunțată de judecătorul-sindic la data de 9 aprilie 2009, ce a intrat în puterea lucrului judecat, odată cu respingerea recursului, prin decizia nr. 1250 pronunțată la data de 21 octombrie 2009, de Curtea de APEL CRAIOVA.
În ceea ce privește criticile referitoare la neîndeplinirea obligațiilor legale de către lichidator, Curtea constată că sunt nefondate. Astfel, toate etapele prevăzute de Legea insolvenței au fost parcurse, așa cum o dovedesc rapoartele lunare depuse de lichidator, inclusiv raportul prevăzut de art. 59 din Legea nr. 85/2006 (fila 317 dosar fond), pe care recurenta creditoare nu le-a contestat. Din examinarea acestui raport, Curtea constată că lichidatorul concluzionat că nu au fost identificate săvârșirea de fapte de natura celor reglementate de dispozițiile art. 138 din legea nr. 85/2006, de către administratorul social ori de organele de conducerea ale societății. În acest sens, Curtea apreciază că lichidatorul nu este obligat să promoveze acțiune de antrenare a răspunderii administratorilor sociali ai debitorului, această acțiune fiind lăsată la latitudinea sa, numai atunci când are indicii că starea de insolvență este imputabilă administratorilor prin săvârșirea vreunei fapte din cele enumerate de art. 138 din legea insolvenței. Nu este în sarcina lichidatorului sau a judecătorului-sindic nici convocarea comitetului creditorilor pentru a discuta această problemă, aceasta fiind obligația exclusivă a creditorilor.
Dar chiar și în ipoteza în care, lichidatorul ar fi omis să analizeze cauzele insolvenței în raportul întocmit sau a omis să promoveze acțiunea, deși în raportul său a menționat că starea de insolvență este imputabilă administratorilor sociali, comitetul creditorilor trebuie să aibă inițiativa de a solicita judecătorul-sindic să fie autorizat să exercite acțiunea. Cu atât mai mult, cu cât în speță, raportul asupra cauzelor care au dus la apariția stării de insolvență și a persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, a fost întocmit și depus de către lichidator, la data de 14 noiembrie 2008, fila 317 dosar fond, astfel încât recurenta creditoare avea obligația și interesul să-l cunoască.
Referitor la rolul activ al judecătorului-sindic, Curtea reține că, sub imperiul noii reglementări, atribuțiile acestuia sunt preponderent jurisdicționale, astfel cum reiese din examinare dispozițiilor art. 11 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, fiind limitate la controlul judecătoresc, în timp ce atribuțiile manageriale, oportunitate acestora, aparțin administratorului judiciar, lichidatorului sau al creditorilor.
Prin acesta legiuitorul a urmărit sporirea rolului adunării creditorilor în procedura insolvenței și degrevarea judecătorului-sindic de atribuții străine activității jurisdicționale. În cadrul procedurii, creditorii sunt cei interesați de operațiunile întreprinse, motiv pentru care legiuitorul acordă posibilitatea să analizeze rapoartele întocmite de administratorul judiciar sau de lichidator, care conțin, cum este cazul în speță, descrierea situației patrimoniale a debitorului și operațiunile efectuate pe parcursul procedurii. Prin urmare, recurenta creditoare AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI era cea care trebuia să manifeste interes maxim și diligență, cu privire la procedura insolvenței debitoarei SC SA, să consulte rapoartele întocmite de lichidatorul INSOLVENȚA 2007 și nu să aibă o atitudine pasivă pe tot parcursul procedurii.
În consecință, având în vedere considerentele expuse, Curtea constată că recursul este nefondat, judecătorul sindic făcând o corectă aplicare a dispozițiilor legale invocate și o apreciere corectă a materialului probator și prin urmare, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI cu sediul în B--11, împotriva sentinței comerciale nr. 568 din 21 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul lichidator INSOLVENȚA 2007, cu sediul în C, Calea B,. 23 D,. 3, jud. D, desemnat să administreze procedura insolvenței în privința debitoarei SC SA.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 octombrie 2009.
Președinte, | Pentru, Judecător, în; semnează Vicepreședinte | Judecător, |
Grefier, |
Jud. red. NO/
Tehnored. /3 ex./05.11.2009
Jud. sind.
21 Octombrie 2009
Președinte:Nela OcheaJudecători:Nela Ochea, Nicoleta Țăndăreanu, Ecaterina Moleanu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
