Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 130/2010. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA COMERCIALĂ

Dosar nr-

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 130/2010

Ședința publică de la 05 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Nicolae Durbacă

JUDECĂTOR 2: Marius Irimie

JUDECĂTOR 3: Mircea Noșlăcan

Grefier - -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de creditoarea SC LEASING SA I împotriva sentinței nr.1428/C/2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Sibiu în dosarul nr-.

La apelul nominal părțile au fost lipsă.

Procedura este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei și se constată că la dosar s-a înregistrat, din partea recurentei, răspuns la întâmpinare și contractul de leasing financiar nr.6265 din 26.06.2007, în original, la care s-au atașat factura proforma nr.46/19.06.2007 și contractul de leasing.

Instanța, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față;

Constată că prin sentința civilă nr.1428/C/2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr- al Tribunalului Sibiua fost admisă contestația formulată de debitorul SC SRL, respinsă cererea creditorului SC LEASING SA privind înscrierea creanței în sumă de 89.814, 93 lei în tabelul definitiv al creanțelor împotriva averii debitorului și s-a dispus ca administratorul judiciar să întocmească tabelul definitiv al creanțelor.

Pentru a pronunța această sentință judecătorul sindic a reținut următoarele:

Creditorul finanțator nu a făcut dovada încheierii contractului de vânzare-cumpărare sau factura proformă de plată a bunului, ca apoi să poată transmite utilizatorului toate drepturile derivând din vânzare-cumpărare cu excepția dreptului de dispoziție potrivit art.9 alin.1 lit.c din nr.OG 51/1997.

Procesul verbal de predare-primire la contractul de leasing financiar, încheiat la 12.11.2007, pe lângă faptul că nu conține nici un element esențial de identificare a furnizorului SC SRL, utilizatorul a făcut mențiunea că a primit doar RCA și condițiile de asigurare.

nu a primit cheile, autorizație de circulație provizorie și nici certificatul de înmatriculare ceea ce echivalează cu nepredarea autovehiculului. În condițiile generale ale contractului, părțile au acceptat că procesul verbal de predare primire încheiat între Furnizor, și Finanțator reprezintă o confirmare că bunul este livrat ui și corespunde specificațiilor din contractul de vânzare-cumpărare/ factură proforma, ceea ce în cauză nu s-a putut dovedi.

Din datele oficiale ORC, societatea SRL, la data încheierii procesului verbal avea sediul expirat și mai mult pe rolul Tribunalului Sibiu se înregistrase la 29.10.2007 cerere de deschidere a procedurii insolvenței acestei societăți, confirmată prin sentința comercială nr. 689/C/8.04.2008.

Cum, potrivit art. 3 pct.7 din Legea insolvenței prin creditor se înțelege persoana fizică sau juridică ce deține un drept de creanță asupra averii debitorului și care poate face dovada creanței sale față de patrimoniul debitorului, în condițiile prezentei legi.

În situația dată, judecătorul sindic a apreciat că, creditorul contestat nu a făcut dovada legală a creanței sale față de patrimoniul debitorului, astfel cum cer dispozițiile art. 31 alin. 2 din Legea insolvenței.

Creanțele care justifică procedura insolvenței trebuie să îndeplinească aceleași condiții cu cele pentru care se poate cere o executare silită asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului, în condițiile Codului d e procedură civilă.

Potrivit art. 379 alin.1 Cod pr.civilă "nici o urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă".

Creanța trebuie să fie certă, în sensul existenței sale neîndoielnice și a cuantumului cert.

În lipsa contractului de vânzare-cumpărare/ factura proformă (prețul cumpărare - vânzare) creanța creditorului finanțator nu îndeplinește condițiile art. 379 Cod pr.civilă considerent pentru care, contestația debitorului fiind întemeiată s-a respins cererea creditorului SC Leasing SA privind înscrierea creanței în sumă de 89.814,93 lei în tabelul definitiv al creanțelor împotriva averii debitorului.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea SC LEASING I solicitând modificarea în sensul respingerii contestației formulate de debitoare și admiterea cererii creditoarei recurente și înscrierea în tabelul creditorilor cu o creanță în sumă de 89.814,93 lei.

În dezvoltarea motivelor de recurs creditoarea arată că debitoarea SC SRL a semnat procesul - verbal de predare - primire prin care se confirmă primirea bunului fără nicio obiecție și aceasta nu și-a îndeplinit obligația de predare a cărții de identitate a autovehiculului, deși recurenta în calitate de finanțator a achitat furnizorului SC SRL contravaloarea autovehiculului prin nr.11485/20.07.2007.

Creditoarea mai arată că debitoarea nu a plătit ratele de leasing, înregistrându-se un debit de 89.814, 93 RON.

În drept se invocă art.299 alin.1 și următoarele Cod pr.civilă coroborat cu art.64, 65 și 123 pct.7 din Legea nr.85/2006.

Recursul a fost legal timbrat ( fila 20).

Debitoarea SC SRL a solicitat prin întâmpinare ( fila 16) respingerea recursului ca nefundat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate ( fila 16), arătând că bunul nu a fost livrat și predat debitoarei.

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de creditoarea recurentă raportat la probele dosarului și dispozițiile legale aplicabile în cauză curtea de apel constată că recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Judecătorul sindic a interpretat greșit actele deduse judecății, apreciind că față de conținutul procesului - verbal de predare - primire la contractul de leasing financiar nr.6265/26.06.2007 și lipsa contractului de vânzare - cumpărare sau a facturii proforma de plată a bunului, creanța creditoarei nu ar fi certă, întrucât nu s-a dovedit că bunul a fost livrat utilizatorului.

Întrucât copia xerox după procesul - verbal de predare - primire la contractul de leasing financiar nr.6265/26.06.2007 aflată la fila 124 în volumul II al dosarului de fond la care face referire judecătorul sindic, nu era lizibilă sub aspectul aplicării ștampilei și semnăturii utilizatorului, creditoarea recurentă a depus în recurs o xerocopie a aceluiași act ( fila 49) care poartă ștampila și semnătura reprezentantului utilizatorului SC SRL, alături de cele ale furnizorului SC SRL și finanțatorului SC LEASING SA.

La punctul 1 din acest proces - verbal de predare - primire se prevede expres " La data semnării prezentului proces - verbal de predare - primire utilizatorul declară că a primit de la furnizor bunul care face obiectul contractului de leasing nr.6265 din data de 26.06.2007".

Prin urmare debitoarea SC SRL, ștampilând și semnând procesul - verbal de primire încheiat la 12.11.2007 a confirmat expres că a primit bunul de la furnizor, astfel că apărările debitoarei că bunul nu a fost livrat urmează să fie înlăturate.

Prin ordinul de plată nr.11485/20.07.2007finanțatorul SC LEASING SA a achitat integral contravaloarea facturii proforma nr.46/19.06.2007 ( filele 27 - 32 dosar recurs) pentru bunul semiremorcă în valoare de 33.201 Euro ce face obiectul contractului de leasing financiar nr.6265/26.06.2007, fiind implicit achitată și factura fiscală nr.16/27.06.2007 emisă de furnizorul SC SRL ( fila 174 dosar fond.II) pentru același bun din factura proforma.

Este neîntemeiată susținerea judecătorului sindic privitoare la absența unui contract de vânzare - cumpărare care determină incertitudinea creanței întrucât acest contract nu era necesar față de natura juridică a contractului de leasing, iar în speță s-a încheiat între furnizor și finanțator atât factură proforma, cât și factură fiscală.

Prin urmare creanța invocată de creditoarea recurentă este certă, rezultând din contractul de leasing și anexa nr.1 - scadențar, este lichidă - ratele de leasing fiind determinate și exigibilă la data stabilită în scadențar.

Raportat la aceste considerente, curtea de apel constată că în cauză este incident motivul de modificare al hotărârii prevăzut de art.304 pct.8 Cod pr.civilă, astfel că în baza art.312 alin.1 și 2 Cod pr.civilă va fi admis recursul declarat de creditoarea SC LEASING SA I, modificată sentința atacată în sensul respingerii contestației debitoarei SC SRL, admiterea cererii creditoarei și se va dispune trimiterea cauzei judecătorului sindic în vederea înscrierii creditoarei recurente în tabelul definitiv al creanțelor debitoarei cu suma de 89.814, 93 lei.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul declarat de creditoarea SC LEASING SA I împotriva sentinței nr.1428/C/2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr- al Tribunalului Sibiu.

Modifică sentința atacată în sensul că

Respinge contestația debitoarei, admite cererea creditoarei și

Dispune trimiterea cauzei judecătorului sindic în vederea deschiderii procedurii generale a insolvenței împotriva debitoarei SC SRL

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 5.02.2010.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red.

Th. 4 ex./10.03.2010

Jud.fond

Președinte:Nicolae Durbacă
Judecători:Nicolae Durbacă, Marius Irimie, Mircea Noșlăcan

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 130/2010. Curtea de Apel Alba Iulia